Decizia civilă nr. 3449/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 3449/2011
Ședința din data de 26 septembrie 2011
I. constituită din : PREȘEDINTE : A. C. JUDECĂTOR : M. S. JUDECĂTOR : L. U.
GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul P. G. împotriva sentinței civile nr. 594 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., în contradictoriu cu intimata I. P. J. C.- S. P. C. R. P. DE C. SI I. A., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - înmatriculare auto fără taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut cauzei, după care Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2., constată că este legal investită raportat la dispozițiile art. 8 și art.10 din L. nr. 554/2004 și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare. C U R T E A Deliberând constată că, Prin sentința civilă nr.594 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) de Tribunalul Cluj, s-a admis excepția nelegalei timbrări și s-a anulat cererea formulată de reclamantul P. G., în contradictoriu cu pârâta I. prefectului județului C. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a V. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul susține că deține un autoturism marca Iveco Daily, cu nr. de identificare Z., anterior înmatriculat într-un stat membru UE, iar pentru înmatricularea în România i s-a pus în vedere să achite, în temeiul OUG 50/2008, o taxă de poluare. Totodată, reclamantul a mai susținut că a solicitat înmatricularea autoturismului său fără plata acestei taxe, însă cererea sa a fost respinsă, invocându-se prevederile legale referitoare la înmatricularea fără plata taxei și în care reclamantul nu s-ar fi încadrat, motiv pentru care a formulat prezenta cerere de chemare în judecată. Potrivit art.3 lit.m din L. 146/1997, cererile introduse de cei vătămați în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, respectiv cererea pentru anularea actului sau, după caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea unui certificat, unei adeverințe sau oricărui alt înscris 4 lei, iar conform art.3 alin.3 din OG 32/1995, timbrul judiciar datorat este de 30 de bani. De asemenea, potrivit art.19 din L. 146/1997, astfel cum a fost modificat prin L. 2., taxele judiciare de timbru, precum și sumele provenite din impozitele încasate din onorariile avocaților, ale notarilor publici și ale executorilor judecătorești se plătesc în numerar, prin virament sau în sistem on-line, în contul bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază își are domiciliul sau, după caz, sediul fiscal debitorul. T. judiciare de timbru, precum și sumele provenite din impozitele încasate din onorariile avocaților, ale notarilor publici și ale executorilor judecătorești pot fi plătite și prin unități bancare în contul bugetului local al unității administrativ- teritoriale, costurile operațiunilor de transfer fiind în sarcina debitorului taxei. Această dispoziție legală prevede fără posibilitate de interpretare contrară faptul că, indiferent de locul efectiv în care se face plata taxei judiciare de timbru, beneficiarul acestei taxe și implicit contul în care se face plata acesteia este unitatea administrativ - teritorială în a cărei rază figurează debitorul taxei de timbru, iar în cazul în care plata se face printr-o unitate bancară, costul operațiunii de transfer a taxei de timbru de la aceasta în contul unității administrativ - teritoriale va fi suportat de către plătitorul taxei. Astfel, contul în care trebuia făcuta plata este cel al bugetului local al localității Dej, ca unitate administrativ - teritorială în care își are domiciliul reclamantul. Analizând, în baza art.32 din L. 146/1997, conținutul documentului care atestă achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei, instanța constată că beneficiarul acestei taxe este municipiul C. - N. I. apreciază că ipoteza în care taxa de timbru nu este achitată în contul indicat de lege este echivalentă cu situația în care taxa nu a fost deloc achitată. Pentru acest termen, i s-a pus în vedere reclamantului prin citația emisă să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în conformitate cu art.19 din L. 146/1997, însă acesta nu s-a conformat dispozițiilor instanței. Conform dispozițiilor art.20 alin.3 din L. nr.146/1997, neîndeplinirea obligației de plată a taxei de timbru până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii. În consecință, având în vedere textele legale menționate, precum și faptul că nu s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru astfel cum i s-a pus reclamantului în vedere, instanța, în baza art.20 alin.3 din L. nr.146/1997, s-a admis excepția nelegalei timbrări, invocată din oficiu, și s-a anulat cererea. