Decizia civilă nr. 3871/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)/a1
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3871/2011
Ședința din data de 19 O. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. H.
JUDECĂTOR M. B. JUDECĂTOR F. T. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta SC M. D. L. S. împotriva încheierii din data de (...), pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu pârâta A. PENTRU P. M. T. și intervenienta în numele altei persoane SC FF W. E. I. S., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de (...), încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru când s-a dispus amânarea pronunțării la data de (...), apoi la data de (...) și ulterior la (...).
CURTEA
Prin încheierea civilă f.n. din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a respins cererea de suspendare formulată de SC M. D. L. S. a actelor administrative - deciziile finale ale APM T. din (...) privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planurile T. 1, T. 4 și T.
5, adresa nr. 0672 din (...) emisă de APM T. ca răspuns la cererea de reconsiderare formulată de reclamantă în temeiul art. 12 din HG 1. privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, deciziile APM T. din (...) privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planurile T. 2 și T. 3, precum și a oricăror ace administrative subsecvente sau derivate celor menționate.
Pentru a pronunța această încheiere instanța de fond a reținut următoarele:
În raport de prevederile art. 15 din Legea 554/2004 urmează să verificăm dacă suspendarea actelor administrative se circumscriu cazului bine justificat și pagubei iminente în sensul cerut de art. 2 lit.";ș"; și „t"; din Legea 554/2004.
Reține că principalul motiv invocat de reclamantă este legat de frauda la lege comisă de APM T. în sensul că prin deciziile contestate și care vizează stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planurile T. 1- T. 5 a fost favorizată intervenienta în sensul că în fapt i s-a aplicat acesteia un regim juridic derogatoriu în ciuda faptului că proiectul depus de aceasta nu se încadra în prevederile art. 5 alin.3 și art. 11 din HG 1., în fapt neexistând 5 proiecte distincte ale intervenientei ci doar unul singur, acesta fiind fragmentat în mod artificial de către intervenientă.
Potrivit HG 1. - art. 5 alin.3, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, se supune evaluării de mediu numai dacă pot avea efecte semnificative asupra mediului: „lit. a planurile șiprogramele prevăzute la alineatul 2, care determină utilizarea unor suprafețe mici la nivel local ...";, iar decizia asupra existenței efectelor semnificative potențiale asupra mediului ale planurilor și programelor prevăzute la alineatul 3 se ia printr-o examinare caz cu caz, conform prevederilor art. 11 din același HG.
C., reclamanta pretinde că intervenienta ar fi urmărit prin fragmentarea proiectului inițial evitarea evaluării impactului de mediu, aplicabil în raport de criteriul mărimii planului inițial supus avizării.
Verificând documentațiile referitoare la deciziile a căror suspendare se solicită depuse în ședința publică din 27 mai 2011 de la fila 142-336, prin prisma cazului bine justificat, trebuind să rezulte așadar o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ , reține că în speță nu există întrunită condiția cazului bine justificat.
Astfel, decizia retragerii planului inițial depus la APM T. cu adresa nr.
8039/10 august 2010 de către intervenientă a survenit ca urmare a informării nr. 8142/(...) a APM T. Prin acest document APM T. a făcut cunoscută suprapunerea parțială a proiectului eolian compus din 35 de turbine, cu dealurile Agighiolului, precum și cu unele parcuri eoliene amplasate în unele zone limitrofe amplasamentului proiectului inițial. În acest context s-a reconfigurat proiectul inițial în cinci proiecte distincte ale căror amplasamente nu mai coincid cu amplasamentul proiectului unitar inițial, iar acestea nu se suprapun nici peste arii naturale protejate și nici peste amplasamente ale altor parcuri eoliene din vecinătate (f.123-136).
Din această perspectivă nu există nicio fraudare a legii din partea APM
T., aceasta cu atât mai mult cu cât nu există nici o prevedere legală care să impună beneficiarului o modalitate predefinită de depunere a documentației adică sub forma unui singur plan sau a mai multor planuri.
