Decizia civilă nr. 3366/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ Nr. 3366/2011
Ședința publică de la 22 S. 2011
PREȘEDINTE L. U.
Judecător D. M.
Judecător R.-R. D.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtele D. G. A F. P. A J. B. N., recurent A. F. P. A M. B. și A. F. PENTRU M., împotriva sentinței civile nr.
5., pronunțată de T. B.-N., în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu reclamanta A. F. ANA, având ca obiect contestație act administrativ fiscal restituire taxă poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din L. nr. 5. este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursurile sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă. Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 51 din 26 ianuarie 2011, pronunțată de T. B.-N., în dosarul nr. (...), a fost admisă acțiunea în contencios administrativ fiscal formulată de reclamanta A. F. ANA împotriva pârâtelor D. G. A F. P. B.-N. și A. F. P. B. cu același sediu, ca fiind întemeiată și în consecință: s-a dispus anularea actului administrativ - refuzul nejustificat de restituire nr. 5. al D. BN , nr. l5l5l/20l0 al AFP B. și decizia nr. 3143/2009 de calcul a taxei de poluare. A fost obligată pârâta A. F. P. B. să restituie reclamantului suma de 3. lei reprezentând taxă poluare achitată cu chitanța seria TS5 nr. 5897374 în sumă de 3. lei, plus dobânda legală de la data refuzului de restituit , până la data plății efectivă a taxei achitate. A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată și a fost obligată chemata în garanție A. F. de M. B., să plătească pârâtei AFP B. suma menționată mai sus. Au fost respinse ca nefondate excepțiile invocate. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâta D. BN , instanța urmează a o respinge ca fiind neîntemeiată, constatând că reclamanta s-a adresat acestei instituții cu plângere prealabilă înregistrată sub nr. 5043/l2.03.20l0 (f.l3) , solicitând restituirea taxei achitate în temeiul OUGnr.5., iar pârâta D. BN prin răspunsul 5..03.20l0 a respins solicitarea petentei , cu mențiunea că taxa s-a încasat legal și nu poate fi restituită (f.l5). In ce privește fondul cauzei, instanța reține că petenta a achiziționat un autoturism marca Ford Focus , serie șasiu WFOAXXWPDAlC34531 pentru care a fost obligat să plătească taxa de poluare în cuantum de 3. lei conf.chitanei TS5 nr. 5897374/l5.l2.2009 . A., instanța urmărind modificările succesive ale OUG nr.5., îndeosebi după modificarea acesteia prin OUG nr.2l8/2008 și OUG nr.7., constată că acestea sunt incompatibile cu prev.art.90 din T.ul CE. Analiza trebuie efectuata in primul rând prin relevarea scopului urmărit de către Guvernul României prin adoptarea celor doua ordonanțe de urgenta. A., in preambulul" Ordonanței de urgenta 2. se prevede faptul ca adoptarea acesteia a fost necesara având in vedere: „concluziile analizei gradului de adâncire a crizei financiare și economice în luna octombrie, care relevă o scădere importantă a piețelor auto și a producției industriei furnizoare, precum și măsurile de susținere a sectorului de automobile, afectat de criza financiară internațională: - faptul că Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure păstrarea locurilor de muncă în economia românească, iar la un loc de muncă în industria constructoare sunt 4 locuri de muncă în industria furnizoare,, Este lipsit de echivoc faptul ca intenția legiuitorului nu mai are nicio legătura cu scopul declarat al adoptării O. 5., care potrivit enunțului din preambulul acestui act normativ urmarea inițial ,,asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a C. E., având în vedere faptul că aceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgență, pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale,,. Schimbarea de intenție declarata expres de către legiuitor nu lasă loc vreunei interpretări. A., de la necesitatea susținerii unor programe de protecție a mediului prin îmbunătățirea calității aerului si pentru încadrarea in valorile limita prevăzute de legislația comunitara in acest domeniu, scopul declarat al O. 5. s-a transformat in protejarea industriei interne de autovehicule si păstrarea locurilor de munca angrenate in producția de autovehicule. Intenția legiuitorului nu a suferit vreo modificare prin O. 7. sub aspectul protejării industriei interne de autoturisme, ci