Sentința civilă nr. 320/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 320/2011
Ședința ata de 25 Mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. T.
GREFIER D. C.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta A. E. în contradictoriu cu pârâta D. G. A. S. DIN C. M. M., F. ȘI P. S., având ca obiect - comunicare informații de interes public (L. Nr.5.).
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea a fost investită cu soluționarea prezentei cauze ca urmare a declinării competenței de la Tribunalul Cluj.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...), reclamanta a depus la dosarul cauzei un script, într-un singur exemplar, prin care se relevă că demersul inițiat este fundamentat pe dispozițiile L. nr. 5..
Se constată că reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 pct.2 C.pr.civ.
Curtea, constatând că prin acțiunea introductivă de instanță, cât și prin precizările formulate ulterior, se precizează dispozițiile L. nr. 5., în temeiul prevederilor art. 137 C.pr.civ., coroborat cu dispozițiile art. 22 din L. nr.
5.Curtea invocă, din oficiu, excepția necompetenței materiale a Curții de A. C. în soluționarea prezentului litigiu și reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
CURTEA
Constată că prin cererea înregistrată la data de (...) reclamanta A. E. T. în contradictoriu cu D. G. A. S. din cadrul M. M. F. și P. S. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâtul să comunice informațiile de interes public solicitate, fixarea unui termen pentru a se comunica informațiile; cu obligarea pârâtului și la plata daunelor morale în sumă de
40.000 lei.
În susținere se arată că în baza legii a solicitat în scris direcției să comunice informațiile având ca temă starea și calitatea vieții categoriei de persoane cu dizabilități neuropsihice cât și perspectiva soluționării la modul fundamental al problemei acestei categorii de persoane însă nu a primit nici un răspuns cu privire la aspectele aduse în discuție. Refuzul de a da curs solicitării se arată de reclamant este unul nejustificat deoarece informațiile solicitate sunt de interes public întrucât se referă la atribuții și responsabilități ale instituției publice în domeniul politicilor familiale incluziunii și asistenței sociale. Acest refuz crează referințe, frustare, în contextul indiferenței față de persoanele aflate în situații diferite.
Cererea astfel formulată a fost întemeiată în drept pe art.22 din L. nr.5., art.1 și 2 din L. nr.52/2003.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare pârâtul a invocat excepția necompetenței materiale a instanței în considerarea că în situația în care se precizează acțiunea pe L. nr.52/2003 în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.13 din Lege coroborat cu art.3 alin.1 C.pr.civ. precum și excepția inadmisibilității în considerarea că reclamantul nu face dovada îndeplinirii procedurii prealabile.
Prin răspunsul la întâmpinare reclamantul a precizat că acțiunea este formulată în condițiile L. nr.5..
În considerarea că în cauză sunt incidente dispozițiile art.13 din L. nr.52/2003, art.8 și art.10 din L. nr.554/2004.
La data de (...) prin sentința nr.1044/2011 tribunalul a admis excepția și a declinat competența în favoarea Curții de apel.
În acest context cauza a fost înregistrată la (...) sub nr.(...).
La data de (...) prin înscrisul depus a arătat că în demersul său a uzat de un drept constituțional reglementat prin L. nr.554/2001.
Față de precizările făcute la data de (...) în temeiul art.137 C.pr.civ. coroborat cu art.22 din L. nr.5. Curtea a invocat excepția necompetenței materiale în soluționarea cauzei apreciată ca întemeiată.
În acest sens se are în vedere că atât prin demersul introductiv, cât și ulterior prin răspunsul la întâmpinare dar și în fața Curții reclamanta a invocat ca temei L. nr.5. privind accesul la informații publice susținând totodată că refuzul autorității pârâte la comunicarea informațiilor cerute este unul nejustificat.
Actul normativ evocat prin dispozițiile sale reglementează posibilitatea persoanelor de a avea acces liber și neîngrădit la orice informații de interes public, procedura de urmat și posibilitatea atacării în instanță. Astfel sub acest din urmă aspect se statuează că :
„In cazul in care o persoana se considera vatamata in drepturile sale, prevazute in prezenta lege, aceasta poate face plangere la sectia de contencios administrativ a tribunalului in a carei raza teritoriala domiciliaza sau in a carei raza teritoriala se afla sediul autoritatii ori al institutiei publice. Plingerea se face in termen de 30 de zile de la data expirarii termenului prevazut la art. 7.
(2) Instanta poate obliga autoritatea sau institutia publica sa furnizeze informatiile de interes public solicitate si sa plateasca daune morale si/sau patrimoniale.
(3) Hotararea tribunalului este supusa recursului.
(4) Decizia Curtii de apel este definitiva si irevocabila.
Din normele enunțate reiese că în cauzele având ca obiect obligarea la comunicarea informațiilor/refuzul de a comunica informații competența de soluționare a cererilor este dată în favoarea tribunalului indiferent de poziția instituției pârâte centrale sau locale.
Cu alte cuvinte ori de câte ori printr-o normă specială se prevede o anume competență se aplică această normă.
Prin urmare fiind vorba de o normă specială competența de soluționare a cererii având ca obiect refuzul/sau obligarea la comunicarea informațiilor publice în condițiile art.22 din L. nr.5. revine tribunalului. Că este așa rezultă și din interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în deciziile nr.1170/R/2002, nr.2264/2005 - bază date. Așadar față de obiectul pretențiilor deduse judecății, de dispozițiile normei mai sus enunțate, Curtea urmează a admite excepția iar în condițiile art. 159 C.pr.civ. se va desesiza și declina competența în favoarea instanței competente Tribunalul Cluj - Secția contencios.
Totodată în baza art.22 C.pr.civ. constatând conflict negativ de competență va înainta dosarul Înaltei Curți de C. și Justiție în vederea soluționării.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE:
Admite excepția necompetenței meteriale a Curții de A. C. invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a acțiunii formulată de A. E. cu sediul în T. A. S. nr.8, jud. C. în contradictoriu cu D. G. A. S. DIN C. M. M., F. ȘI P.
S., cu sediul în B. str. D.I.D. nr.2B, sector 1 în favoarea T.ui C. - Secția contencios administrativ.
Constată conflict negativ și sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
F. T. D. C.
Red.F.T./S.M.D.
2 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 1437/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4967/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
