Decizia civilă nr. 3408/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...) R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3408/2011
Ședința publică de la 23 S. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. AL H. JUDECĂTOR M.-I. I. JUDECĂTOR G.-A. N. GREFIER A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. V. împotriva sentinței civile nr.550/2011 pronunțată de Tribunalul Sălaj în contradictoriu cu intimații D. G. A F. P. S., intimat A. F. P. Z., intimat A. F.
PENTRU M. M. M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite înmatriculare auto fără taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul declarat este legal timbrat, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2
C.pr.civ.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat. CURTEA P rin sentința civilă nr. 550 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) s-a admis excepția inadmisibilității cererii de anulare a adresei nr. 56653/2010, excepție invocată de pârâta D. S. în nume propriu și al A. F. P. a M. Z. și s-a respins această cerere, ca inadmisibilă. S-a respins excepția inadmisibilității acțiunii ridicată de D. S. în nume propriu și în numele AFP Z. S-a respins ca nefondată cererea formulată de reclamantul M. V., pentru restituirea sumei de 6.714 lei, achitată cu titlu de taxă de poluare și dobânzi la această sumă. S-a respins cererea de chemare în garanție formulată de D. G. a F. P. S. în contradictoriu cu A. F. pentru M..Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Conformându-se exigentelor articolului 137 alin.1 C.Proc.Civ., instanța a soluționat cu prioritate excepțiile de inadmisibilitate invocate de pârâtă in întâmpinare. Excepția inadmisibilității anularii adresei nr.56653/2010 a fost admisa, instanța reținând că aceasta nu reprezintă un act administrativ in sensul art. 2 din Legea nr, 544/2004. Conform art.8 din acelasi act normativ,in materie de contencios administrativ, controlul judecateresc se exercita impotriva actelor unilaterale cu caracter individual sau normativ emise de o autoritate publica[....]care dau nastere, modificasau sting raporturi juridice. . adresa a carei anulare o solicita reclamantul nu are aceste caractere este exceptata controlului judecatoresc in procedura de contencios administrativ. Exceptia inadmisibilitatii cererii de restituire pentru neindeplinirea procedurii prealabile a fost respinsa pentru urmatoarele considerente: A. 1 alin.1 din legea nr. 554/2004 consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată. Reclamantul s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal. Potrivit art. 205 alin 1 Cod Procedură Fiscală, împotriva titlului de creanță precum și împotriva altor acte administrative fiscale, se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii. Așadar, raportat la faptul că reclamantul a inițiat procedura prevăzută de art.7 din legea nr.554/2004, iar pârâta a comunicat refuzul său, cererea reclamantului de încadrează în termenul general în care instanța de contencios poate fi sesizată, prevăzut de art.11 din Legea nr. 554/2004 Conform dispozitiilor din capitolul I pct. 3 ali.1 din Ordinul nr.1899/2004 emis de M. F. publice, pentru restituirea sau rambursarea sumelor de la buget, nu se cere efectuarea unor proceduri prealabile, singura conditie fiind depunerea cererii de restituire in cadrul termenului legal de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul la restituire. De altfel, in cazul in care o taxa a fost incasata in baza unei legislatii interne contrara normelor comunitare , se aplica principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxa contrara dreptului comunitar este obligat sa restituie taxa perceputa prin incalcarea acestuia. In astfel de situatii Curtea de Justiție a decis ca statele membre trebuie sa asigure rambursarea taxelor colectate cu incalcarea prevederilor art.90 din T., cu respectarea principiilor ce guverneaza autonomia procedurala si imbogatirea fara justa cauza.Totodata, a mai decis ca in astfel de cauze pot fi platite si daune pentru pierderile suferite(C.,cazul nr.68/79 Hans Just I/S contre Ministere danois des impots et accises precum si cauza conexata nr.C-290/05 si C-333/05 Akos Nadasdi si Ilona Nemeth parag..61-70). Asupra fondului cauzei, instanta a reținut urmatoarele: In vederea efectuarii primei inmatriculari in R. a autovehiculului Peugeot reclamantul a solicitat pârâtei A. F. P. a M. Z. calcularea taxei de poluare. C. sa a fost inregistrata in data de (...), sub nr.71462 si a fost solutionata prin emiterea deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule nr.71516/(...) prin care s-a stabilit pentru plata suma de 6714 lei.