Decizia civilă nr. 3796/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3796/2011
Ședința din data de 17 O. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. H.
JUDECĂTOR M. B. JUDECĂTOR F. T. GREFIER D. C.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâta A. F. P. A M. C.-N. și chemata în garanție A. F. PENTRU M. împotriva Sentinței civile nr. 645 din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. în contradictoriu cu reclamantul I. Ș., având ca obiect - anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă intimatul- reclamant prin avocat G. R., care depune la dosar împuternicire avocațială din
(...), lipsind celelalte părți litigante.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.
Recursurile declarate sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Prin serviciul registratură, la data de (...) intimatul-reclamant a depus la dosarul cauzei întâmpinare, într-un singur exemplar, iar la data de (...) recurenta A. F. P. C.-N. a depus o cerere de suspendare a prezentei cauzei, în temeiul art. 244 al. 1 C. pr.civ.
Se constată că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 pct. 2 C.pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din Legea nr.554/2004 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Curtea pune în discuția părților prezente cererea de suspendare a prezentei cauze întemeiată pe dispozițiile art. 244 al. 1 C.pr.civ., formulată de către recurenta A. F. P. C.-N. Reprezentantul intimatului-reclamant solicită respingerea cererii de suspendare, învederând instanței că textul legal invocat și motivul de suspendare indicat nu se justifică în prezenta cauză. Curtea, în urma deliberării, respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare formulată de către recurenta-pârâtă A. F. P. C.-N., apreciind că nu sunt incidente dispozițiile art. 244 al. 1 C.pr.civ. Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra recursului. Reprezentantul intimatului-reclamant arată că a solicitat acordarea dobânzii fiscale, motiv pentru care în parte este de acord cu admiterearecursului declarat, sub aspectul acordării dobânzii și data de la care se calculează aceasta. În acest context solicită admiterea recursului în limitele arătate și menținerea celorlalte dispoziții cuprinse în dispozitivul hotărârii pronunțată de Tribunalul Cluj. Totodată solicită respingerea excepțiilor invocate de către recurentă ca neîntemeiate. Pe fondul cauzei, reprezentantul intimatului-reclamant arată că dispozițiile care instituie plata taxei de poluare contravin legislației comunitare, având caracter discriminatoriu pentru autoturismele second hand înmatriculate în Comunitatea E. și care sunt importate și reînmatriculate în România, taxa nefiind percepută autoturismelor deja înmatriculate în România, la o nouă înmatriculare a acestora. Cu privire la cheltuielile judiciare, arată că solicită obligarea la plata onorariului avocațial în cuantum de 496 lei și 100 lei cheltuieli de deplasare, așa cum acestea rezultă din chitanțele pe care le depune la dosar. Curtea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare. CURTEA Din examinarea actelor dosarului reține următoarele: Prin sentința civilă nr.645 pronunțată la data de (...) în dosar nr.(...) al T.ui C. a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul I. S. împotriva pârâtelor A. F. P. C., A. F. pentru M. B. și în consecință a fost obligată A. F. P. C. să restituie reclamantului suma de 4430 lei cu titlu de taxă de poluare nedatorată cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data de (...) și până la restituirea efectivă a sumei ; obligată A. F. P. C.-N. să plătească reclamantului suma de 1139,3 lei cheltuieli de judecată; admisă cererea de chemare în garanție și obligată A. F. pentru M. să restituie pârâtei A. F. P. suma de 4430 lei taxă poluare cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data de (...) până la restituirea efectivă. Pentru a dispune astfel instanța a reținut că incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusa in discutie si prin lansarea unei proceduri de ,,infringement,, de catre C. E., la data de 25.06J2009, in temeiul art. 226 din Tratatul CE. Astfel, prin declansarea acestei proceduri, C. considera ca prevederile legislatiei romanesti conform carora taxa de poluare se suspenda pentru anumite autove hicule insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor masini de ocazie, protejand industria nationala a autovehiculelor noi. C. se refera astfel la ultima forma a taxei de poluare. C. a mentionat doua aspecte care ridica semne de indoiala asupra compatibilitatii taxei de poluare, in ultima forma a acesteia. Astfel, C. a motivat declansarea procedurii de infringement pe urmatoarele argumente: criteriul primei inmatriculari nu este o cerinta pe deplin obiectiva, deoarece nu tine seama de calitatea intrinseca a masinilor, iar in anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea masinilor de ocazie provenite din alte state membre, iar pe de alta parte, in urma aplicarii cerintei de p rima inmatriculare, toate masinile noi inmatriculate in perioada stabilita de legislatia romaneasca care intra direct pe piata masinilor de ocazie din aceasta tara, circula fara sa fie supuse acestei taxe, pe de alta parte, masinile de o calitate asemanatoare care urmeaza sa fie inregistrate in R omania in aceasi perioada dar nu pentru prima data si care intra in concurenta directa cu produsele nationale, vor fi supuse unei taxe substantiate. In ceea ce priveste dobanda pretinsa si cuantumul ce poate fi acordat reține tribunalul că în speță se poate acorda doar dobânda legala întrucât perceperea taxei din speta cu incalcarea prevederilor dreptului comunitar reprezinta o fapta ilicita ce atrage raspunderea paratei in conditiile dreptului comun aceasta fiind obligata sa repare intreg prejudiciul suferit de reclamant si fiind totodata pusa in intarziere inca de la data savarsirii faptei ilicite adica de la data incasarii sumei din speta .Ca atare in temeiul prevederilor OUG 9/2000 reclamantul este indreptatit la plata dobanzii legale in materie civila de la data platii taxei din speta si pana la data