Apoi, în privința dispozițiilor art. 11 alin.1 din HG 1. prin care se stabilește modalitatea în care se realizează etapa de încadrare, și care presupune o examinare de la caz la caz, reține că obligația autorităților de mediu se limitează la analiza încadrării planurilor depuse de către investitori în limitele legale, aspect care în cazul de față a fost îndeplinit, autoritățile de mediu neputând a fi obligate să reunească mai multe planuri care aparțin aceluiași petent, cu consecința analizării acestora ca fiind un plan compact.
În ceea ce privește faptul că prin modalitatea în care a acționat APM T. a aplicat un tratament discriminatoriu față de reclamantă reține faptul că și M. D. a primit decizii de încadrare în sensul că proiectul lor nu necesită evaluare de mediu, aceasta dezvoltând la rândul ei un proiect eolian de 19 turbine, împărțit în două părți: un parc de trei turbine eoliene, deja avizat, și un parc de 16 turbine în curs de avizare. În acest context, nici din acest punct de vedere nu vedem care este îndoiala serioasă care ar trebui să existe în privința legalității actului administrativ contestat.
Reține, de asemenea, și faptul că deciziile T. 1 - T. 5 au conținutul impus de HG 1., acestea fiind motivate, menționându-se expres că „din analiza planului după criteriile din anexa 1 la HG 1. reiese că planul nu are impact semnificativ asupra factorilor de mediu";, neexistând obligația prezentării punctuale a motivelor care au condus la luarea respectivei decizii de încadrare, aspect care rezultă din anexa 1 la HG 1..
Nu subzistă nici motivul în sensul că planurile avizate s-ar suprapune cu amplasamentele altor parcuri eoliene, acest aspect rezultând cu certitudine din documentațiile aferente celor cinci planuri, fiind confirmat și de informările nr.888/(...) și 9587/(...) emise de APM T.
În ceea ce privește cealaltă condiție cerută de art. 15 din Legea
554/2004 necesară pentru suspendarea unui act administrativ și anume a pagubei iminente, reține pe de o parte că deciziile de încadrare nu sunt susceptibile de a produce un efect direct în detrimentul unei persoane, fiind acte prin care se stabilesc dacă planurile sau programele în discuție necesită sau nu evaluarea impactului de mediu, iar pe de altă parte, reclamanta este deja beneficiara unei decizii de încadrare anterioară actelor administrative contestate.
Prin urmare, nu se poate vorbi de niciun prejudiciu iminent care să se producă în sarcina reclamantei. Pe de altă parte, în contextul în care reclamanta discută de „. produse în materializarea propriilor investiții și din necesitatea de adaptare a propriului proiect la așa-zisele proiecte ale intervenientei";, apreciază că în speță nu se poate vorbi de un prejudiciu rezultat al emiterii unui act administrativ ci eventual de profitul nerealizat de către reclamantă în condițiile unei concurențe comerciale directe cu intervenienta.
În concluzie, instanța a apreciat că nu sunt întrunite condițiile art. 15 din Legea 554/2004 motiv pentru care a respins cerere de suspendare a actelor contestate.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamanta SC M. D. L. S. solicitând astfel să se admită recursul, să se caseze în tot încheierea atacată, și, pe cale de consecință, să se dispună suspendarea actelor administrative atacate până la judecarea definitivă și irevocabilă a cererii în contencios administrativ.
În motivare s-a arătat că:
1. În mod judicios, instanța de fond avea obligația de a verifica cele două condiții separate și cumulative ce trebuiau întrunite pentru admiterea cererii de suspendare, respectiv condiția (A) cazului bine justificat, precum și cea a (B) pagubei iminente. Din păcate încheierea este criticabilă sub raportul ambelor condiții și se impune casarea sa integrala.
