Decizia civilă nr. 1388/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA C.Ă NR. 1388/2011
Ședința publică din 05 aprilie 2011
Completul compus din: PREȘEDINTE: D. P. JUDECĂTOR: A.-I. A. JUDECĂTOR: C. I.
G.: V. D.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul M. I. și de pârâtele D. G. A F. P. M. PRIN A. F. P. B.-M., împotriva sentinței comerciale nr. 3540 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de poluare.
La apelul făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul declarat de pârâte este scutit de plata taxelor de timbru.
Recursul declarat de reclamant este timbrat cu 22 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ. astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2. constată că, este competentă să judece recursul în temeiul art. 3 C.pr.civ. coroborat cu art. 10 din L. nr. 554/2004. În baza înscrisurilor existente la dosar apreciază cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare. C U R T E A Prin sentința comercială nr. 3540 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. a fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. I. împotriva pârâtelor D. G. a F. P. M. și A. F. P. B. M. și, în consecință: S-a constatat încasarea de către pârâta A. F. P. a M. B. M. a sumei de 3667 lei, achitată cu chitanța seria TS3A nr. 1264495 din (...) cu titlu de taxă de primă înmatriculare pentru autovehicule, ca fiind nelegală. S-a dispus anularea actului administrativ fiscal nr. 11763 din (...) emis de D. G. a F. P. M.. A fost obligată pârâta A. F. P. a M. B. M. la restituirea sumei de 3667 lei cu dobânda legală începând cu (...) până la restituirea efectivă a sumei. Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamantul a achitat în contul Trezoreriei municipiului B. M. suma totală de 3.667 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare auto, aspect dovedit cu chitanța seria TS3A nr. 1264495 din (...). Prin cererea înregistrată la AFP B. M., sub nr. 11.763/(...), reclamantul a solicitat restituirea taxei, ca fiind contrară reglementărilor comunitare, iar pârâtele i-au răspuns că nu există prevederi legale pentru restituirea integrală a acesteia ci doar a diferenței prevăzută de O. 5.. Potrivit dispozițiilor art. 2141 - 2143 din Codul Fiscal și pct.311 - 312 din Normele Metodologice de aplicare a C. fiscal, text de lege în vigoare la data plății, taxa specială pentru autoturisme si autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculări in R., de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme si autovehicule noi cât si pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state. Conform prevederilor art. 90 par. 1 din T.ul Constitutiv al Uniunii Europene, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impoziteinterne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, scopul fiind acela de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. Instanța a constatat că, în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național, ținând cont de faptul că începând cu 1 ianuarie 2007, R. este stat membru al Uniunii Europene, iar potrivit art. 148 din Constituția R., ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, P., P. R., G. și autoritatea judecătorească garantând aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării si din normele legale cuprinse în alineatul 2 din articolul menționat. De asemenea, prin L. nr. 1. de ratificare a T. de aderare a R. și B. la U. E., statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității, dinainte de aderare. T. speciala ce face obiectul prezentei cauze, încasată în baza legislației interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008, este contrară normelor comunitare, ipoteză în care, se aplică principiul conform căruia statul membru care a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia. Din această perspectivă, reclamantul are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasate în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare și nu poate fi primită apărarea pârâților conform căreia Statul R. are un temei legal de reținere a taxei de poluare percepută în baza O. nr. 5., act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal potrivit căruia s-a încasat nelegal taxa specială. Constatând că suma plătită de reclamant nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, dat fiind faptul că autoturismul achiziționat a fost înmatriculat pentru prima dată la (...) în Germania, stat membru U.E., tribunalul a considerat că taxa trebuie restituită în totalitate. Pentru repararea în întregime a prejudiciului cauzat reclamantului, s-a impus acordarea dobânzii legale prevăzute de art. 3 din O. nr. 9. începând cu data la care a cerut restituirea sumei și până la restituirea efectivă a acesteia. Pentru toate considerentele de fapt și de drept expuse, acțiunea reclamantului a fost admisă în temeiul prevederilor art. 18 din L. nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva sentinței a declarat recurs D. G. a F. P. M., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului. În motivarea recursului recurenta arată că instanța de fond a acordat în mod greșit dobânda legală de la data de (...), în condițiile în care