(f.13) In aceesi data, reclamantul a achitat la T. din cadrul A. F. P. a M. Z., suma de 1940 lei, cu titlu de taxa de poluare, conform chitantei de la f.10. Aceasta taxa a fost stabilita prin aplicarea elementelor de calcul prevazute de O.. Cu privire la competenta instantelor de judecata de a evalua conformitatea legislatiei romane din dispozitiile dreptului comunitar, Curtea de Justiție a C. E., a carei jurisprudenta este obligatorie pentru instantele nationale in interpretarea dreptului comunitar, a decis in cauza Administrazione delle finanze delloStato/Simmenthal, nr.C 106/77 ca „.national insarcinat sa aplice, in cadrul competentei sale, dispozitiile dreptului comunitar, are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lasand, la nevoie, pe proprie raspundere, neaplicata orice dispozitie contrara a legislatiei nationale, chiar ulterioara, fara a solicita sau astepta eliminarea prealabila a acesteia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constitutional."; Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG 5., ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C. Obligația de plată a taxei se naște, conform art. 4 din OUG nr.5. cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R. sau la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 9. Art. 25 din T. interzice între statele membre taxele vamale la import și export sau taxele cu efect echivalent, inclusiv cu privire la taxele vamale cu caracter fiscali iar art. 28 din același T. interzice între statele membre restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent. Conform art. 90 paragraf 1 din T.ul Constitutiv al U. E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Problema care trebuie lămurită este aceea de a stabili dacă taxa de poluare este contrară normelor amintite. Cu privire la natura taxei de poluare C. s-a . la (...) asupra acțiunilor preliminare formulate de H.-B. M. B. B. K. M. B. în cauzele reunite C-29012005 Âkos Nâdasdi și C-33312005 llona Nemeth, ocazie cu care a statuat că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru ci pentru prima înregistrare a autoturismului pe teritoriul acelui stat membru., în vederea punerii în circulație nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din T. ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 din T.ul TE. În aceste condiții, susținerea reclamantului privind încălcarea art. 25 din T. este nefondată întrucât taxa de poluare este datorată pentru punerea în circulație a autovehiculului , astfel că nu se poate susține cu temei că este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru. Nici încălcarea art. 28 din T. nu poate fi reținută; conform formulei Dassonville impusă în jurisprudența C. sunt măsuri cu efect echivalent nu numai acele măsuri care tratează discriminativ, în mod deschis sau ascuns marfa străină adusă dintr-un alt stat membru dar și acelea care pornind de la conținutul efectiv al textului sunt egal aplicabile sau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute în vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea. Mai mult, Curtea a conchis că restricționările importuluisau exportului sunt permise doar în situația în care în domeniu lipsesc reglementările comunitare, restricțiile sunt necesare pentru asigurarea supravegherii fiscale a corectitudinii în relațiile comerciale, pentru asigurarea protecției consumatorului, pentru protecția valorilor social- culturale naționale dacă reglementările sunt valabile în mod nediscriminatoriu pentru mărfurile din producția internă sau externă. Conform art. 90 din T.ul Instituind C.tatea E., nici un stat membru nu aplica, direct sau indiret, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare. De asemenea, nici un stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de productie. Ca urmare a numeroase sesizari primite de la cetatenii români, C. europeana-D. G. Impozitare si Uniune Vamala a emis, la data de 9 decembrie, urmatorul comunicat: „La nivelul U. E. nu exista o armonizare a taxei percepute pentru inmatricularea automobilelor. Asadar, statele membre pot decide unilateral in ce priveste cuantumul taxei si modalitatea de calcul a acesteia, respectand in acelasi timp principiul nediscriminarii. R. poate sa mentina taxa de inmatriculare pentru automobile si poate sa stabileasca un nivel oricat de ridicat al acesteie(de exemplu, in Danemarca, o taxa similara se ridica la 1. din valoarea automobilului)"; Prin urmare, fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare, insa aceasta taxare trebuie sa se faca prin raportare la art..90 din T., precum si la jurisprudenta C. C. a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. (A se vedea Deciziile C. de J. a C. E. în cauzele 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, par. 12; C. C- 132/88 C. C. E. c. Republicii Elene, par. 17). De asemenea, jurisdicția de contencios comunitar a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție performanțele de mediu (A se vedea Decizia C. de J. a C. E. în cauzele conexate C- 290/05 și C-333/05 Âkos Nadasdi și llona Nemeth parag. 