(A) Conditia cazului bine justificat
(Al) Din perspectiva Încheierii
2. Instanța de fond, cu ocazia analizării acestei condiții, a reușit veritabila performanță de a se antepronunța. Î.-adevăr, deși a reținut faptul că în condițiile art. 13-14 din Legea nr. 554/2004 cazul bine justificat se traduce printr-o îndoială serioasă de nelegalitate a actelor administrative atacate, deși a reținut că frauda la lege era principal critică a reclamantei adusă actelor administrative atacate, totuși instanța de fond ajunge la concluzia (a se vedea pagina 3 din Î.) că " ... nu există nicio fraudare a legii din partea APM T. ... ". Desigur, acest aspect constituie în sine o antepronunțare și ca atare face obiectul unei cereri de recuzare. Ce trebuie reținut pentru scopul prezentului recurs este faptul că această concluzie din Î. se bazează exclusiv pe o simplă și superficială verificare a actelor administrative. Or, frauda la lege presupune prin ipoteză tocmai mimarea formală a condițiilor prevăzute de lege; astfel, în loc să urmărească analizarea fraudei la lege în câmpul scopurilor ilicite urmărite de către APM T. si SC FF W. E. I. S. instanța de fond s-a mulțumit (de altfel, incomplet și greșit, după cum arată în continuare) la această sumară verificare a condițiilor presupuse de art. 5 și art. 11 din HG nr. 1.. F.lmente, concluziile instanței de fond, astfel cum rezultă ele din încheiere, nu sunt doar greșite dar nici măcar nu analizează în vreun fel aspectele de fraudă la lege pe care a înțeles să le invoce. Referintele din încheiere la un presupus argument de discriminare din partea reclamantei este de asemenea, si din aceeasiperspectiva, total gresit. SC M. D. L. S. nu si-a propus niciodata sa atace dispozitiile legale prevazute de HG nr. 1., si in mod deosebit cele prevazute de art 5 si art. 11 din aceasta. Fapul ca SC M. D. L. S. a beneficiat (intr-un caz din doua - lucru important si din nou scapat din vedere de catre I.) la randul sau de regimul special prevazut de HG nr. 1. nu inseamna ca este tinuta sa accepte orice aplicare a acestor dispozitii legale pentru situatii de fapt si de drept ce nu cad sub incidenta lor - intreaga critica de frauda la lege s-a facut tocmai de la aceasta premisa.
3. După cum a arătat deja, prin neînțelegerea mecanismelor pe care le presupune frauda la lege, instanța de fond a reușit să nu analizeze de loc această critică de nelegalitate. T., după cum rezultă din chiar Î. acesta nu a fost singura critică de legalitate ci doar cea mai importantă. Instanța de fond s-a mulțumit să constate că SC FF W. E. I. S. si-a retras documentația inițială și că astfel a rezolvat situația suprapunerilor cu parcul NATURA
2000 (arie protejată) precum și cu cele ale altor parcuri eoliene. Concluzia aceasta este greșită de vreme ce suprapunerile cu proiectele eoliene dezvoltate de SC M. D. L. S. nu au fost niciodată rezolvate satisfăcător.
Poziția APM T. (a se vedea inclusiv întâmpinare a depusă de APM T.), validată în mod suspect prin Î., a fost legată de atribuțiile limitate (la aspectele de mediu) pe care a înțeles să și le auto-impună și ca efect direct a rezultat că eventuale suprapuneri cu cele ale SC M. D. L. S. nu ar cădea ca rezolvare în aria atribuțiilor APM T.
T., în ceea ce privește parcul NATURA 2000 o astfel de suprapunere a fost considerată, însă nu și suprapunerile cu alte parcuri eoliene. Acest lucru ar fi trebuit să fie considerat de către Î. de vreme ce suprapunerea cu alte parcuri eoliene a fost recunoscută oficial de către APM T. (adresa
240/(...) - anexa nr. 5 la întâmpinare a depusă de APM T.). Retragerea documentației SC FF W. E. I. S. a avut efecte limitate la evitarea suprapunerii cu parcul NATURA 2000 însă nu a rezolvat restul problemelor legate de suprapuneri.
4. O altă critică de nelegalitate făcută de SC M. D. L. S. și neanalizată în vreun fel de Î. este cea legată de faptul că APM T. nu a realizat de fapt o analiză a criteriilor impuse prin A. 1 la HG 1., la care făceau trimitere dispozițiile art. 11 din aceeași HG nr. 1..
5. De asemenea, au fost indicate prin chiar cererea de contencios administrativ unele încălcări de termene, în cadrul procedurilor obligatorii pe care le impuneau HG nr. 1.. Așa cum a arătat și la pct-ul4 din cererea noastră în contencios administrativ la data (...) APM T., in ședința CSC, a analizat documentațiile depuse de SC FF W. E. I. S. cu privire la proiectele T.
