Sentința civilă nr. 278/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 278/2011
Ședința { F. publică} de la 06 Mai 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. U.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta B. I., în contradictoriu cu pârâtul
MINISTERUL JUSTIȚIEI - A. N. PENTRU C., având ca obiect cetățenie.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că prin încheierea de ședință din data de (...) s-au consemnat atât mersul dezbaterilor, cât și concluziile orale ale părților, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin acțiunea înregistrată la data de 10 februarie 2011, ulterior precizată la data de 22 martie 2011 (f. 19-21) reclamanta B. I., de cetățenie moldoveană a chemat în judecată inițial Ministerul Justiției mai apoi pe pârâta A. N. PENTRU C., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei să primească și să înregistreze cererea reclamantei de acordare a cetățeniei la secretariatul tehnic din cadrul A. N. pentru C., din cadrul ministerului pârât; iar în caz de refuz, solicită obligarea pârâtei la plata unor daune morale în sumă de 100 euro pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea acestei obligații, cu cheltuieli de judecată.
În motivare acțiunii reclamanta a arătat că a fost la B., dar i-a fost respins dosarul la ghișeu, după care l-a trimis prin corespondență în data de
29 martie 2010, în vederea demarării și inițierii procedurii legale în baza Legii nr.21/1991. Pârâtul a înregistrat dosarul după 5 luni de zile, respectiv la data de (...) acesta a fost înregistrat sub nr.11978/ANC/2010, de unde, mai apoi în luna septembrie i-a fost restituit întreg dosarul, cu motivarea că „nu se constată a fi un caz temeinic justificat, doamna B. I. are posibilitatea să depună doar personal cererea de redobândire a cetățeniei române.";
După 5 luni funcționarul nu a studiat cererea acesteia, fiind cetățean moldovean care a întemeiat-o pe dispozițiile art.8 alin.1 lit. a) din L. nr.21/1991 și nu a cerut - redobândire - a ceva ce nu avea, făcând trimitere la textul legii privind cererea de dobândire a cetățeniei române - motivat că este căsătorită de peste 5 ani cu cetățean român.
Precaritatea funcționării instituției pârâtului este evidentă, până la urmă acest refuz de a primi dosarul se încadrează în acel „standard"; universal - din adresa de restituire rezultând fără dubiu faptul că a deranjat expedierea prin poștă a dosarului cu toate că sunt invocate aspecte formale - cu un alt obiect decât cererea reclamantei, care - nu au nici o legătură cu refuzul - înregistrării dosarului - prelucrarea acestuia fiind un demers ulterior.
Reclamanta la data de (...) a refăcut din nou actele, prin mandatar, cu act medical doveditor - a expediat din nou prin poștă - întreg dosarul, care, la
31 ianuarie 2011, a fost din nou restituit - cu Adresa nr.1. - motivat de - expedierea prin poștă - a dosarului.
După motivul expres-invocat - prin poștă - se face direct trimitere la împrejurarea în care apelând la un mandatar acesta ar putea îndeplini demersurile în cauză, doar dacă:
- există referat detaliat al medicului specialist curant privind afecțiunea care determina incapacitatea temporară/permanentă de deplasare;
- bilet de ieșire din spital;
- adeverință de la locul de muncă cu numărul de zile de concediu medical necesar recuperării/refacerii etc.
Mai apoi - se conchide că afecțiunea din adeverința medicală nu ar fi un caz temeinic justificat - având posibilitatea depunerii personal a dosarului.
Este clar că pârâta refuză înregistrarea dosarului, iar în art.51 alin.1 din
Constituția R., este vorba de un refuz al înregistrării unei cereri.
Potrivit art.15 alin.1 din L. nr.21/1991 cererea … este înregistrată la secretariatul tehnic … și mai apoi se precizează în același articol …, „în cazul în care în termen de cel mult 6 luni de la primirea solicitării nu sunt transmise actele necesare … se respinge ca nesusținută";.
În discuție este doar demersul de depunere și înregistrare a cererii la instituția pârâtului, drept legal și constituțional de care a fost privată reclamanta, restul aspectelor nu fac obiectul acestui litigiu.
Reclamanta mai susține că, chiar dacă nu are cetățenia acestui stat în care are familie și locuiește, poate fi tratată discriminatoriu în raport cu alți cetățeni.
În drept a invocat dispozițiile art.1 alin.1 alin.8, art.2 lit.h, art.8, 10, 18 alin.3 din L. nr.554/2004.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 2 martie 2011 pârâtul Ministerul J ustiției a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și a învederat, pe de o parte că, pentru a avea calitatea de parte în proces, aceasta trebuia să corespundă cu calitatea de titular al unui drept și respectiv al unei obligații ceformează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății.