făcând aplicarea dispozițiilor art. 3 alin. 3 din OG nr.9. privind dobânda legală, aceasta este o dobândă civilă, situație în care acordată cu titlu de despăgubire se impunea a se avea în vedere dispozițiile art. 1088 alin. 2 C. civil, dobânda legală civilă putând fi acordată numai de la data cererii de chemare în judecată și nu de la data achitării taxei de primă înmatriculare sau de la data adresării cererii organului fiscal. Pe de altă parte, caracterul de creanță decurge din sentința civilă nr. 3540/(...), până la această dată taxa de primă înmatriculare era achitată legal potrivit dispozițiilor art. 2141 și 2143 din L. nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Cererea de restituire adresată organului fiscal nu se circumscrie situațiilor prevăzute de art. 117 Cod proc. fiscală, pentru a îndreptăți contribuabilul la solicitarea vreunei dobânzi. Dacă se are în vedere acordarea de despăgubiri sub forma dobânzii legale, aceasta nu poate fi acordată altfel decât ca daune - interese prevăzute de art. 1088 alin. 2 Cod C.. Reclamantul avea posibilitatea de a solicita restituirea diferenței dintre taxa de primă înmatriculare si taxa pe poluare, urmând ca pentru diferența nerestituită să urmeze calea procesual fiscala împotriva deciziei de restituire, urmând ca demersul sau juridic să se finalizeze la instanța de judecata. F. că inițial taxa a fost definită ca taxăspecială pentru autoturisme și autovehicule si, ulterior, a fost definită drept taxă pe poluare nu poate acredita ideea că se instituie taxa pe poluare pentru trecut, câtă vreme respectiva taxă formase deja obiectul unor acte administrativ-fiscale (nota de calcul al taxei de prima înmatriculare), care, la momentul contestarii lor, fuseseră aduse la îndeplinire prin plată voluntară, iar art.11 din ordonanța de urgență viza numai restituirea sumei plătite în plus de contribuabil față de cuantumul datorat nu și situația în care, prin noua reglementare, cuantumul taxei s-ar fi majorat. Natura juridică a taxei a rămas nealterată - taxă pe poluare -, ceea ce s-a st modificat a fost doar modalitatea de calcul al acesteia, și anume cuantumul ei, iar aplicarea art. 11 din O. nr. 50/ 2008 dă posibilitatea contribuabilului ce a achitat o sumă mai mare în raport cu cea datorată să își recupereze suma plătită în plus, normă, care, de altfel, îi este și favorabilă. Împotriva aceleiași sentințe a formulat recurs și reclamantul M. I., solicitând admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței civile nr. 3540/(...) in sensul obligării pârâtelor la plata dobânzii legale începând cu data achitării si până la restituirea efectivă, fără cheltuieli de judecata. În motivarea recursului recurentul arată că deși instanța de fond a reținut dreptul său la restituirea integrală a taxei speciale de înmatriculare întrucât a fost încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare art. 90 alin.l din TCE, totuși a dispus repararea în întregime a prejudiciului consacrat de art. 1084 Cod C. doar parțial de la data cererii de restituire adresate organului fiscal. O reparare in întregime a prejudiciului ar fi fost in situația in care s-ar fi acordat dobânda legală începând cu data achitării taxei de primă înmatriculare până la restituirea efectivă acesta reprezentând beneficiul nerealizat prin lipsa de folosință a sumei de bani achitată cu titlu de taxa prima înmatriculare ca urmare a condiționării înmatriculării autovehiculului de achitarea acestei taxe. Aplicarea principiului reparării integrale a prejudiciului este consacrat de C. in cazul nr. 68/79 Hans Just I/S contre Ministere danois des impots et accises precum și cauza conexată nr. C - 290/05 și C-333/05 Akos Nadasdi și IIona Nemeth parag. 61-70). Pentru aceste motive de fapt si de drept, solicită admiterea recursului si făcând aplicarea principiului reparării integrale a prejudiciului, obligarea pârâtelor D. G. a F. P. M. și A. F. P. B. M. la plata dobânzii legale începând cu data achitării taxei de primă înmatriculare până la restituirea efectiva. Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele: În cauza de față se impune a se reține aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art. 90 din T.. Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. Că o taxă internă impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art. 90 parag. 1 din T. s-a decis în cauza conexată Nádasdi și Németh unde Curtea de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate. Cum R. este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția R. conform cărora legislațiacomunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Pe de altă parte obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și Executivului însuși și organelor componente ale acestuia cum sunt bunăoară autoritățile fiscale. Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precitate dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumate de R. ca stat membru. Î.