acest ultim act normativ are un declarat caracter reparatoriu, propunându-si înlăturarea discriminărilor intre contribuabilii care au achitat taxa de poluare anterior si ulterior datei de 15 decembrie 2008, data intrării in vigoare a O. 2.. Impactul negativ in plan social enunțat in preambulul ordonanței a fost înlăturat printr-o ajustare a nivelului taxei, insa acest fapt nu a produs nici o modificare cu privire la scopul declarat al O. 2., anterior analizat. Trebuie enunțat in acest context si faptul ca, deși inițial taxa de poluare era datorata la prima înmatriculare a autoturismelor in R., indiferent daca este vorba despre autoturisme noi sau second hand, prin modificările OUG 5., o anumita categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de poluare. A. „. M1 cu norma de poluare E. 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, care se înmatriculează pentru prima dată în R. sau în alte state membre ale U. E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehiculestabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a G. nr. 5.,,. Intr-un mod deloc întâmplător, categoria de autoturisme exceptata de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autoturismelor produse in R., o noua dovada a intenției clare de protejare a industriei interne in detrimentul produselor importate. Pentru aceste argumente, prin ultimele modificări aduse O. 5., taxa de poluare încalcă prevederile art. 90 din T.ul de I. a C. E. A., in jurisprudența referitoare la art. 90 din T.ul CE, Curtea de Justiție E. a explicat care sunt condițiile in care se poate retine aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele naționale si produsele importate, trebuie sa existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate, prelevarea fiscala naționala trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze, chiar si potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor. In consecința, atunci când produsele interne si produsele importate se afla intr-un raport de concurenta, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se creează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați sa aleagă produsele importate in vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale si a locurilor de munca, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscala naționala contrara art. 90 trebuie înlăturată de la aplicare. In urma modificărilor aduse prin O. 2. si OUG 7., norma interna îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarata incompatibila cu art. 90 din T.ul CE. A., exista atât o discriminare intre autoturismele second-hand înmatriculate deja intr-un stat membru al U. E. si care se înmatriculează in R. si autoturismele second hand deja înmatriculate in R. si mai mult, exista si o discriminare intre o anumita categorie de autoturisme noi, cu caracteristicile celor produse in R. si restul autoturismelor noi, discriminare introdusa de către legiuitor cu intenția declarata de protejare a industriei naționale, scop incompatibil cu cerințele si rigorile spațiului de libera circulație a mărfurilor, forței de munca si capitalului. Exista desigur un raport de concurenta intre produsele importate si produsele naționale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientata spre o anumita categorie de produse, in speța fie spre cele deja înmatriculate in R., fie spre cele produse in R.. Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusa in discuție si prin lansarea unei proceduri de „.,, de către C. E., la data de (...), in temeiul art. 226 din T.ul CE. A., prin declanșarea acestei proceduri, C. considera ca prevederile legislației romanești conform cărora taxa de poluare se suspenda pentru anumite autovehicule insa creste pentru anumite mașini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor mașini de ocazie, protejând industria naționala a autovehiculelor noi. C. se refera astfel la ultima forma a taxei de poluare. C. a menționat doua aspecte care ridica semne de îndoiala asupra compatibilității taxei de poluare, in ultima forma a acesteia. A., C. a motivat declanșarea procedurii de infringement pe următoarele argumente: criteriul primei înmatriculări nu este o cerința pe deplin obiectiva, deoarece nu tine seama de calitatea intrinseca a mașinilor, iar in anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea mașinilor de ocazie provenite