Decizia civilă nr. 3867/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3867/2011
Ședința din data de 19 O. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. H.
JUDECĂTOR M. B. JUDECĂTOR F. T. GREFIER D. C.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâta A. F. P. A M. C.-N. și chemata în garanție A. F. PENTRU M., împotriva sentinței civile nr. 957 din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., în contradictoriu cu reclamantul S. O. L. având ca obiect - anulare act de control taxe și impozite - taxă de poluare - OUG nr. 5..
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.
Recursurile declarate sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...), intimatul-reclamant a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare, iar la data de (...) recurenta A. F. P. C.-N. a depus o cerere de suspendarea a prezentei cauze, întemeiată pe dispozițiile art. 244 al. 1 C.pr.civ.
Se constată că recurentele au solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 pct.2 C.pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 teza II din Legea nr.554/2004 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Curtea, în urma deliberării asupra cererii de suspendare a soluționării prezentului litigiu în temeiul art. 244 al. 1 C.pr.civ., formulată de către recurenta- pârâtă, o va respinge apreciind că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 244 al. 1 C.pr.civ., iar introducerea unui recurs în interesul legii nu are influență hotărâtoare asupra hotărârii ce se va pronunța. După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art.150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar. CURTEA Din examinarea actelor dosarului constată următoarele: Prin sentința civilă nr.957 pronunțată la data de (...) în dosar nr.(...) al T.ui C. a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. P. C., admisă acțiunea formulată de reclamantul Ș. O. L. împotriva pârâtei A. F. P. C. , obligată pârâta A. F. P. C. să plătească reclamantului suma de 3541 lei și la platadobânzii legale de la data plății și până la restituirea efectivă a sumei datorate; admisă chemata în garanție A. F. pentru M. și obligată aceasta să plătească pârâtei taxa de poluare restituită reclamantului și plata dobânzii. Pentru a dispune astfel instanța a reținut că în urma modificărilor aduse prin OUG nr.2. si OUG 7., norma interna indeplineste toate criteriile pentru a fi declarata incompatibila cu art. 90 din Tratatul CE. Astfel, exista atat o discriminare intre autoturismele second-hand inmatriculate deja intr-un stat membru al U. E. si care se inmatriculeaza in R. si autoturismele second hand deja inmatriculate in R. si mai mult, exista si o discriminare intre o anumita categorie de autoturime noi cu caracteristicile celor produse in R. si restul autoturismelor noi ,discriminare introdusa de catre legiuitor cu intentia declarata de protejare a industriei nationale, scop incompatibil cu cerintele si rigorile spatiului de libera circulatie a marfurilor, fortei de munca si capitalului. Exista desigur un raport de concurenta intre produsele importate si produsele nationale, astfel incat alegerea consumatorului poate fi orientata spre o anumita categorie de produse, in speta fie spre cele deja inmatriculate in R., fie spre cele produse in R.. Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusa in discutie si prin lansarea unei proceduri de ,,infringement,, de cat re C. E., la data de 25.06J2009, in temeiul art. 226 din Tratatul CE. Astfel, prin declansarea acestei proceduri, C. considera ca prevederile legislatiei romanesti conform carora taxa de poluare se suspenda pentru anumite autovehicule insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor masini de ocazie, protejand industria nationala a autovehiculelor noi. C. se refera astfel la ultima forma a taxei de poluare. C. a mentionat doua aspecte care ridica semne de indoiala asupra compatibilitatii taxei de poluare, in ultima forma a acesteia. Astfel, C. a motivat declansarea procedurii de infringement pe urmatoarele argumente: criteriul primei inmatriculari nu este o cerinta pe deplin obiectiva, deoare ce nu tine seama de calitatea intrinseca a masinilor, iar in anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea masinilor de ocazie provenite din alte state membre, iar pe de alta parte, in urma aplicarii cerintei de prima inmatriculare, toate masinile noi inmatriculate in perioada stabilita de legislatia romaneasca care intra direct pe piata masinilor de ocazie din aceasta tara, circula fara sa fie supuse acestei taxe, pe de alta parte, masinile de o calitate asemanatoare care urmeaza sa fie inregistrate in R. in aceasi perioada dar nu pentru prima data si care intra in concurenta directa cu produsele nationale, vor fi supuse unei taxe substantiate. Împotriva soluției arătate a declarat recurs A. F. P. susținând că nu s-a urmat procedura administrativă în raport de dispozițiile OG nr.92/2003 context în care cererea era inadmisibilă. Maia rată recurenta că reținerile instanței sunt greșite și cu privire la dobânda civilă în condițiile în care prin demersul inițiat se cere dobânda fiscală. Prin recursul său A. F. pentru M. susține în esență că instanța nu a reținut practica CEJ relevantă cu privire la întinderea și înțelesul art.110 din Trata, nici faptul că norma internă nu contravine celei comunitare; ca nu este titulara vreunei obligații în raport de contribuabil astfel încât să fie obligată la cheltuieli sau dobânzi. Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a dispozițiilor incidente Curtea reține următoarele: În prezent, compatibilitatea O.U.G. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către C urtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din R., prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare. Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5., trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008. De asemenea, Curtea de Justiție a pronunțat la 07 iulie 2011, o hotărâre în cauza Cauza C-263/10 - NISIPEANU, prin care arata, așa cum a statuat deja în cauza T., ca OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii in circulație în R. a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre. Aceleași considerații vizează și regimul de impozitare prevăzut de modificările aduse prin OUG nr. 2., OUG nr. 2., OUG nr. 7. și, respectiv, OUG nr. 1.. Curtea reține că obiectivul privind protecția mediului s-ar realiza mai complet și mai coerent aplicând taxa pe poluare oricărui vehicul care corespundenormelor Euro 1 și Euro 2, care a fost pus în circulație în R.. O astfel de taxare ar fi posibilă. Cu privire la limitarea în timp a efectelor hotărârii sale, Curtea a respins cererea guvernului român, constatând că acesta nu a făcut dovada criteriului privind existenta unor perturbări grave a economiei românești ca urmare a pronunțării prezentei hotărâri. Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern. Ca atare, față de cele arătate reținerile primei instanțe nu pot fi considerate greșite. Cât privește critica privind inadmisibilitatea Curtea reține că nu poate fi primită deoarece se omite a se avea în vedere hotărârea din 4 mai 2000 în cauza R. împotriva României, prin care Curtea E. de Justiție a statuat: Conform art. 13: "Oricare persoana ale cărei drepturi și libertăți recunoscute de prezenta convenție au fost încălcate are dreptul să se adreseze efectiv unei instanțe naționale, chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acționat in exercitarea atribuțiilor lor oficiale." Interpretând art. 13 în lumina propriei jurisprudențe, Curtea a stabilit ca art. 13 solicita ca în fiecare țară să existe un mecanism care sa permită persoanei remedierea în plan național a oricărei încălcări a unui drept consacrat în convenție. Această dispoziție solicita deci o cale internă de atac în fața unei "autorități naționale competente" care să examineze orice cerere întemeiată pe dispozițiile convenției, dar care să ofere și reparația adecvată, chiar dacă statele contractante se bucura de o anume marja de apreciere în ceea ce privește modalitatea de a se conforma obligațiilor impuse de această dispoziție. Calea de atac la care art. 13 face referire trebuie să fie "efectiva" atât din punct de vedere al reglementarii, cât și al rezultatului practic (Hotararea Wille împotriva Liechtenstein [GC]m nr. 28396/95, alin. 75, CEDO 1999-III). "Autoritatea" la care se refera art. 13 nu trebuie să fie neapărat o instanța de judecata. Totuși atribuțiile și garanțiile procesuale oferite de o astfel de autoritate prezintă o deosebită importanță pentru a determină caracterul efectiv al căii de atac oferite (Hotărârea Klass și alții mai sus citată, pag. 30, alin. 67). Cu toate acestea criticile recurentlor în privința dobânzii acordate sunt corecte. Obligația se circumscrie sferei răspunderii delictuale civile derivând din încălcarea de către autoritățile fiscale a obligației de a aplica prioritar dreptul comunitar și de a înlătura prevederile legii fiscale interne ce se dovedesc contrarii cu normele dreptului comunitar. Neîndeplinirea obligației de loialitate comunitară, asumată de R. ca stat membru, justifică angajarea răspunderii autorităților fiscale pe temei delictual și obligarea acestora la repararea prejudiciului patrimonial cauzat contribuabililor cărora li s-au aplicat prevederile fiscale ce contravin normelor comunitare, însă numai pe temeiul prev. de OG nr. 9.. Or,Curtea constată că reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii fiscale, în baza prevederilor OUG nr. 92/2003, norme care nu sunt aplicabile în cauză. Așadar față de cele arătate în baza art312 C.proc.civ. Curtea va admite recursul și va modifica în parte hotărârea conform dispozitivului. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Admite recursul declarat de A. F. P. C.-N., A. F. pentru M. B. împotriva sentinței civile nr.957 din (...) pronunțată în dosar nr.(...) al T.ui C. pe care o modifică în parte în sensul că înlătură obligația pârâtei și chematei în garanție de la plata dobânzii. Menține restul dispozițiilor sentinței recurate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 19 octombrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI M. H. M. B. F. T. D. C. GREFIER R ed.F.T./S.M.D. 2 ex./(...) Jud.fond.A. Rădulescu
| ← Decizia civilă nr. 2529/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Sentința civilă nr. 221/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