52). S-a statuat, de asemenea, că dacă taxa pentru poluarea autovehiculelor este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt eminamente obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare sau neconforme cu jurisprudența C. Jurisprudența C.J.C.E a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare și aprecierea, reală a acestui autovehicul de import și, în consecință, i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată încorporata într-un autovehicul național similar (A se vedea Decizia C. de J. a C. E. în C. C-3. N. T., par. 20). Cât privește o comparație cu privire la autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale deoarece articolul 90 din T. nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau săschimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. (A se vedea, Decizia C. de J. a C. E. în cauzele conexate C-290/05 si 333-05 Akos Nadasdi și llona Nemeth , par. 49). S-a concluzionat astfel că dacă autovehiculele deja existente în parcul auto național nu sunt și ele supuse noii taxe nu reprezintă o discriminare sub aspectul dreptului european. Obiectivul taxei instituite prin legea nationala romana este de protejare a mediului, atat prin modul de utilizare a resurselor constituite, cat si prin modul de impunere. E. care stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe si de dioxid de carbon, elemente care pot fi apreciate ca au un caracter adecvat obiectivului de protejare a mediului . Prin urmare, intrucat taxa este stabilita in functie de gradul de poluare si de eficienta energetica, ea are un caracter proportional, fiind stabilita intr-un cuantum mai mare pe masura ce performantele de mediu scad. Reglementarea cuprinsa in O.nr. 5. permite ca pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnica si nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plata si poate obtine o valoare mai mare a deprecierii. Acesta posibilitate a contribuabilului asigura, ca in toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second-hand de import sa nu depaseasca valoarea reziduala a taxei existente intr-un autovehicul deja inmatriculat. Se respecta astfel exigenta mentionata de Curtea de justitie intr-o cauza impotriva Ungariei in care a statuat ca’’ articolul 90 par.1 din T.ul instituind C.tatea E. trebuie interpretat ca interzicand o taxa de inmatriculare atata timp cat este perceputa asupra autoturismelor second- hand puse pentru prima data in circulatie pe teritoriul unui stat membru, valoarea taxei fiind determinata exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului si clasificarea din punct de vedere al poluarii este calculata fara a se lua in calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea maniera incat, atunci cand se aplica autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduala a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja inregistrate in statul membru in care sunt importate. O comparatie cu autoturismele second-hand plasata in circulatie in acest stat membru inainte de aplicarea L. privind taxele de inmatriculare nu este relevanta."; Prin urmare, O. nr.5., varianta în vigoare la data solicitării înmatriculării, nemodificată prin O..218/2008, respectă exigențele de compatibilitate cu art.90 din T.ul CE. Pentru motivele aratate, instanta a respins cererea reclamantului pentru anularea adresei ca inadmisibilă și petitul pentru pentru restituirea sumei de de 6714 lei achitată cu titlu de taxa de poluare ca nefondat. Întrucât pârâta nu a căzut în pretențiuni, cererea sa de chemare în garanție a A. F. de M. a fost respinsă. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul M. V. solicitândadmiterea recursului și modificarea sentinței atacate, In sensul admiterii acțiunii introductive și obligării intimatelor la restituirea sumei de 6714 lei achitată cu titlu de taxă de poluare cu dobânda legală aferentă. În motivare s-a arătat că: ÎN FAPT, prin sentința atacată T. a respins ca nefondată acțiunea având ca obiect obligarea intimatelor la restituirea sumei de 6714 lei, achitată cu titlu de taxă de poluare în data de (...), conform chitanței seria TS5, nr. 4079478. Reclamantul este proprietarul actual al acestuiautoturism conform actului de vânzare-cumpărare. A. a fost înmatriculat pentru prima dată în Spania, stat membru U.E., conform certificatului de Î. străin depus la dosarul cauzei, atât în copie cât și în varianta tradusă. În motivarea sentinței, T. apreciază că