restituirii sale integrale .Si in aceste conditii tribunalul nu a dat altceva si a inteles sa repare acelasi prejudiciu respectiv lipsa folosintei banilor dar in alt cuantum decit cel pretins de reclamant. Tot astfel reține instanță că având în vedere că în baza OUG nr.5. taxa a fost virată de pârâtă în contul administrate de chemata în garanție în cauză sunt incidente dispozițiile art.60 C.pr.civ.. Împotriva soluției menționate a declarat recurs A. F. P. susținând că în mod greșit au fost respinse excepțiile în contextul în care reclamantul nu a înțeles să atace modul de calcul , nu a urmat proceduraa instituită de art.205 dinOG nr.92/2003 . Tot astfel arată recurenta că trebuia reținută în condițiile art.207 din OG nr.92/2003, art.7 din Legea nr.554/2004 excepția tardivității respectiv a prescripției raportat la momentul comunicării deciziei de calcul și data depunerii acțiunii. Totodată arată recurenta că taxa nu contravine normelor comunitare; s- a acordat ceea ce nu s-a cerut în condițiile în care prin acțiune s-a solicitat obligarea la dobânda fiscală iar în privința cheltuielilor nu se putea reține culpa și respectiv trebuia făcută aplicarea art.274 alin.3 C.pr.civ. Prin recursul său A. F. pentru M. susține că normele interne contravin celor comunitare; nu s-a urmat procedura și nu s-a reținut că instituția nu este titulara vreunei obligații în raport de contribuabil astfel că nu putea fi obligată la plata dobânzii. Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimatul a solicitat admiterea recursului doar în privința dobânzii. Pe parcursul demersului recurenta a solicitat suspendarea soluționării cauzei în temeiul art.244 pct.1 C.pr.civ. Față de cele evocate invocând cererea de suspendare Curtea reține că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.244 C.pr.civ. Analizând recursurile declarate Curtea reține următoarele: În prezent, compatibilitatea O.U.G. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru săinstituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare. Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5., trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008. De asemenea, Curtea de Justiție a pronunțat la 07 iulie 2011, o hotărâre în cauza Cauza C-263/10 - NISIPEANU, prin care arata, așa cum a statuat deja în cauza T., ca OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii in circulație în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre. Aceleași considerații vizează și regimul de impozitare prevăzut de modificările aduse prin OUG nr. 2., OUG nr. 2., OUG nr. 7. și, respectiv, OUG nr. 1.. Curtea reține că obiectivul privind protecția mediului s-ar realiza mai complet și mai coerent aplicând taxa pe poluare oricărui vehicul care corespunde normelor Euro 1 și Euro 2, care a fost pus în circulație în România. O astfel de taxare ar fi posibilă. Cu privire la limitarea în timp a efectelor hotărârii sale, Curtea a respins cererea guvernului român, constatând că acesta nu a făcut dovada criteriuluiprivind existenta unor perturbări grave a economiei românești ca urmare a pronunțării prezentei hotărâri. Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern. Ca atare, față de cele arătate reținerile primei instanțe nu pot fi considerate greșite. Desigur se susține de recurentă că acțiunea nu ar fi fost admisibilă. această susținere nu poate fi reținută în condițiile în care în cauză se atacă refuzul nejustificat. În ceea ce privește acordarea dobânzilor, Curtea apreciază criticile aduse de cele două recurente ca fiind întemeiate. Astfel, reclamantul a solicitat instanței acordarea dobânzilor fiscale, prevăzute de art. 124 C. fiscală în vreme ce instanța a acordat dobânzi civile, așa cum rezultă din considerentele hotărârii recurate. Sub acest aspect, a fost încălcat principiul disponibilității, instanța acordând altceva decât s-a cerut, în condițiile art. 304 pct. 6 Cod proced. civilă. Și cerința în privința cheltuielilor de judecată la fond este întemeiată. Astfel, referitor la cheltuieli se reține prin art.274 (1) C.pr.civ. se prevede că partea care cade în pretenții va fi obligată la cerere să plătească cheltuieli de judecată. Același articol prin alin.3 prevede însă că judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale ori de câte ori va constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea pricinii sau munca neîndeplinită de avocat. Din normele enunțate reiese că instanța la cerere poate acorda cheltuieli iar acestea pot fi micșorate sau majorate raportat la munca neîndeplinită și față de valoarea pricinii. În speță se observă că acțiunea nu prezintă complexitatein raport desute de alte cauze identice anterioare ,că soluția raportat la practica instanței în privința taxei de înmatriculare este previzibilă. Ori în aceste circumstanțe Curtea apreciază că sunt întrunite cerințele art.274 alin.3 C.pr.civ. Așadar față de cele arătate în baza art.312 C.pr.civ. raportat la art.20 din Legea nr.554/2004 Curtea va admite recursul modificând în parte acțiunea conform dispozitivului. Totodată în baza art. 274 alin.3, art.277 C.pr.civ. va obliga recurentele să achite intimatului cheltuieli parțiale și în recurs. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge cererea de suspendare formulată de recurenta A. F. P. C.-N. Admite recursul declarat de A. F. P. C.-N., A. F. pentru M. B. împotriva sentinței civile nr.645 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al tic pe care o modifică în parte în sensul că înlătură obligația pârâtei și chematei în garanție de la obligația plății dobânzii legale în materie fiscală; obligă A. F. P. C.-N. la plata sumei de 39,3 lei cheltuieli parțiale. Menține restul dispozițiilor sentinței civile recurate. Obligă recurentele să achite intimatului I. Ș. cheltuieli parțiale în sumă de 100 lei în recurs. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 17 octombrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI M. H. M. B. F. T. GREFIER D. C. Red.F.T./S.M.D. 2 ex./(...) Jud.fond.A. Rădulescu
| ← Decizia civilă nr. 1337/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 3399/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