Potrivit art.6 din Ordonanța nr.5/5 februarie 2010, A. N. pentru cetățenie are următoarele funcții principale: a) îndeplinește prevederile legale cu privire la acordarea, redobândirea, renunțarea și retragerea cetățeniei române; b) desfășoară prin structurile de specialitate, activitatea de consiliere cu privire la problemele în materie de cetățenie, precum și cu privire la drepturile și obligațiile ce decurg din calitatea de cetățean european, în condițiile regulamentului de organizare și funcționare stabilit prin ordin al ministrului justiției; c) propune M.ui J. și participă la elaborarea proiectelor de acte normative care vizează domeniul său de activitate.
Prin urmare, legătura M.ui J. cu A. N. pentru cetățenie, instituție publică de interes național și cu personalitate juridică, vizează doar participarea la elaborarea proiectelor de acte normative privind cetățenia română.
De asemenea, potrivit prevederilor art.17 din Ordonanța de U. a G. nr.5/2010 „. de acordare, redobândire, renunțare sau retragere a cetățeniei române aflate în curs de soluționare la D. cetățenie din cadrul M.ui J. se transferă A., iar soluționarea acestora se va realiza potrivit procedurii prevăzute de L. nr.21/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificată prin prezenta ordonanță de urgență";.
Având în vedere prevederile de mai sus, pârâtul solicită să se admită excepția ridicată și să se respingă acțiunea față de Ministerul Justiției.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 5 aprilie 2011 pârâta A. N. pentru C. B. a solicitat să se dispună respingerea acțiunii formulată, ca neîntemeiată și invocă dispozițiile art.13 alin.1 și 2 din L. cetățeniei române.
În motivare, pârâta arată că așa cum s-a menționat în răspunsul comunicat reclamantei prin adresa nr.1., aceasta nu a dovedit cu acte medicale cazul temeinic justificat în care se afla și care a împiedicat-o să depună cererea personal, adeverința eliberată de către medicul de familie, pentru motivele expuse în adresă, neputând constitui un caz temeinic justificat.
În ce privește pretențiile de a se dispune obligarea pârâtei la plata unor daune morale în cuantum de 100 euro pentru fiecare zi de întârziere, pârâta solicită în principal, să i se pună în vedere reclamantei să timbreze corespunzător, iar în caz de neconformare să se facă aplicarea dispozițiilor art.20 din L. nr.146/1997 și să se dispună anularea ca netimbrată.
Pretențiile reclamantei de obligare a pârâtei la achitarea cheltuielilor de judecată nu sunt întemeiate. În cauza de față nu se poate susține că există un refuz nejustificat de soluționare a unei cereri ori o tergiversare, pentru ca pârâta să fie în culpă procesuală.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Starea de fapt descrisă de reclamantă în cuprinsul acțiunii de chemare în judecată nu este contestată de pârâtă, problema contencioasă a dosarului de față fiind legată în principal de interpretarea și aplicarea la speță a dispozițiilor art. 13 alin. 1 din L. cetățeniei române nr. 21/1991 republicată și de refuzul pârâtei de a primi și înregistra cererea de dobândire a cetățeniei române depusă prin mandatar și ulterior transmisă prin poștă.
Conform art. 13 alin. 1 și 2 din L. nr.21/1991 cererea de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei române se formulează în limba română, se adresează C. pentru cetățenie și se depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială și autentică la sediul A. N. pentru C., fiind însoțită de acte care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege.
Tot astfel, cererile de redobândire sau de acordare a cetățeniei române întemeiate pe dispozițiile art. 10 alin. (1) și art. 11 din lege pot fi depuse și la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale R.. În cazul în care cererile au fost depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale R., acestea vor fi trimise de îndată C. pentru cetățenie din cadrul A. N. pentru C..
Din economia dispozițiilor legale mai sus citate rezultă fără tăgadă că legea a stabilit la nivel de regulă generală ca cererea de redobândire/acordare a cetățeniei române însoțită de documentele prevăzute de lege să fie depusă personal de solicitant, ia prin excepție, în cazuri temeinic justificate, cererea poate fi depusă prin mandatar cu procură specială și autentică la una dintre autoritățile menționate în dispozițiile legale analizate.
În speță, disputa părților se concentrează pe problema de fapt a dovezii ori lipsei dovezii situației de excepție reglementată de lege anume aceea dacă reclamanta a probat starea de fapt conform căreia aceasta s-a aflat într-un caz temeinic justificat motiv pentru care a apelat la depunerea cererii printr-un mandatar cu procură specială și autentică.
Curtea reține că reclamanta, cetățean al Republicii Moldova a solicitat autorităților de resort din România acordarea cetățeniei române.
Astfel, Curtea observă că atât prin cererea inițială de acordare a cetățeniei române adresată de reclamantă autorității pârâte înregistrată sub nr.