din alte state membre, iar pe de alia parte, in urma aplicării cerinței de prima înmatriculare, toate mașinile noi înmatriculate in perioada stabilita de legislația românească care intra direct pe piața mașinilor de ocazie din aceasta tara, circula fără sa fie supuse acestei taxe, pe de alta parte, mașinile de o calitate asemănătoare care urmează sa fie înregistrate în R. in aceeași perioada dar nu pentru prima data si care intra in concurenta directa cu produsele naționale, vor fi supuse unei taxe substanțiale. Pentru toate aceste considerente, instanța a admis acțiunea în contencios administrativ fiscal, formulate de reclamantă, ca fiind întemeiată, și în consecință a anulat ca nelegale actele administrative materializat prin refuzul de restituire a taxei de poluare nr. l5l5l din l7.03.20l0 emisă de AFP B. și refuzul de restituire al aceleași taxe nr.5042 din l2.03.20l0 a D. BN precum și decizia de calcul a taxei de poluare și va dispune restituirea către reclamantă a sumei de 3. lei achitată, plus dobânda legală, de la data solicitării restituirii sumei și până la data restituirii efective. A fost admisă cererea de chemare în garanție a A. F. pentru M. formulată de pârâta A. F. P. B. și a fost obligată chemata în garanție să plătească acesteia suma ce reprezintă c/v taxei de poluare, motivat de faptul că, în conf.cu disp.art.l alin.l din OUG nr.5., aceste sume ce constituie venit al fondului pentru mediu și se gestionează de AFM în vederea finanțării programelor și proiectele pentru protecția mediului. A fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâta D. BN prin notele de ședință depuse la dosarul cauzei, cu motivarea că răspunsul de restituire a taxei de poluare achitată de către reclamantă nr. 5042 din l2.03.20l0 provine de la această instituție. A fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii invocată de chemata în garanție AF M. pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, constatându-se că reclamanta înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ a solicitat pârâtelor revocarea actelor administrative pretins nelegale și restituirea sumelor achitate. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs chemata în garanție A. F.pentru M. B. solicitând modificarea în tot a sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii reclamante. În motivare, chemata în garanție critică hotărârea instanței de fond sub aspectul de terminării corecte a dispozițiilor din T.ul Comunitatii E. în raport de care se impune a fi stabilită compatibilitatea prevederilor OUG nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu normele comunitare. In privința analizei taxei prin prisma art. 110, teza I, TIUCE, atunci când si o astfel de exigență a fost supusă analizei, opinează că, astfel cum a arătat în continuare, instanța de fond nu s-a referit la practica CEJ relevanta cu privire la întelesul si întinderea art. 110, teza I, T. în materia taxării interne, în genere, și a autovehiculelor, în special, fapt ce a condus la concluzii greșite, dar nu cu privire la legea româna, ci la cea comunitară. A. 110, teza I, T. prevede: „Nici un stat membru nu aplică, direct sauindirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare";. Cauza C-402/09 T. împotriva S.ui român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui având ca obiect cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunalul Sibiu, Secția comercială și de contencios administrativ, este prima în care au fost prezentate concluziile de către avocatul general Eleanor Sharpston, la termenul din 27 ianuarie 2011. Prezentarea concluziilor de către avocatul general este o etapă importantă a procesului, în cadrul acestora, avocatul analizând în detaliu aspectele îndeosebi juridice ale litigiului și propunând, în deplină independență, Curții de Justiție răspunsul care consideră că trebuie dat problemei ridicate, Curtea, după ascultarea avocatului general, deliberează și adoptă hotărârea dispozitivul acesteia fiind pronunțată în ședință publică. Hotărârea și concluziile avocaților generali sunt disponibile pe site-ul internet CURIA chiar în ziua pronunțării, respectiv a prezentării. În cauza C-402/09 T., răspunsul la întrebarea preliminară adresată de Tribunalul Sibiu, pe care de avocatul general Elcanor Sharpston propune Curții de Justiție să îl dea, este următorul: „1) O reglementare