legislația română actuală în materia taxei de poluare, respectiv OUG :. este compatibilă cu legislația europeană și nu contravine dispozițiilor art. 25, art. 28 și art. 90 din T.ul Constitutiv al U. E. Dispozițiile art. 25 și 28 menționate mai sus interzic între statele membre taxele vamale la import și export sau taxele cu efect echivalent, inclusiv taxele cu caracter fiscal, după cum sunt interzise între statele membre și restricțiile cantitative la import sau orice măsuri cu efect echivalent. Potrivit art. 90 paragraf 1 din tratat, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. În mod cu totul neîntemeiat, T. apreciază că reglementarea taxei de poluare în legislația română este compatibilă cu normele comunitare amintite. Sub aspect procedural reclamantul s-a adresat cu o cerere de restituire pentru suma de 2923 lei percepută în mod nelegal. Ca urmare a refuzului comunicat în mod expres, s-a adresat instanței de contencios solicitând în temeiul art. 8, alin. 12 din L nr. 554/2004 obligarea autorității la restituirea sumei achitate cu titlu de taxă de poluare. Faptul că inițial taxa a fost definită ca taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și, ulterior, a fost definită drept taxă pe poluare nu poate acredita ideea că se instituie taxa pe poluare pentru trecut, câtă vreme taxa fusese deja plătită, iar art. 11 din ordonanța de urgență viza numai restituirea sumei plătite în plus față de cuantumul datorat, nu și situația în care, prin noua reglementare, cuantumul taxei s-ar fi majorat. De asemenea, nici faptul ca veniturile realizate prin plata acestei taxe sunt afecta te unui fond sau altul nu este un motiv de a se susține că legiuitorul a reglementat două taxe distincte din moment ce ambele reglementări normative vizează o taxă pe poluare. A., natura juridică a taxei a rămas nealterată - taxă pe poluare -, ceea e s-a modificat a fost doar modalitatea de calcul al acesteia, și anume cuantumul ei. De astfel, cuantumul taxei a fost din nou modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7., reducându-l cu o treime, fapt ce nu echivalează cu concluzia că ar fi vorba de reglementarea unei taxe. Tot astfel, art. 6, alin. (2) din Legea nr. 554/2004 spune că "actele administrative susceptibile, potrivit legii organice, să fie obiectul unei jurisdicții speciale administrative pot fi atacate la instanța de contencios administrative, cu respectarea dispozițiilor art. 7 alin. (1), dacă partea înțelege să nu exercite procedura administrativ jurisdicțională". Aceste prevederi nu sunt altceva decât o consacrare în plan legislative a principiului fundamental privind" accesul liber la justiție" prevăzut de art. 21 din Constituția R. în sensul că "orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertății și a intereselor sale legitime" și "nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept". În acest context, și disp. art. 7 din Legea nr. 554/2004, care instituie procedura "recursului grațios" în materie de contencios administrativ, trebuie analizate și aplicate cu multă atenție, tocmai pentru a nu se încălca dreptul fundamental prev. de art. 21 din Constituție și care se completeazăcu "dreptul la un proces echitabil" prevăzut de art. 6 din Convenția E. a Drepturilor Omului. În acest sens, art. 20 din Constituție prevede fără echivoc că "dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpreta te și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și celelalte tratate Ia care R. este parte. Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care R. este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile. Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusă în discuție și prin lansarea unei proceduri de "infringement" de către C. E., la data de (...), în temeiul art. 226 din T.ul CE. Trebuie avute în vedere o serie de circumstanțe care grefează prezenta acțiune de contencios fiscal, circumstanțe care vizează atât instabilitatea legislativă cât și lipsa, până la un moment dat, a unei practici unita re la nivelul instanțelor de judecată cu privire la soluționarea unor astfel de litigii. Prin modificările aduse acestui OG 5. de Ordonanța de Urgență ale G. nr. 208/(...) și 7. se introduc, începând cu data de (...), elemente de discriminare în sensul că anumite categorii de autovehicule sunt excepta te în perioada (...) - (...) de la plata taxei pe poluare, se măresc taxele de poluare pr criteriul datei înmatriculării, iar scutirea operează și ea acest criteriu. La data de (...), C. comunică autorităților române declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (cauza 2009/2002 - compatibilitatea legislației românești care vizează autovehiculele second-hand în R. cu art. 90 din T.ul C. E.). C.catul de presă