1, 4 și 5. Mai mult, deși potrivit legii - art. 9 alin. (4) din H. nr. 1. - publicul interesat poate formula în scris comentarii si propuneri in termen de 15 zile calendaristice de la data ultimului anunț (i.e. 30 august 2010), APM T. "s-a grăbit" să introducă pe ordinea de zi cele trei proiecte ale SC FF W. E. I. S. (T. 1, 4 și 5), deși termenul legal de contestare se înfăptuia la data de (...) (conform art. 101 alin. (1) din C.pr.civ.), fără să mai țină seama de comentariile si propunerile primite din partea publicului. "Întâmplător", la data de (...) S.C. FF W. E. I. S. a depus Notificările 9408 si 9409 (prin care anunța APM T. asupra depunerii PUZ-urilor aferente parcurilor T. 2 si T. 3, următoarele două fragmente ce urmau a întregi proiectul depus inițial. Acest aspect de evidentă nelegalitate nu a fost deloc considerat de Î.
(A2) Din perspectiva se M. D. L. S.
6. se M. D. LOGISTIeS S. a realizat, atât prin cererile sale introductive, dar și pe cale orală, cu ocazia dezbaterilor de la termenul din data de (...)
(aceste critici au făcut apoi obiectul notelor scrise depuse), o prezentare detaliată de natură să motiveze pe deplin cererea de suspendare. F. de faptul că instanța de fond nu a înțeles să răspundă acestor critici se vede obligată să le reia și aici, urmând structura argumentelor aduse în instanță cu ocazia judecării termenului din data de (...) și modul în care acestea au fost prezentate în scris prin notele scrise ulterioare.
(A2-1) un prim indiciu suplimentar de nelegalitate
7. In acord cu cele aratate anterior se M. D. L. S. era tinuta sa justifice aparenta de nelegalitate a actelor administrative atacate. I.-adevar, cererea de anulare are in vedere in principal (dar nu exclusiv) frauda la lege comisa de APM T. si intervenienta se FF W. E. I. S. cu privire la toate dispozitiile HG nr. 1. si in mod deosebit tocmai la dispozitiile invocate de catre APM T. in intampinarea sa, respectiv dispozitiile art. 5 alin. (3), art. 11 si respectiv cele ale A. nr. 1 la HG nr. 1.. Asa cum a precizat in raspunsul reclamantei la intampinarea depusa de APM T., proiectul se FF W. E. I. S. (datorita dimensiuni lor sale) nu se incadra in dispozitiile art. 5 alin. (3) din HG nr. 1. care la randul lor faceau posibila incidenta art. 11 si prin aceasta A. nr. 1, toate din/la HG nr. 107612004. Argumentatia juridica in acest sens este facute de se M. D. L. S. atat (i) prin cererea sa introductiva in contencios administrativ cat si (ii) prin raspunsul la intampinarea APM T. depus la termenul din data de (...).
8. SC M. D. L. S. a sustinut si sustine in continuare faptul ca frauda la lege s-a realizat prin aplicarea in favoarea lui FF W. E. I. S. a unui regim juridic derogatoriu in ciuda faptului ca proiectul depus de acesta nu se incadra in categoria prevazuta de art. 5 alin. (3) si art. 11 pentru a caror aplicare APM T. facea (intre altele) aplicarea Notei Interne nr. 4081/(...) depusa la termenul de judecata din data de (...). De asemenea, a sustinut si sustine faptul ca nu exista 5 proiecte distincte ale SC FF W. E. I. S. corespunzator documentatiilor T. 1, T. 2, T. 3, T. 4 si respectiv T. 5 ci doar un singur proiect, cel depus initial si ulterior retras cu mici variatii neesentiale pentru a se realiza incadrarea formala (si nelegala, datorita fraudei la lege) in dispozitiile art. 5 alin. (3).
9. Ori, reprezentantul intervenientului, in sustinerile sale orale a admis faptul ca investitia SC FF W. E. I. S. presupune in esenta o capacitate instalata mare de 399 MW, corespunzator la circa 150 de turbine (?!) si ca documentatiile T. 1 - T. 5 sunt doar o parte din aceasta investitie.