naționali de introducere a unei noi taxe aplicate la prima înmatriculare a unui autovehicul de ocazie importat dintr-un alt stat membru nu încalcă articolul 110 T. doar pentru că pe piața națională existau deja vehicule echivalente anterior introduceri: taxei, care nu sunt supuse acestei taxe. 2) O asemenea taxă este, cu toate acestea, interzisă de articolul 110 T. dacă cuantumul taxei aplicate unui vehicul de ocazie importat depășește cuantumul rezidual al taxei inclus în prețul de vânzare al unui vehicul de ocazie echivalent care a fost supus taxei atunci când a fost înmatriculat pentru prima dată ca vechiul nou. 3) Pentru a asigura că nu există o astfel de taxă suplimentară, cuantumul taxei aplicate vehiculelor înmatriculate pentru prima dată ca vehicule de ocazie trebuie redus, pe cât posibil, în funcție de deprecierea prețului vehiculului nou. O grilă fixă de depreciere care se bazează numai pentru vechimea vehiculului, fără luarea în considerare a rulajului sau a altor factori care afectează deprecierea, este insuficientă în acest sens";. Taxa pe poluare pentru autovehicule este conformă cu articolul 110 T.) și nu reprezintă o măsură discriminatorie. Obiectivul articolului 110 T., așa cum a reținut avocatul general, este să interzică impozitarea internă care discriminează, direct sau indirect, produsele importate în favoarea produselor naționale. Or, atât timp cât legea română taxează atât autovehiculele introduse in țară, cât și pe cale produse aici, nu se poate pune problema discriminării. De asemenea, o reglementare națională de introducere a unei noi taxe aplicate la prima înmatriculare a unui autovehicul de ocazie importat dintr-un alt stat membru nu încalcă articolul 110 T. doar pentru că pe piața națională existau deja vehicule echivalente anterior introducerii taxei, care nu sunt supuse acestei taxe. Cât privește cea de-a doua concluzie a avocatului general, aduce în discuție valoarea reziduală a taxei pe poluare, condiție întrunită în legislația românească (art. 8 din O.L.G. nr. 5. prevede posibilitatea restituirii valorii reziduale a taxei). Și din această concluzie rezultă compatibilitate a taxei pe poluare cu articolul 110 T., deoarece cuantumul taxei aplicate unui vehicul de ocazie importat nu depășește cuantumul rezidual al taxei inclus în prețul de vânzare al unui vehicul de ocazie echivalent, care a fost supus taxei atunci când a fost înmatriculat pentru prima dată ca vehicul nou. Explicația constă în faptul că O. nr. 5. prevede ca taxa cea mai mare (în funcție de norma de poluare) este cea pentru mașina nouă, în timp ce pentru un autovehicul de ocazie, aceasta se reduce în funcție de vechime și corespunzător deprecierii autovehiculului. A., valoarea de vânzare a unui autovehicul de ocazie, pentru care s-a achitat taxa la un moment dat, cuprinde și valoare reziduală a acesteia. Referitor la cea de-a treia concluzie a avocatului general, apreciază că și aceasta pune în evidență faptul că legea română întrunește cerințele de compatibilitate cu norma europeană. A., grila fixă de depreciere prevăzută în legislația privind taxa pe poluare pentru autovehicule (O. nr. 5. și H.G. 686/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a O. nr. 5.) cuprinde, pe lângă vechimea autovehiculului alte criterii de reducere a taxei, respectiv: rulajul mediu anual, starea generală standard, dotare (aer condiționat, ABS și airbag). Deși în concluzie avocatul general lasă să se înțeleagă că legea română nu are în vedere decât vechimea autovehiculului,reținerea este inexactă, cu atât mai mult cu cât, chiar acesta, la punctul 63 din argumentația sa, precizează că "potrivit articolului 6 alin.3 din O. nr.5., cota de reducere prevăzută în grila în cauză este stabilită astfel încât să permită luarea în considerare nu numai a vechimii, ci și a rulajului mediu anual, a stării tehnice și a nivelului de dotare al autovehiculului. Alte dispoziții care reflectă aceste aspecte sunt cuprinse în normele metodologice…";. În concluzie, toate considerațiile pe care avocatul general Eleanor Sharpston le-a expus Curții de Justiție a U. E., pun în evidență faptul că taxa pe poluare pentru autovehicule instituită prin O. nr. 5. este compatibilă cu articolul 110 T. și nu reprezintă o măsură discriminatorie. 