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P. G. solicitând solicit admiterea recursului, desfiintarea sentintei recurate și obligarea pârâtei la înmatricularea autovehicolului proprietate privată, marca IVECO DAILY cu număr de identificare Z., fară achitarea taxei speciale de poluare. În motivele de recurs se arată că instanta de fond a admis greșit exceptia nelegalei timbrari a cererii de chemare in judecata, anuland cererea subsemnatului. Prin aceasta consideră ca a fost nedreptatit de catre instanta de fond, deoarece nu a intrat in cercetarea fondului cauzei respingand actiunea pe exceptia invocata din oficiu. Precizează faptul ca a achitat taxa de timbru in cuantum de 4 lei si timbru judiciar de 03 lei, si nu consideră ca este in culpa pe motivul ca aceasta suma a ajuns intr-un alt cont. Aceasta taxa a fost achitata la oficiul postal din incinta T.uI C.. Actiunea este fondata pe prevederile legale in vigoare. Arată că a achiziționatautovehicolul marca IVECO DAILY cu număr de identificare Z., din Anglia în data de (...) , autovehicul care a fost înmatriculat dintr-un alt stat al Uniunii E.. Ulterior achiziționării am demarat toate procedurile pentru înmatricularea acestuia în România, formalități și acte pe care le depunem Îîn anexă la dosar. În momentul în care a solicitat Instituției P. J. C. - S.ui P. C. R. P. de C. și Î. a A. să-i înmatriculeze acest autoturism, aceștia au refuzat, printr-o adresa scrisa, motivând faptul că nu am achitat taxa specială pentru autoturisme. De altfel, prin L. nr.157/2005 de ratificare a T. de aderare a R. și B. la U. E., statul nostru și-a asumat obligația de a resapecta dispozițiile din trastatele originare ale Comunității, dinainte de aderare. Prin decizia în cauza Costa/Enel (1964), CJE a stabilit că legea care se îndepărtează de T. - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără al lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială. Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior - ar, în speță, taxa specială auto a fost introdusă în legislația internă prin L. nr.343/2006 privind Codul Fiscal. De asemenea, în cauza Simmenthal (1976), CJE a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă, acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale. Așadar, rostul acestei reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. Or, în România nu se percepe niciun fel de taxă pentru autoturismele produse în țară și inmatriculate aici. Din analiza aplicării acestei taxe, rezultă că aceasta este percepută numai pentru autoturismeie înmatriculata în Comunitatea E. și relnrnatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, la o nouă înmatriculare taxa nu mai este percepută, fapt ce încalcă principiul egalității în drepturi prevăzut de art.16 alin.1 din constituție, prin tratamentul discriminatoriu" .. Nu pot exista deosebiri în funcție de locul unde a fost înmatriculată mașina. T. de poluare se percepe pentru o mașină second hand înmatriculată în UE și relnrnatriculată in România. Dar această regulă nu este valabilă și pentru o mașină identică ce a fost tnrnatriculată în România, care este vândută din nou. Prin urmare algoritmul rațiunii pentru care taxa de primă Î. a fost dovedită a fi nelegală se păstrează lntrutotul și în ceea ce privește taxa de poluare. Astfel, O.U.G. nr.50/2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule implică o discriminare intre mașini identice, în funcție de locul unde a avut loc prima înmatriculare, în condițiile în care în T.ul privind constituirea Comunității E. interzice categoric astfel de discriminări. Prin noua taxă se încalcă principiul nediscriminării produselor importate față de cele interne. Dacă alegem două mașini de aceeași marcă, același model, la fel de vechi, dar una provenind din România, alta din oricare altă țară membră vom constata instantaneu diferența. Pentru prima nu se va plăti taxa de poluare la relnrnatricularea ei, în timp ce pentru cea de-a doua se va percepe această taxă. Acest fapt Încalcă principiul egalității în drepturiprevăzut de art.16 alin.(1) din Constituție, privind tratamentul discriminatoriu (diferențiat) aplicat. Arată că în conformitate cu art.90 par.1 din T.ul Constitutiv al Uniunii E. nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor nationale similare. Nici noua ordonanță nu tine seama de jurisprudenta C. E., care consacră interzicerea oricăror taxe cu efect echivalent, iar taxa de poluare introdusă În România constituie o taxă cu efect echivalent interzisă de articolele 23 CE și 25 CE. Din jurisprudența C. rezultă incompabilitatea acestui sistem de taxare cu art.90 CE, dacă nu cumva este organizat astfel încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare nationale și, prin urmare, să nu producă efecte "discriminatorii". Astfel, O.U.G nr.50/2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule implică o discriminare între mașini identice, în funcție de locul unde a avut loc prima înmatriculare, în condițiile în care T.ul privind constituirea Comunității E. interzice categoric astfel de discriminări. Așadar, rostul reglemantării CE este de a interzice discriminarea fiscală intre produse importate și de cele similare autohtone. Or în Romania-stat membru EU-nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse și înmatriculate în țară iar apoi reinmatriculate în tara nostră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele inmatriculate deja în celelalte state comunitare și inmatriculate în România după aducerea acestora aici. Dispozițiile imperative ale T.ului CE se opun unei taxe speciale de primă înmatriculare (aici intră evident și taxa de poluare, pentru că se percepe cu ocazia primei înmatriculări în România) pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme nelnmatricutate pe