10. Din verificarile reclamantei, si avand acces exclusiv la informatiile de ordin public postate pe site-ul I. al T. (http://www.transelectrica.roIlDespre/. - a se vedea pozitia l randul 31 din documentul Excel disponibil la aceasta adresa si denumit "C. racordare"), a rezultat faptul ca SC FF W. E. I. S. a incheiat un contract de racordare cu T. pentru intreaga putere/capacitate de 399 MW. Ori, potrivit art. 7 lit. d) din R. ANRE anexat la HG nr. 9. (in continuare denumit "R."), pentru aprobarea R.ui privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aceasta este doar o etapa ulteriora obtinerii avizului tehnic de racordare (denumit in cele ce urmeaza "ATR") - a se vedea in acest sens dispozitiile art. 7 lit. c) din R.ment.
11. Nu este de conceput existenta unui proiect separat fara un ATR separat, de vreme ce fiecare proiect eolian, in esenta, odata autorizat si construit, va opera numai in masura in care se realizeaza racordarea acestuia la SEN (i.e. S.ul Energetic National) - art. 1 din R.ment este clar in acest sens). ATR-ul, in ciuda calificarii sale drept oferta (v. art. 18 din R.ment) are un puternic caracter reglementat de vreme ce chiar legea (i.e. R.)dispune situatiile in care acesta isi inceteaza valabilitatea (v. art. 29 din R.ment in acest sens) cat si singurele posibilitati de modificare a unui ATR (v. art. 2,4 si 5 din R.ment), limitative prevazute de lege. R. aplicabila din perspectiva R.ui este clara, respectiv un A TR, corespunzator unui contract de racordare pentru un smgur proiect energetic, m acest fel fiind satisfacute dispozitiile art. 1 din R.ment.
12. Desi nu este in posesia nici a contractului de racordare si nici a ATR-ului aferent, din datele postate de T. pe site-ul sau rezulta in mod neechivoc faptul ca SC FF W. E. I. S. a incheiat un singur contract de racordare (in baza unui singur ATR) pentru intreaga capacitate de 399 MW, ceea ce demonstreaza in opinia reclamantei faptul ca nu numai ca nu exista ca proiecte distincte T. 1 - T. 5, dar ca nici macar proiectul initial depus si ulterior retras (cel de 35 de turbine) nu are o existenta separata, la acest moment, in baza documentelor cu valoare contractuala si reglementara (contract de racordare si A TR), SC FF W. E. I. S. avand un singur mare proiect de 399 MW (circa 150 de turbine dupa aprecierea chiar a reprezentatului SC FF W. E. I. S.). APM T., avea obligatia de a evalua efectele asupra mediului pentru intrega investitie (indiferent daca aceasta se realiza etapizat sau nu), dupa cum dispuneau in mod imperativ dispozitiile legale ale pct.-ului 10 din OUG nr. 214/2008 si respectiv art. 61 din Legea nr.
50/1991, republicata. Rezulta astfel frauda la lege, in sensul ca impartirea facuta de catre SC FF W. E. I. S. cu acordul APM T. nu a avut un suport real, neexistand 5 proiecte separate T. 1 - T. 5, ci s-a facut exclusiv pentru a beneficia pe nedrept de regimul derogatoriu si favorabil dispus de art. 5 alin. (3) si art. 11 din HG nr. 1..
(A2-2) un al doilea indiciu suplimentar de nelegalitate
13. Chiar daca ne referim exclusiv la cele mai des citate articole, respectiv art. 5 alin. (3), art. 11 si A. nr. 1 toate la HG nr. 1., trebuie sa concluzionam faptul ca art. 11 din HG nr. 1. nu da APM T. un drept discretionar si subiectiv la apreciere. I.-adevar, APM T. era tinuta sa verifice incidenta oricărora dintre efectele presupuse de aplicarea criteriilor prezentate in A. nr. 1 la HG nr. 1.. Ori, unul dintre aceste criterii este acela al "naturii cumulative a efectelor" - v. art. 2 lit. b) din A. nr. 1 la HG nr. 1..
14. Solutiile APM T. la cererile se FF W. E. I. S., dupa analiza realizata prin raportare la dispozitiile A. nr. 1 la HG nr. 107612004 a fost in sensul
"adoptarii planurilor fara evaluare de mediu", solutie data in conditiile art. 11 din HG nr. 1. (care presupune o analiza caz cu caz), dupa cum sustine
APM T., si fericita pentru se FF W. E. I. S. care isi vede scurtate ca timp si usurate (din punct de vedere legal) procedurile ulterioare atat in partea de mediu cat si celelate proceduri (PUZ, autorizatii de construire etc.).