2. Critică, de asemenea, soluția primei instanțe cu privire la capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată. Consideră că instituția pârâtă nu poate fi obligată la plata acestora în primul rând pentru că nu a stabilit suma de plată reprezentând taxa pe poluare, respectiv nu a emis actul administrativ D. de calcul, și, în al doilea rând, pentru că virarea sumelor în bugetul F. pentru mediu se face în temeiul OUG nr. 5., neputând fi re ținută vreo culpă. Suma aferentă taxei pe poluare este virată în contul nostru de către organul fiscal care calculează și încasează taxa în temeiul legii, subscrisa ne făcând nicio operațiune legată de acestea. A. F. pentru M. nu este titulara vreunei obligații în raport de contribuabil, astfel încât nu putem fi obligați la plata unei dobânzi legale §i a cheltuielilor de judecată. În considerarea celor ce preced, apreciază că instanța fondului a dat o interpretare ce excede atât interpretărilor oficiale și jurisprudențiale ale CE/CE], dar și textului propriu-zis al T.ului CE., motiv pentru care, rugăm Onorata Instanță să admită prezentul recurs și să modifice sentința atacată în sensul respingerii acțiunii. În drept, a invocat dispozițiile art. 299 și urm. C. proc. civ., OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin L. nr. 1., precum și pe prevederile L. nr. 5. a contenciosului administrativ. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta A. F. P. B. solicitândmodificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă, ca fiind neîntemeiată, pe cale de consecință menținerea ca fiind temeinice și legale actele administrative - refuzul de restituire a sumei ce reprezintă taxa de poluare nr.5042/2010 al D. G. a F. P. B.-N. nr. 1. al A. F. P. B. și D. de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule nr.3143/2009. În motivarea recursului, pârâta a arătat că instanța de fond în mod greșit a apreciat că acțiunea reclamantului este întemeiată prin prisma existenței supremației dreptului comunitar în raport cu dreptul intern, deoarece O. nr.5. și ale H.G. nr. 682/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O. nr. 5. sunt în deplină concordanță cu prevederile internaționale. A., potrivit acestor reglementări, taxa specială se datorează cu ocazia primei înmatriculări în R. a unui autoturism sau autovehicul comercial, atât în cazul celor noi cât și în situația celor rulate. De asemenea, această taxă se aplică și autoturismelor noi produse în țară sau în străinătate, legea nefăcând nicio deosebire cu privire la vechimea sau proveniența autoturismului, taxa specială fiind aplicabilă în situația în care autoturismul se înmatriculează pentru prima dată în R.. Mai mult, prin art. 1 alin. 1 din O. nr. 5. se stabilește cadrul legal al taxei pe poluare care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Pe de altă parte, pârâta a mai învederat că luând în considerare criticile opiniei publice, recomandările Comisiei E., Guvernul României a luat decizia de reconsiderare a filosofiei taxei pe poluarea auto, fiind propus un proiect deact normativ prin care se va stabili un nou sistem de taxare care să urmărească promovarea vehiculelor cu consum redus de carburant și nivel redus de emisii, în spiritul politicii europene în domeniul energiei și a mediului A., prin noul act normativ, respectiv O. nr. 5. s-a stabilit un nou sistem de taxare care urmărește promovarea vehiculelor cu consum redus de carburant și nivel redus de emisii, în spiritul politicii europene în domeniul energiei și a mediului, astfel că dispozițiile O. nr. 5. au fost adoptate în concordanță cu reglementările comunitare, cu prevederile actului de aderare, nefiind încălcat principiul libertății circulației mărfurilor. S-a învederat și faptul că taxa pe poluare, este un instrument având ca principal scop modificarea comportamentului de deteriorare a mediului. Taxa specială auto se plătește cu ocazia primei înmatriculări a autovehiculelor pe teritoriul R. și a fost considerată o alternativă de tranziție, instituită ca urmare a faptului că după aderarea la U. E., în conformitate cu principiul liberei circulații a mărfurilor între statele membre, R. a renunțat la actele normative care restricționau înmatricularea autovehiculelor cu norma de poluare mare. În final, pârâta a criticat soluția instanței de fond în privința acordării dobânzilor legale aferente, calculate de la data plății până la data restituirii efective, susținând că acordarea