Decizia civilă nr. 3529/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3529/2011
Ședința publică de la 29 S. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. M.
Judecător R.-R. D.
Judecător M.-I. I.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta S. Ș. C. S.
Z., împotriva sentinței civile nr. 8., pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu pârâții A. F. PENTRU M., D. G. A F. P. A J. S., A. F. P. A M. Z., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este timbrat, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la dosar s-a depus întâmpinare. Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare. CURTEA Prin sentința civilă nr. 857 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., s-a respins acțiunea reclamantei SC S. C. SRL în contradictoriu cu A. F. P. Z., D. G. a F. P. S. și chemata în garanție A. F. pentru M. - M. M.lui B., admițându-se excepția lipsei calității procesuale pasive a AFP Z., respingându-se excepția inadmisibilității invocată de către D. G. a F. P. S. și respingându-se ca inadmisibilă cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru M.. Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, prevederile OUG 5. forma în vigoare la data achitării taxei de poluare sunt compatibile cu art.90 din T.ul Comunității E.. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs SC S. C. SRL solicitând modificarea hotărârii în sensul admiterii cererii principale arătând că actul normativ în vigoare la momentul înmatriculării autoturismului nu era conform cu normele comunitare. D. G. a F. P. S. a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat, arătând că recurentul nu a urmat procedura administrativ jurisdicțională prev.de art.205-218 C.proc.fiscală iar normele naționale sunt compatibile cu normele comunitare. Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și aapărărilor formulate, Curtea reține următoarele: În cauza de față tribunalul a reținut compatibilitatea între prevederile OUG 5. și dispozițiile din art. 90 din T.ul privind instituirea comunitățiilor europene. Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. Că o taxă internă impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art. 90 parag. 1 din T. s-a decis în cauza conexată Nádasdi și Németh unde Curtea de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate. Cum R. este stat membru al U. începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatori prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Pe de altă parte obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și Executivului însuși și organelor componente ale acestuia cum sunt bunăoară autoritățile fiscale. Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precitate dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumate de R. ca stat membru. Î.-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine această disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T.ului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util. T. ca instanță de fond a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor legale reținând că taxa încasată de către pârâtă ar fi o taxă de poluare în timp ce aceasta era încasată înainte de 1 iulie 2008 sub incidența prevederilor art.214/1 C.proc.fiscală. Referitor la eventuala incidență a disp. O. nr. 5., Curtea constată următoarele: Conform dispozițiilor art. 11 din acest act normativ taxa rezultată cadiferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste norme au fost aprobate prin H. nr. 6.. Curtea constată că la data declanșării litigiului de contencios fiscal erau aplicabile, conform principiului tempus regit actum, normele de drept material din legea fiscală (art. 2141 - art.2143 C.fisc.), norme care deși sunt invocate cu pregnanță și prioritate de administrația fiscală au fost găsite ca neconforme cu prevederile art. 90 parag. 1 din T.. Curtea reține astfel că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Î.-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia. Din această perspectivă reclamanta-intimată are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare. În astfel de situații Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din T., cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite ( A se vedea: C.J.C.E., cazul nr. 68/79 Hans Just I/S contre Ministère danois des impôts et accises precum și cauza conexată nr. C- 290/05 și C-333/05 Ákos Nádasdi și Ilona Németh parag. 61-70). Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială . Curtea mai reține, în context, că noua taxă instituită de O. nr. 5. este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară are alt mod de calcul și altă destinație. Așa fiind, Curtea apreciază că nu este posibil respingerea recursului menținând ca legală taxa specială încasată sub imperiul normelor din Codul fiscal pe considerentul incidenței și efectelor produse de O. nr. 5.. A admite această teză ar însemna ca soluția dată acțiunii reclamantei să nu fie integrală și eficace, de vreme ce pârâta neagă în continuare că taxa specială s-a perceput în baza unei norme legale interne contrare dreptului comunitar. Nu în ultimul rând, Curtea reține că restituirea doar a diferenței între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la 1 iulie 2008 și taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 1 din Constituție. Împrejurarea că la nivelul U. E. s-a decis că taxa de poluare ce urmează a se percepe prin aplicarea dispozițiilor O. nr. 5. nu este contrară T.ului (procedura de infringement) nu are nicio influență asupra dreptului reclamantei de a cere și obține restituirea integrală a taxei de primă înmatriculare percepută în baza unor norme juridice anterioare acestei ordonanțe de urgență și care au fost declarate ca neconforme cu prevederile T.ului. Din această perspectivă, aplicarea O. nr. 5. nu poate paraliza demersul reclamantei. Pentru considerentele expuse anterior și în temeiul dispozițiilor art. 312 raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul reclamantei, va modifica sentința civilă atacată în sensul că va admite acțiunea și va obliga pârâta A. F. P. Z. să restituie suma de 4091 lei reprezentând taxa de primă înmatriculare cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data de (...) până la data plății. Încălcarea dreptului comunitar este o parte ilicită care atrage dreptul la repararea persoanei vătămate conform legii civile, astfel că se impune acordarea dobânzii prevăzută de OG 9.. Respinge cererea reclamantei referitoare la anularea adresei 42489 din (...) emisă de A. F. P. Z., deoarece această adresă nu are calitatea de act administrativ fiscal conform art.2 alin.1 lit.c din Legea 554/2004 și art.43 C.proc.fiscală. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a D. G. a F. P. S. și respinge acțiunea față de această pârâtă ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, având în vedere faptul că taxa de primă înmatriculare a fost achitată la A. F. care are capacitate de drept administrativ și nu este atacat prin act emis de către această pârâtă. În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, aceasta nu este fondată pentru că doar taxa de poluare se face venit la A. F. pentru M. conform prevederilor HG.6. în timp ce taxa de primă înmatriculare stabilită de art.214/1 C. se făcea venit în bugetul general. Ca atare, sub acest aspect va fi menținută hotărârea instanței de fond. În conformitate cu prevederile art.274 C.proc.civ., va obliga pârâta la plata sumei de 243,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată la fond și va menține restul dispozițiilor sentinței recurate. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul reclamantei SC S. C. SRL împotriva sentinței civile nr.857 din (...), pronunțată în dosarul (...) al T.ui S., pe care o modifica în sensul că admite acțiunea și obligă pârâta A. F. P. Z. să restituie suma de 4091 lei reprezentând taxa de primă înmatriculare cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data de (...) până la data plății. Respinge cererea reclamantei referitoare la anularea adresei 42489 din (...) emisă de A. F. P. Z. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a D. G. a F. P. S. și respinge acțiunea față de această pârâtă ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă O bligă pârâta la plata sumei de 243,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată la fond. Menține restul dispozițiilor sentinței recurate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 29 septembrie 2011. PRES. JUDECĂTORI G REFIER D . M. R. R. D. M. I. I. M. T. 2 ex. - (...) red.RRD/AC
| ← Sentința civilă nr. 166/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 2059/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