15. Reprezentatul APM T. la termenul din data de (...) a depus la dosarul cauzei (numai pentru instanta, sub pretextul ca nu avea suficiente copii xerox) unele documente care tin de faza de obtinere de catre intervenienta se FF W. E. I. S. a acordului de mediu. In mod ciudat, dupa chiar sustinerile orale ale reprezentantului APM T., a fost impusa lui se FF W. E. I. S. obligatia de studiere a "naturii cumulative a efectelor". Ori, un astfel de lucru este cel putin ciudat daca APM T. a studiat in faza anterioara acest criteriu, dupa cum o obligau dispozitiile A. nr. 1 la HG nr. 107612011. In realitate, dupa cum se poate observa din studierea dosarului complet al fiecarui asa-zis proiect in parte, nu exista nici un fel de analiza a acestor efecte (astfel cum cer dispozitiile A. nr. 1 la HG nr. 1.) realizate de serviciile de specialitate din cadrul APM T. (ca acte pregatitoare) pe care ulterior si eventual sa si le fi insusit APM T. prin actele administrative definitive; ceexista in schimb sunt direct acte administrative emise de APM T. (cele care fac obiectul contenciosului) unde sunt reluate ca si concluzii trimiterile satisfacatoare la criteriile prevazute de A. nr. 1 la HG nr. 1..
16. In opinia reclamantei, este inca o dovada ca in realitate nu au fost respectate dispozitiile art. 11 raportat la dispozitiile A. nr. 1 la HG nr. 1. de vreme ce APM T. intelege de abia in aceasta faza sa analize criteriul mentionat in ciuda existentei unor obligatii legale in acest sens in sarcina APM T. la un moment anterior.
(A2-3) un al treilea indiciu suplimentar de nelegalitate
17. Asa cum rezulta din I. APM T., desi a fost sesizata de catre se M. D. L. S. in sensul ca planurile se FF W. E. I. S. se suprapun peste terenuri detinute de catre se M. D. L. S. - v. in acest sens A. 9 la I. APM T. - APM T. nu a luat nici un fel de atitudine, desi in ceea ce priveste suprapunerea cu aria protejata Natura 2000 - v. in acest sens A. 5 la I. APM T. - reactia a fost imediata din partea se FF W. E. I. S. (care si-a retras planurile initiale).
18. APM T. incearca sa se explice in sensul ca atributiile sale sunt exclusiv cele de protectie a mediului ( a se vedea I. depusa de APM T.) si ca atare nu poate actiona in nici un fel fata de eventuale alte incalcari legale (in acceptiunea APM T., altele decat incalcari ale sau neconformarea la legislatia de mediu). Acest punct de vedere este nu numai nelegal dar si periculos.
19. Desigur ca lui APM T. ii incumba in principal obligatiile ce cad in sarcina sa potrivit legislatiei de protectie a mediului. Acestea sunt obligatii legale exprese si care tin tocmai de caracterul statutar al activitatii ce se cere desfasurata de catre APM T. Mai mult, APM T. se si contrazice de vreme ce suprapunerea cu NATURA 2000 a fost avuta in vedere (ulterior retragerii proiectului initial). Pe de alta parte, nu se vede de ce asemenea suprapuneri sunt totusi indicate in scris de chiar departamentele de specialitate ale APM T. (a se vedea anexa nr. 5 la intampinarea depusa de APM T.) daca ele ar fi total lipsite de relevanta din perspectiva atributiilor legale ale APM T.
20. Nu mai putin adevarat insa, APM T. este tinuta sa respecte ordinea generala de drept, asemenea tuturor cetatenilor si institutiilor publice sau private din Romania (in general orice subiect de drept caruia ii incumba obligatia de respectare a dreptului roman). Ori, raporturile de proprietate (pentru a se referi numai la terenurile in raport de care SC M. D. L. S. justifica un drept de proprietate sau alt drept real) trebuie respectate de catre orice terti (inclusiv APM T.) ca efect al obligatiei generale pe care am mentionat-o anterior, si anume aceea de respectare a ordinii generale de drept.