-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine această disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T. în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util. Referitor la eventuala incidență a disp. O. nr. 5., Curtea constată următoarele: conform dispozițiilor art. 11 din acest act normativ taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste norme au fost aprobate prin H. nr. 6.. Curtea constată că la data declanșării litigiului de contencios fiscal erau aplicabile, conform principiului tempus regit actum, normele de drept material din legea fiscală (art. 2141 - art.2143 C.fisc.), norme care deși sunt invocate cu pregnanță și prioritate de administrația fiscală au fost găsite ca neconforme cu prevederile art. 90 parag. 1 din T.. Curtea reține astfel că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Î.-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia. Din această perspectivă reclamanta-intimată are dreptul la restituirea int e g ra lă a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare. În astfel de situații Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din T., cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite ( A se vedea: C.J.C.E., cazul nr. 68/79 Hans Just I/S contre Ministère danois des impôts et accises precum și cauza conexată nr. C- 290/05 și C-333/05 Ákos Nádasdi și Ilona Németh parag. 61-70). Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială . Curtea mai reține, în context, că noua taxă instituită de O. nr. 5. este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară are alt mod de calcul și altă destinație. Așa fiind, Curtea apreciază că nu este posibilă, pe de o parte admiterea recursului și respingerea acțiunii reclamantei menținând ca legală taxa specială încasată sub imperiul normelor din Codul fiscal pe considerentul incidenței și efectelor produse de O. nr. 5. dar pe de altă parte nici nu se poate admite recursul cu consecința îndrumării reclamantei să urmeze procedura anevoioasă și plină de riscuri în scopul restituirii unei părți din taxă prin aplicarea noului act normativ. A admite această teză ar însemna ca soluția dată acțiunii reclamantei să nu fie integrală și eficace, de vreme ce pârâta neagă în continuare că taxa specială s-a perceput în baza unei norme legale interne contrare dreptului comunitar. Nu în ultimul rând, Curtea reține că restituirea doar a diferenței între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la 1 iulie 2008 și taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 1 din Constituție. Referitor la obligația de plată a dobânzii, Curtea constată că reclamantul a achitat la T. C.-N. suma de 3.667 lei cu chitanța seria TS3A nr. 1264495 din data de (...) cu titlu de taxa de primă înmatriculare (f. 4, dosar fond). Admițând cererea de restituire, reclamantului trebuie să i se repare și întregul prejudiciu produs prin plata nedatorată a acestei sume de bani, prejudiciu pe care normele incidente îl cuantifică la nivelul dobânzii legale în materie civilă la care reclamantul este îndreptățiț de la momentul plății și până la momentul restituirii efective a sumei nedatorate. În ceea ce privește incidența la speță a dispozițiilor art. 124 C.pr.fisc., Curtea reține următoarele: Este de principiu că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective. Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci și dobânda legală calculată pe perioada cu p rin să în tre d a ta cred ită rii b u ge tu lui de sta t și d a ta rest itu irii int e g rale către contribuabil. Numai astfel se poate concepe o justă și efectivă reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului. Pe de altă parte însă, nu sunt incidente dispozițiile referitoare la dobânzile de întârziere reglementate de dispozițiile art. 124 alin. 2 raportat la art. 120 alin. 7 Cod Procedură Fiscală, deoarece taxa nu a fost percepută în baza unui act administrativ fiscal și în consecință nu a fost recuperată în baza unei proceduri de contestare a vreunui act administrativ fiscal, situație în care nu sunt incidente penalitățile de întârziere reglementate de textul anterior enunțat și nici termenul de 45 zile reglementat în domeniu pentru a fixa momentul de debut al intervalului pentru care curg aceste penalități. În consecință, devin incidente normele de drept comun în materie de dobândă legală în materie civilă reglementate de O. 9.. În baza dispozițiilor art. 304 alin. 1 punctul 9 C.p.c. recursul reclamantului M. I. va fi admis și sentința recurată va fi modificată sub acest aspect al stabilirii intervalului pentru care este datorată dobânda legală și al precizării naturii acestei dobânzi. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de reclamantul M. I. împotriva sentinței comerciale nr. 3540 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o modifică în sensul că obligă pârâta A. F. P. B. M. la plata dobânzii legale asupra sumei restituite calculată de la data plății 0(...) și până la restituirea ei efectivă. Menține restul dispozițiilor sentinței. Respinge recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. M. prin A. F. P. B.-M. împotriva aceleiași hotărâri. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI G. D. P. A. I. A. C. I. V. D. Red. A.I.A. dact. G.C. 3 ex/(...) Jud.primă instanță: V. I.
← Decizia civilă nr. 1050/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 271/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
---|