al C. din (...) semnală:" conform legislației românești în vigoare din februarie 2009, autovehiculele din categoria Euro 4 cu o capacitate cilindrică de cel mult 2000 cmc în orice stat din UE în perioada (...). Aceeași legislație prevede dublarea nivelului taxelor aplicabile altor auto vehicule care fac obiectul acestei taxe. C. sprijină măsurile politice care urmăresc promovarea mașinilor mai puțin poluante. În calitate de gardian al tratatelor însă, C. trebuie să se asigure că aceste .măsuri sunt compatibile cu dreptul comunitar. Din acest punct de vedere, modul În care este formulată legislația românească pare a avea un efect protecționist la nivelul industriei naționale a autovehiculelor noi. În conformitate cu jurisprudența constantă a C. de J. E., statele membre pot prevedea taxarea diferențiată a unor produse similare, cu condiția că aceasta să se bazeze pe criterii obiective și să nu aibă ca efect protejarea producției naționale. În opinia comisiei, «criteriul primei inmatriculări nu este o cerință pe deplin obiectivă, deoarece nu ține seama de calitatea intrinsecă a mașinilor." Rezultă așadar că o poziție fermă a C. E. cu privire la modificările legislative în materia taxei de poluare a fost exprimată doar la (...), prin declanșarea etapei precontencioase a acțiunii În constatarea neindeplinirii obligațiilor (cauza 2009/2002). Curtea apreciază că acesta este momentul de la care contribuabilii aveau o perspectivă clară asupra neconformității taxei de poluare cu dreptul comunitar. Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere soluții constante de respingere a contestațiilor contribuabililor, pronunțate de către organeleadministrativ-fiscale în privința cererilor de restituire a taxelor de primă înmatriculare/poluare. Prin Hotărârea din 4 mai 2000 în cauza Rotaru împotriva R., Curtea E. de J. a statuat: Conform art. 13: "Oricare persoană ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de prezenta convenție au fost încălcate are dreptul să se adreseze efectiv unei instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s- ar datora unor persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale." Interpretând art. 13 în lumina propriei jurisprudențe, Curtea a stabilit că art. 13 solicită ca în fiecare țară să existe un mecanism care să permită persoanei remedierea în plan național a oricărei încălcări a unui drept consacrat în convenție. Această dispoziție solicită deci o cale internă de atac în fața unei "autorități naționale competente" care să examineze orice cerere întemeiată pe dispozițiile convenției, dar care să ofere și reparația adecvată, chiar dacă statele contractante se bucură de o anumit marjă de apreciere în ceea ce privește modalitatea de a se conforma obligațiilor impuse de această dispoziție. Calea de atac la care art. 13 face referire trebuie să fie "efectiva" atât din punct de vedere al reglementării, cât și al rezultatului practic (Hotărârea Wille împotriva Liechtenstein [GC]m nr. 28396/95, alin. 75, CEDO 1999- III). "Autoritatea" la care se referă art. 13 nu trebuie să fie neapărat o instanța de judecată. Totuși atribuțiile și garanțiile procesuale oferite de o astfel de autoritate prezintă o deosebită importanță pentru a determina caracterul efectiv al căii de atac oferite (Hotărârea Klass și alții). Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a CJ.CE. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competență atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. Cum R. este stat membru al U. începând cu data de O ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția R. conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine orice disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T.ului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util. Această realitate juridică europeană are drept implicație la nivel național împrejurarea că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. Cu toate acestea, art. 90 din T.ul de instituire a C. E. prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton. Având în vedere că nu există legislație europeană primară sau secundară care să instituie un anumit model de așezare a taxării autovehiculelor, evaluarea conformității unui act normativ de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anume model european de reglementare sau altul ci prin raportare la art. 90 din T. precum și la jurisprudența C. de J. a C. E. A. spus, taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracter adecvat și proporțional sau poluatorul plătește. Curtea E. de J. a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele, un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. ( A se vedea Deciziile C. de J. a C. E. în cauzele 112/84 Humblot