(A2-4) un al patrulea indiciu suplimentar de ne legalitate
21. Dupa cum a mai aratat, APM T. era obligata sa respecte termenele legale prevazute de HG nr. 1.. A aratat in sectiune a 5 a prezentului memoriu de recurs ca aceste termene nu au fost respectate. Instanta de judecata de fond a inteles sa nu dea nicio importanta acestor incalcari. Or, privite individual sau in corelatie cu argumentul de frauda la lege, aceste incalcari sunt importante.
(B) Conditia prejudiciului Iminent
(Bl) Din perspectiva Încheierii
22. Instanța de fond a considerat că nici această condiție nu este îndeplinită de vreme ce " ... pe de-o parte, deciziile de încadrare nu sunt susceptibile de a produce un efect direct în detrimentul unei persoane ... iar pe de altă parte, reclamanta este deja beneficiara unei decizii de încadrare anterioară actelor administrative contestate ". Nu ar exista astfel unprejudiciu direct și ca atare nu ar putea fi vorba nici de vreun prejudiciu iminent.
23. În mod suspect, instanța de fond consideră în Î. ca " ... nu se poate vorbi de un prejudiciu rezultat al emiterii unui act administrativ ci eventual de profitul nerealizat de către reclamantă în condițiile unei concurențe comerciale directe cu intervenienta". Dezarmant.
24. Raționamentul făcut prin Î. poate fi sintetizat după cum urmează: (i) nu există un efect direct și ca atare nu există un prejudiciu, (ii) dacă se vorbește de un prejudiciu atunci acestea are forma profitului nerealizat însă (iii) acesta din urmă nu ar fi decât rezultatul concurenței comerciale directe cu intervenienta. În cel mai bun caz acest șir de silogisme nu denotă decât incoerență logică de vreme ce deși nu există efecte directe există totuși un prejudiciu direct (beneficiul nerealizat fiind recunoscut ca fiind un tip de prejudiciu direct).
Instanța de fond, se antepronunță pentru a doua oară atunci când, încercând să anuleze îndreptățirea SC M. D. L. S. la acoperirea unui astfel de profit nerealizat, consideră că acesta este totuși rezultatul unei concurențe comerciale directe cu intervenienta, în alte cuvinte în absența oricărei culpe juridice din partea sa și (implicit) din partea APM T.
25. A comentat pe marginea celor de mai sus numai pentru a critica superficialitatea controlului realizat de instanța de fond. Î. însă, nu adresează în realitate niciunul dintre argumentele invocate de SC M. D. L. S. C. legate de profitul nerealizat nu au fost nicicând invocate sub această formă. În fapt, nici unul dintre aspectele invocate de reclamantă, atât în scris (cerere introductivă, răspuns la întâmpinarea APM T. precum și note scrise după ședința din (...)) cât și oral, nu au fost adresate de către instanța de fond prin încheiere. Mai mult, instanța de fond, nu a înțeles un aspect de fapt simplu și recunoscut în scris de chiar APM T. SC M. D. L. S. nu s-a bucurat decât într-o situatie de aplicabilitatea favorabilă a art. 5 raportat la art.11 din RG nr. 107612004, iar această situatie nu are nicio relevantă juridică în speta de fată.
26. Î.-adevăr, pentru o a doua cerere a sa SC M. D. L. S. a primit răspuns din partea APM T. în sensul că este necesară evaluare de mediu - a se vedea în acest sens adresa APM T. nr. 9545/(...) depusă de chiar APM T. drept anexa nr. 12 la întâmpinarea sa.
(B2) Din perspectiva SC M. D. L. S.
27. SC M. D. L. S. a realizat, atât prin cererile sale introductive, dar și pe cale orală, cu ocazia dezbaterilor de la termenul din data de (...) (aceste critici au făcut apoi obiectul notelor scrise depuse), o prezentare detaliată de natură să motiveze pe deplin cererea de suspendare. F. de faptul că instanța de fond nu a înțeles să răspundă acestor critici se vede obligată să le reia și aici, urmând structura argumentelor aduse în instanță cu ocazia judecării termenului din data de (...) și modul în care acestea au fost prezentate în scris prin notele scrise ulterioare.