acestora este reglementată de dispozițiile art. 117 C.pr.fiscală, iar procedura efectivă de restituire a sumelor de la buget este reglementată expres de dispozițiile O. nr. 1. pentru aprobarea procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget care nu prevăd acordarea de dobânzi decât în cazul în care cererea de rambursare/restituire nu a fost soluționată în termenul legal. A., conform Cap. 1 pct. 1 și urm. din acest ordin, restituirea sumelor de la buget se efectuează la cererea contribuabilului în termen de 45 de zile de la data depunerii și înregistrării acesteia la organul fiscal, căruia îi revine obligația administrării creanțelor bugetare. În concluzie, pârâta solicită modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului, având în vedere că taxa specială de primă înmatriculare percepută de la aceasta s-a făcut în conformitate cu prevederile legale, în baza unui titlu legal și ca urmare, nu se impune restituirea ei. Examinând recursurile declarat de pârâtele A. F. P. B. și A. F. PENTRU M.raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele : Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T.ul CE, actual art. 110 din T.ul privind Funcționarea U. E. (T.) produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 110 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. Referitor la excepția inadmisibilității, derivată din neexercitarea de cătrereclamant a procedurii administrative prealabile reglementată de art. 205 și următoarele din O.G. 93/2003, excepție invocată in fața instanței de fond de pârâtele A. F. P. a municipiului B. și D. B.-N., Curtea a reținut următoarele: Aspectul legat de obligativitatea procedurii prealabile în domeniul contenciosului fiscal trebuie analizată mai ales prin prisma efectelor produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din R., primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Mai mult, C. a decis că taxa de poluare așa cum este reglementată prin O. 5. are acest efect descurajant și în consecință este incompatibilă cu libera circulație a bunurilor în spațiul comunitar. În urma acestei decizii instanța reține că a dispărut cu efect retroactiv temeiul juridic în baza căruia taxa de poluare a fost percepută reclamantei iar actul administrativ fiscal anterior enunțat este total lipsit de temei legal. Trebuie precizat în acest context faptul că C. nu limitează efectele deciziei analizate doar pentru viitor, iar în lipsa oricărei precizări și limitări în timp a efectelor acestei decizii, consecințele se răsfrâng și pentru trecut (ex tunc), încă de la momentul adoptării actului normativ. Subsecvent dispariției temeiului juridic în baza căruia taxa a fost percepută, în baza obligațiilor asumate prin aderarea R. la U. E., taxa trebuie restituită de către S. Român prin instituțiile finanțelor publice ca orice taxă nedatorată, însoțită de către despăgubirea corespunzătoare, deoarece taxa a fost percepută în baza unui act normativ prin care legiuitorul a încălcat obligațiile comunitare asumate de R. prin aderarea la acest spațiu. În lipsa unei reacții a legiuitorului la decizia pronunțată în cauza nr. C - 402/09 T. împotriva R., reacție prin care să fie armonizată taxa de poluare cu concluziile Curții de Justiție a U. E., judecătorul național nu are la îndemână criteriile în baza cărora să aprecieze care ar fi cuantumul care trebuie restituit din taxa percepută și care ar fi cuantumul care poate fi menținut fără riscul de a afecta libera circulație a bunurilor în spațiul comunitar. O. apreciere în acest moment ar fi una pur subiectivă care ar afecta previzibilitatea actului de justiție, iar în lipsa unor repere obiective care nu pot fi trasate decât de legiuitor taxa trebuie restituită integral. În acest context instanța apreciază că procedura prealabilă administrativă reglementată de art. 205 și următoarele din Codul de procedură fiscală își găsește rațiunea și justificarea în condițiile în care există o minimă îndoială cu privire la legalitatea actului administrativ fiscal. În cazul concret analizat, subsecvent deciziei în cauza T. împotriva R., actul administrativ fiscal în baza căruia taxa a fost percepută este lipsit de orice suport normativ prin efectul deciziei Curții de Justiție a U. E., așa încât nu există nici o îndoială cu privire la nelegalitatea acestuia, dispărând cu efect retroactiv temeiul legal