teritoriul național, astfel încălcăndu-se principiullibertații circulației mărfurilor-adică se dezavantajează, direct sau indirect,mașinile din celelalte țări membre UE, În competiția cu produsele similare autohtone. Recurentul mai arată că în vedearea garantării neutralității impozitelor interne din perspectiva concurenței dintre autovehiculele de ocazie care se află deja pe piata națională și autovehiculele similare importate dintr-un alt stat membru decât România, trebuie comparate efectele accizelor instituite asupra acestei ultime categorii cu cele ale accizelor reziduale care se aplică primei categorii de autovehicule, deja supuse acestei taxe la prima lor înmatriculare. Diferenta de aplicare a taxei de poluare demonstrată în modul arătat introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea E. în scopul reînmatriculării lor în România, în situatia în care acestea au fost deja înmatriculate în tara de provenintă, în timp ce pentru autovehiculele deja în România taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare. Între principiile dreptului comunitar, obligatorii pentru instanțele judecătorești române, astfel cum s-a menționat prin referirile la art. 148 alin. 2 și 4 din Constituție, facem referiri la supremația dreptului comunitar, În speță a art. 90 par. 1 din T. și conchidem că prin introducerea taxei de poluare pentru autoturisme și autovehicule, legiuitorul a încălcat în mod direct dispozițiile menționate ale T.ului. T. specială pentru autoturisme ca taxă de mediu- T. specială de primă înmatriculare nu este și nici nu va putea fi considerată ca fiind o taxă de mediu, întrucât o asemenea taxă ar presupune aplicarea unorcriterii echitabile pentru toți posesorii de autovehicule, indiferent de modul de dobândire sau locul dobândirii din spațiul comunitar, în funcție de gradul de poluare al autovehicului. Autoturismul care face obiectul prezentei cauze îndeplinește normele de poluare E. 3, iar în piața din România se tranzacționează și se înmatriculează autoturisme similare cu norme de poluare Non E., E., sau E., fără plata vreunei taxe de înmatriculare. Prin urmare, codul nu poate fi modificat decât prin lege, nicidecum printr-o ordonanță. Pe de altă parte, o astfel de modificare va putea intra în vigoare abia din anul urmator, adică din data de (...), astfel încât și din acestă perspectivă taxa solicitată este nelegală. Analizând recursul declarat de către reclamantul P. G. prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041C.pr.civ., Curtea l-a apreciat ca fiind nefundat pentru următoarele considerente: Potrivit art.19 din L. 146/1997, astfel cum a fost modificat prin L. 2., taxele judiciare de timbru, precum și sumele provenite din impozitele încasate din onorariile avocaților, ale notarilor publici și ale executorilor judecătorești se plătesc în numerar, prin virament sau în sistem on-line, în contul bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază își are domiciliul sau, după caz, sediul fiscal debitorul. T. judiciare de timbru, precum și sumele provenite din impozitele încasate din onorariile avocaților, ale notarilor publici și ale executorilor judecătorești pot fi plătite și prin unități bancare în contul bugetului local al unității administrativ-teritoriale, costurile operațiunilor de transfer fiind în sarcina debitorului taxei. Rezultă, așadar, că indiferent de locul efectiv în care se face plata taxei judiciare de timbru, beneficiarul acestei taxe și implicit contul în care trebuie făcută este unitatea administrativ - teritorială în a cărei rază figurează debitorul taxei de timbru, iar în cazul în care plata se face printr-o unitate bancară, costul operațiunii de transfer a taxei de timbru de la aceasta în contul unității administrativ - teritoriale va fi suportat de către plătitorul taxei. Rezultă, prin urmare, că în mod corect a stabilit instanța de fond că în prezenta cauză, contul în care trebuia făcuta plata este cel al bugetului local al localității Dej, ca unitate administrativ - teritorială în care își are domiciliul reclamantul. Întrucât documentul care atestă plata taxei judiciare de timbru evidențiază faptul că beneficiarul acestei taxe este municipiul C. - N. și nu unitatea administrativ teritorială de la domiciliul reclamantului, Curtea constată că în mod corect instanța de fond a statuat că taxa de timbru nu este achitată în contul indicat de lege împrejurare echivalentă cu situația în care taxa nu a fost deloc achitată. Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia recursul declarat ca fiind nefondat iar în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. îl va respinge și va menține în întregime hotărârea recurată, apreciind,totodată, în raport de soluția pronunțată că analizarea celorlalte motive de recurs nu se impune. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E R espinge recursul declarat de reclamantul P. G. împotriva sentinței civile nr.594 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 26 septembrie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI GREFIER A. C. M. S. L. U. L. F.red.M.S./A.C. 2 ex.- (...)jud.fond. P. C.
| ← Decizia civilă nr. 2543/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 763/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