c. Directorul serviciilor fiscale, par. 12; C. C - 132/88 C. C. E. c. Republicii Elene, par. 17). De asemenea, Curtea de Justiție a C. E. a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu ( A se vedea Decizia C. de J. a C. E. în cauzele conexate C - 290/05 și 333-05 Mos Nadasdi și Ilona Nemeth, par. 52). S-a statuat, de asemenea, că dacă taxa pentru poluarea autovehiculelor este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impune re sunt eminamente obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare sau neconforme cu jurisprudența C. de J. a C. E. Jurisprudența C. a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui auto vehicul de import și, în consecință, i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată incorporată într- un autovehicul național similar ( A se vedea Decizia C. de J. a C. E. în C. C- 3. N. T., par. 20). Cât privește o comparație cu privire la autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea s-a pronunțat în sensul că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale deoarece art. 90 TCE nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. (A se vedea Decizia C. de J. a C. tarilor E. în Cauzele conexate C-290/05 și 333-05 Akos Nădasdi și Hona Nemeth, par. 49). S-a concluzionat astfel că dacă autovehiculele deja existente în parcul auto național nu sunt și ele supuse noii taxe nu reprezintă o discriminare sub aspectul dreptului european. Pornind de la aceste principii generale de drept comunitar se impune a stabili dacă adoptarea oue nr. 5. este conformă cu T.ul precum și cu jurisprudenta C. de J. a C. E. Potrivit art. 1 alin. 1 din oue 5., ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a Jurisprudenței C. de J. a C. E. Rezultă așadar că diferența de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu, în favoarea autoturismelor aduse din Uniunea E. în scopul reinmatriculării lor în R.. Drept urmare, trebuie observat că taxa instituităprin OG 5. contravine în mod vădit politicii legislației europene în materie de fiscalitate. A., conform art. 90, par. 1 din T.ul Constitutiv al C. E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea, conform hotărârii CJ.CE în cauza Weigel (2004), obiectul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comuni tare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Așadar, rostul acestei reglementări comunitate este tocmai acela de a interzice discriminarea fiscală între produsele importa te și cele similare autohtone. În acest context organele fiscale din R. au invocat legalitatea incasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, în timp ce reclamantul susține nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare. Sub acest aspect, s-a pronunțat și CJ.CE. în sensul că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior (cauza Costa/Enel - 1964) iar judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei proceduri constituționale (cauza Simmenthal - 1976). Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în baza art. 304 pct. 7, 9 rap. la 312 alin. 2 și 3 Cod Proc. Civ. ÎN DREPT s-au invocat prevederile art. art. 304 pct. 7, 9 rap. la 312 alin. 2 și 3 Cod Proc. Civ. ÎN PROBAȚIUNE, înțelege să se folosească de toate actele existente la dos. cauzei. Ca practică judiciară invocă Decizia civilă nr. 2476/(...), pronunțată de Curtea de A. C. în dos. Nr. (...). Pârâta intimată D. G. a F. P. a județului S. în nume propriu și în numele A . F. P. a municipiului Z. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerearecursului ca nefondat. Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, Curteaconstată următoarele: In vederea efectuarii primei inmatriculari in R. a autovehiculului Peugeot reclamantul a solicitat pârâtei A. F. P. a M. Z. calcularea taxei de poluare. C. sa a fost inregistrata in data de (...), sub nr.71462 si a fost solutionata prin emiterea deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule nr.71516/(...) prin care s-a stabilit pentru plata suma de 6714 lei.(f.13) In aceesi data, reclamantul a achitat la T. din cadrul A. F. P. a M. Z., suma de 1940 lei, cu titlu de taxa de poluare, conform chitantei de la f.10. Aceasta taxa a fost stabilita prin aplicarea elementelor de calcul prevazute de O. in forma sa initiala. Taxa de poluare a fost instituita prin Ordonanța de Urgență nr.5. care a abrogat prevederile din Codul Fiscal referitoare la taxa de prima inmatriculare a autovehiculelor. Prin sentința civilă nr. 550 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) s-a respins ca nefondată cererea formulată de reclamantul M. V., pentru restituirea sumei de 6.714 lei, achitată cu titlu de taxă de poluare și dobânzi la această sumă. De asemenea s-a respins cererea de chemare în garanție formulată de D. G. a F. P. S. în contradictoriu cu A. F. pentru M.. În prezent, compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din R., prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Și este așa, deoarece din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul C. de referă la varianta inițială a OUG nr. 5. aplicabilă în prezentul litigiu. Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare. Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5., varianta inițială, trebuie să se rețină că reglementarea națională esteincompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008. Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc). Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din T.ul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a C. de J. (cauza Simmenthal). Referitor la cererea de acordare a dobânzilor: Este de principiu că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite,taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective. Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil. Numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului. In ce priveste insa dobanda curtea apreciaza ca se impune acordarea dobanzii civile prevazuta de OG 9. fiind in prezenta unei fapte ilicite a statului prin organele administratiei (prelevarea unei taxe cu incalcarea normelor comunitare - art 110 TFUE). Conform unei jurisprudențe stabile a C. de J. a U. E., contribuabilii audreptul la rambursarea impozitelor și taxelor prelevate de un stat membru cu încălcarea dreptului european [afacerea 199/82, San Giorgio, Culegere 1983, p. 3595, par. 12; afacerea C-62/93, BP Soupergaz, Culegere 1995, p. I-1883, par. 40; afacerile reunite C-441/98 și C-442/98, Michailidis, Culegere 2000, p. I-7145, par. 30]. Rațiunea acestui drept este aceea că un stat membru nu poate profita, iar contribuabilul nu poate suferi o pierdere, ca urmare a aplicării unei dispoziții fiscale naționale incompatibile cu dreptul european. Potrivit jurisprudenței C., regulile privind rambursarea sumelor prelevate cu încălcarea dreptulu comunitar sunt regulile naționale. Aceste reguli trebuie să respecte însă principiul echivalenței (pentru cererile de rambursare bazate pe încălcarea dreptului european nu pot fi instituite condiții mai puțin favorabile decât pentru cererile similare bazate pe încălcarea dreptului național) și principiul efectivității (regulile naționale nu trebuie să facă excesiv de dificilă sau practică imposibilă exercițiul drepturilor conferite de dreptul european) [afacerea C-228/96, Aprile, în Culegere 1998, p. I-7141, par. 18]. Fata de cele ce preced curtea potrivit art 20 al 3 din Legea nr 554/2004 raportat la art 312 si art 304 pct 9 cod pr civ va admite recursul declarat de M. V. împotriva sentinței civile nr. 550 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. pe care o va modifica în parte în sensul că va admite în parte acțiunea formulată de reclamantul M. V. și va obliga pârâta A. F. P. A M. Z. prin D. G. A F. P. A J. S. să restituie suma de 6714 lei reprezentând taxă de poluare achitată cu chitanța TS5 nr. 4079478 din (...), precum și dobânda legală prevăzută de OG 9. calculată de la data achitării ((...)) și până la data restituirii. Va admite cererea de chemare în garanție formulată de către pârâtă și va obliga chemata în garanție A. F. PENTRU M. să restituie pârâtei suma de 6714 lei reprezentând taxă de poluare precum și dobânda legală prevăzută de OG 9., calculată de la data achitării ((...)) și până la data restituirii. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței atacate. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. D E C I D E Admite recursul declarat de M. V. împotriva sentinței civile nr. 550 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte acțiunea formulată de reclamantul M. V. și obligă pârâta A. F. P. A M. Z. prin D. G. A F. P. A J. S. să restituie suma de 6714 lei reprezentând taxă de poluare achitată cu chitanța TS5 nr. 4079478 din (...), precum și dobânda legală prevăzută de OG 9. calculată de la data achitării ((...)) și până la data restituirii. Admite cererea de chemare în garanție formulată de către pârâtă și obligă chemata în garanție A. F. PENTRU M. să restituie pârâtei suma de 6714 lei reprezentând taxă de poluare precum și dobânda legală prevăzută de OG 9., calculată de la data achitării ((...)) și până la data restituirii. Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 23 S. 2011. { F. | Președinte, S. Al H. Judecător, M.-I. I. Judecător, G.-A. N. Grefier, A. B. } Red.G.A.N./dact.L.C.C. 3 ex./(...) Jud.fond: M. L.
| ← Decizia civilă nr. 2432/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 1437/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