în baza căruia actul administrativ a fost emis. Prin maniera și contextul în care este invocată, procedura prealabilă administrativă reglementată de art. 205 și următoarele din Codul de procedură F. este pe deplin denaturată de la scopul său legal și firesc. A., aceastăprocedura nu mai este privită de către organul fiscal ca o modalitate în s prijinul contribuabilului prin care se o feră șansa administ rației să -și revoce a ctul administrativ fiscal nelegal total sau parțial ci este invocată ca o barieră în calea restituirii unei taxe percepută cu încălcarea dreptului comunitar, taxă c are ar trebuie restituită din oficiu de către organul administrației care a perceput-o subsecvent deciziei în cauza T. împotriva R.. Procedura administrativă este justificată din mai multe puncte de vedere. Din punctul de vedere al administrației se dă posibilitatea organului emitent sau al celui ierarhic superior să-și repare eventualele greșeli, asigurându-se astfel o cale mai rapidă de restabilire a legalității. Recursul prealabil este unmijloc de protecție al autorității publice emitente, evitând chemarea sa în judecată ca pârât, suportarea unor cheltuieli de judecată, plata unor daune mai mari particularului lezat în dreptul său și chiar lezarea principiului său în pierderea unui proces public prin care s-a dovedit nu numai ca vătămat în particular dar și că a rămas pasivă în înlăturarea acestei vătămări. În același timp, procedura prealabilă are ca scop și protecția particularului, el având posibilitatea de a obține corelarea actului sau admiterea lui printr-o procedură administrativă, simplă, rapidă, scutită de taxă de timbru. Pe de altă parte, dacă administrația răspunde negativ la recurs fiind considerate neîntemeiate, acesta va avea posibilitatea să-și evalueze obiectiv șansele de a câștiga procesul și va putea opta în cunoștință de cauză pentru această cale de drept. La aceste scopuri se mai pot adăuga și cel privitor la degrevarea instanțelor de contencios administrativ de acele litigii care pot fi soluționate pe cale administrativă. Curtea admite că, de lege lata, accesul la justiție, în cazul exercițiului drepturilor derivate din legislația comunitară este limitat de reguli procedurale. Rămâne însă să stabilească dacă, dreptul autorității de a invoca excepția de inadmisibilitate întemeiată pe neparcurgerea acestor proceduri, poate fi calificat ca excesiv, nerezonabil ori disproporționat. Admitem că, în mod tradițional, autoritatea poate să formuleze apărări întemeiate pe excepția de inadmisibilitate, atât timp cât o procedură prealabilă a fost instituită pentru a asigura coerența ordinii juridice, protejarea intereselor generale ale comunității și valorizarea principiului securității ordinii juridice. Cu toate acestea, instanța apreciază că această apărare a fost făcută prin deturnarea, ignorarea de la scopul pentru care dreptul a fost recunoscut și garantat, având ca unic efect blocarea posibilității contribuabilului de a-și recupera taxa percepută cu încălcarea dreptului comunitar. În ceea ce privește fondul raportului juridic litigios Curtea reține următoarele : Instanța de recurs, urmărind modificările succesive ale O. 5., constată faptul ca achitarea sumei în litigiu a avut loc sub imperiul ultimei forme a taxei pe poluare, la data de (...). Compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din T., incidente trebuie analizată prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 (ulterior pronunțării prezentei decizii) de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din R., prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui amintită în precedent. Nu în ultimul rând, Curtea are în vedere și recenta hotărâre pronunțată de aceeași instanță de la L. care a întărit practic soluția din prima hotărâre citată. A., prin hotărâre pronunțată la data de 7 iulie 2011 în cauza I.n Nisipeanu vs. D.G.F.P. Gorj, A. Târgu Cărbunești și A. F. pentru M. nr. C-263/10, Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Spre deosebire de hotărârea pronunțată în cauza T., în cauza Nisipeanu s- au pus în discuție variantele taxei de poluare aplicabile în perioada 15decembrie 2008 - 31 decembrie 2010, situație care este incidentă și în speța de față. Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din T., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, O. nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea aplicată în speță produce efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Aceste statuării sunt valabile în opinia Curții de A. și în cauza de față cu atât mai mult cu cât reglementarea aferentă anului 2009 în materia taxei de poluare aplicabilă în această cauză prevede plata unei taxe pe poluare mai mare ca și cuantum decât cea reglementată în forma inițială, avută în vedere de către C. la pronunțarea deciziei în speța T.. Și este așa, deoarece raționamentul C. din cauza T. este pe deplin valid și aplicabil și în legătură cu reglementările succesive primei forme a OUG nr. 5.. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. A. fiind, Curtea reține că în cauza de față se poate stabili în lumina celor statuate de Curtea de Justiție că OUG nr. 5. în forma incidentă în cauza de față este contrară dreptului U., respectiv art. 110 parag. 1 din T.. Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății. Or, statuând astfel Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din T.ul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal). În ceea ce privește critica privind acordarea dobânzilor legale solicitate până la data plății și incidența la speță a dispozițiilor C.pr.fisc. precum și a procedurii de restituire prevăzute de acest act normativ, Curtea reține următoarele: Este de principiu că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective. Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil. Numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului. Așa fiind, Curtea constată că instanța de fond a soluționat cauza cu aplicarea normelor legale și a principiilor de reparație a prejudiciului încercat de contribuabil. Nu se poate paraliza dreptul contribuabilului de a beneficia de reparația integrală a prejudiciului numai pe considerentul că acesta are doar dreptul să i se restituie suma plătită fără bază legală iar dobânda se poate acorda doar dacă administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege, dobândă care ar curge doar de la data refuzului de a dispune restituirea sumelor solicitate. Dacă s-ar admite teza recurentei, conform căreia indiferent de situație și de perioada de folosire a unei sume de bani achitată la bugetul de stat fără temei legal aceasta este ținută să restituie doar suma plătită la bugetul de stat de către contribuabil fără o altă reparație în ipoteza în care cererea de restituire este rezolvată în termen de 45 de zile de la înregistrare și indiferent de perioada de timp cât bugetul de stat a beneficiat de fructificare acestei sume, ar însemna ca bugetul de stat să se îmbogățească pe măsura însărăcirii patrimoniului contribuabilului cu suma ce reprezintă prețul folosinței banilor pe perioada de referință. Or, dacă am accepta o astfel de rezolvare ar însemna ca niciodată contribuabilul să fie corect și complet despăgubit pentru prejudiciul ce l-ar încerca prin reținerea la bugetul de stat pe o perioadă de timp însemnată a unei sume fără o bază legală, punând astfel în pericol principiul răspunderii patrimoniale ce presupune reparația în natură și integrală a prejudiciului. Pe de altă parte, dacă am accepta teza recurentei, s-ar eluda însăși principiile statornicite în practica Curții de Justiție care au fost mai sus redate, respectiv obligația impusă statelor membre de a asigura rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 110 din T., cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Așa fiind, în temeiul art. 20 alin. 3 și art. 28 alin. 1 din L. nr. 5. coroborat cu art. 312 C.pr.civ., recursurile declarate de pârâtele A. B. și A. se vor respinge ca nefondate și se vor menține în întregime dispozițiile sentinței. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. DECIDE R espinge recursurile declarate de pârâții A. F. P. B., D. G. a F. P. a județului B.-N. și chemata în garanție A. F. pentru M. B. împotriva sentinței civile nr. 51 din 26 ianuarie 2011, pronunțată de T. B.-N., în dosarul nr. (...), pe care o menține în întregime. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică de la 22 septembrie 2011. PREȘEDINTE, L. U. JUDECĂTOR, D. M. JUDECĂTOR, R.-R. D. GREFIER, M. T. } Red.L.U./Dact.S.M 2 ex./(...) Jud.fond. P. I.
| ← Decizia civilă nr. 676/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 960/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