11978/ANC/(...) (f. 60-61) și restituită reclamantei prin adresa nr. 1. (f. 62-65), cât și ulterior printr-o a doua cerere depusă la (...) (f. 66-67) aceasta a justificat faptul că cererea, însoțită de documentele prevăzute de lege, s-a formulat prinmandatarul desemnat de aceasta avocat C. M. întrucât starea sănătății sale nu-i permite deplasarea personal la B. la sediul autorității administrative pârâte anexând în acest sens adeverința medicală nr. 341 din (...) emisă de medicul primar de medicină generală Kiss Sándor din care rezultă că reclamanta a fost diagnosticată cu luxație tibio-tarsiană dr. și i se recomandă imobilizare cu aparat gipsat și repaus la pat, menționându-se că nu se poate deplasa (f. 33, 73).
Curtea reține așadar cu trimitere la certificatul medical anterior menționat că situația de excepție prevăzută de lege în art. 13 alin. 1 este dovedită încât refuzul de a primi, înregistra și examina cererea de acordare a cetățeniei române formulată prin mandatar cu procură specială autentificată de notarul public O. Mihuțiu din C.-N. prin încheierea de autentificare nr. 566 din 12 martie 2010 (f. 35) este neîntemeiat și dat cu exces de putere în sensul art. 2 alin. 1 lit. n) din L. contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Astfel, conform acestui text legal, prin exces de putere se înțelege, exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor. Deși în textul vizat sunt ocrotiți de lege doar cetățenii, trebuie să se înțeleagă că și străinii sunt vizați de acest text atunci când aceștia dovedesc că sunt sub jurisdicția statului român conform principiului constituțional al statutului și regimului cetățenilor străini pe teritoriul R.
(regimul național consacrat de art. 18 alin. 1 din Constituție).
Din această perspectivă refuzul pârâtei de a primi, înregistra și soluționa cererea de acordare a cetățeniei române formulată de reclamantă prin mandatarul acesteia cu procură specială și autentificată se înscrie în refuzul nejustificat de a soluționa o cerere la care particularul este îndreptățit și pe care instanța de contencios administrativ condor mart. 1 alin. 1 corelat cu art. 2 alin.2 și art. 8 alin. 1 din L. nr. 554/2004 îl poate cenzura.
Curtea reține așadar că refuzul pârâtei încalcă reclamantei dreptul de a solicita acordarea cetățeniei române conform art. 8 din L. nr. 21/1991 și cel de petiție reglementat de OG nr. 2..
Față de cele ce precedă, pentru a asana vătămarea produsă prin acțiunea ilicită a pârâtei, Curtea, în temeiul art. 18 alin. 1 din L. nr. 554/2004, va admite acțiunea reclamantei și o va obliga pe pârâtă să primească și să înregistreze cererea reclamantei de acordare a cetățeniei române l secretariatul tehnic al acesteia.
Raportat la precizările reclamantei vizând capătul de cerere accesoriu,
Curtea l-a încadrat în dispozițiile art. 18 alin. 5 din L. nr. 554/2004, mai precis reclamanta a cerut admiterea acțiunii sub sancțiunea plății unei penalității de
100 euro pe fiecare zi întârziere plătibili în lei, la cursul de schimb euro/leu al
BNR, începând cu data împlinirii termenului de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a prezentei sentințe.
Prin urmare, nu este vorba de o cerere de acordare a daunelor morale și chiar dacă instanța ar fi fost învestită cu o astfel de cerere acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform dispozițiilor art. 15 lit. f1 din L. nr. 146/1997 dispoziție introdusă prin OG nr. 1. dispoziție repusă în vigoare în forma de dinaintea abrogării dispuse prin nr. 34 din 16 august 2001 ca efect al D. C. C. nr. 7.. Astfel fiind, Curtea urmează a admite și cererea accesorie așa cum a fost precizată, sens în care în temeiul art. 18 alin. 5 din L. nr. 554/2004 obligația impusă prin prezenta sentință va fi stabilită sub sancțiunea unei penalități, aplicabilă părții obligate, în sumă de 100 E., plătibili în lei, la cursul de schimbeuro/leu al BNR, pe fiecare zi de întârziere, începând cu 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a prezentei sentințe. De asemenea, căzând în pretenții ca urmare a admiterii acțiunii, fiind astfel în culpă procesuală, pârâta urmează a fi obligată, în conformitate cu prevederile art. 274 C.pr.civ. și la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în beneficiul reclamantei, reprezentând onorariu avocațial (f. 17). PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII { F. |HOTĂRĂȘTE} Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta B. I., de cetățenie moldoveană, în contradictoriu cu pârâta MINISTERUL JUSTIȚIEI - A. N. PENTRU C. B. și în consecință: Obligă pârâta să primească și să înregistreze cererea reclamantei de acordare a cetățeniei române l secretariatul tehnic al pârâtei, sub sancțiunea aplicării penalităților, în sumă de 100 E., plătibili în lei, la cursul de schimb euro/leu al BNR, pe fiecare zi de întârziere, începând cu 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a prezentei sentințe. Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 06 mai 2011. PREȘEDINTE GREFIER L. U. M. T. Red.L.U/Dact.S.M 4 ex./16 mai 2011
| ← Decizia civilă nr. 6095/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 3342/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