28. APM T. a fost de opinie ca suspendarea nu se mai poate sustine atata timp cat si SC M. D. L. S. a primit unele dezlegari preliminarii. In alte cuvinte, daca se vorbeste de un prejudiciu, acesta s-a produs deja, si ca atare conditia ceruta de art. 15 raportat la art. 14 si raportat la art. 2, toate din Legea nr. 554/2004, nu este intrunita de vreme ce nu se mai poate vorbi de un "prejudiciu viitor, material si previzibil".
29. Este adevarat faptul ca emiterea actelor administrative atacate a produs deja prejudicii SC M. D. L. S. insa acestea nu sunt singureleprejudicii. Astfel, crede ca trebuie tinut seama de cel putin urmatoarele elemente:
30. Una dintre solutiile primite de SC M. D. L. S. a fost aceea emisa in data de 2(...) - v. in acest sens A. 12 la I. depusa de APM T. - prin care i se comunica ca ,,APM T. a decis necesitatea efectuarii evaluarii de mediu pentru planul sus mentionat". Ori, prin aceasta decizie APM T. nu numai ca prejudiciaza direct, material si actual se M. D. L. S. dar prejudiciaza material, viitor si previzibil pe M. D. L. S. de vreme ce aceasta urmeaza sa parcurga faza evaluarii de mediu, situatie in care planurile aprobate (fara evaluare de mediu) ale FF W. E. I. S. devin elemente obligatorii de care APM T. si se M. D. L. S. P. banesti ce trebuie in mod previzibil sa fie suportate de catre se M. D. L. S. rezulta din intarzierile produse in materializarea propriilor investitii si din necesitatea de adaptare a propriului proiect la asa- zisele proiecte ale se FF W. E. I. S. in conditiile in care o aplicare corecta a legii ar fi impus o solutie contrara (datorita faptului. recunoscut de altfel, de catre APM T., ca primul venit este M. D. L. S. si nu FF W. E. I. S. cum a rezultat din aplicarea art. 5 alin. (3) raportat la art. 11 din HG nr. 1.), in sensul ca FF W. E. I. S. ar fi trebuit sa tina seama de proiectul M. D. L. S.
31. Dezlegarea data de APM T. si citata anterior - v. in acest sens A. 12 la I. depusa de APM T. - este ca atare de natura sa produca prejudicii in derulare. Dupa cum s-a mentionat, pe buna dreptate, intr-o solutie de speta a C. de A. C. (a se vedea decizia civila nr. 8. a sectiei comerciale, de contencios administrativ si fiscal ") ,,[ ... ] suspendarea trebuind admisa, pentru identitate de ratiune, si in cazul unui prejudiciu in derulare consumat partial. "
32. Nu trebuie scapat din vedere nici faptul ca actele administrative atacate, ca orice acte administrative, ,,sunt executarii din oficiu si prin ele insele,,. Ele au inceput deja sa produca efecte juridice conducand in acest fel la prejudicii suplimentare pentru M. D. L. S., din nou, atat sub forma unor noi prejudicii directe consumate, cat si din perspectiva prejudiciilor materiale, viitoare si previzibile acoperite de dispozitiile art. 15 alin. (1) raportat la art. 14 alin. (1) si art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004. FF W. E. I. S. a obtinut deja, dupa cunostintele reclamantei, un PUZ pe baza dezlegarilor nelegale date de APM T. prin actele administrative atacate. Urmeaza a obtine si alte acte administrative emise fie de APM T. (v. acordul de mediu, procedura care am inteles ca este in curs, dupa sustinerile reprezentatului APM T. la termenul de judecata din data de (...)), fie de alte autoritati publice, ori in acest fel se M. D. L. S. urmeaza a fi prejudiciata material, in viitor si previzibil prin aparitia acestor noi acte administrative care au la baza sau se vor intemeia, chiar si partial, pe actele nelegale a caror anulare se solicita prin prezentul litigiu. Anularea acestora nu se produce de drept, SC M. D. L. S. fiind astfel pusa in situatia de a demara noi actiuni in contencios administrativ pentru anularea acestora in instanta, la randul lor actiuni generatoare de cheltuieli considerabile si de intarzieri suplimentare ale propriilor proiecte.
33. Dupa cum s-a mentionat, pe buna dreptate, intr-o solutie de speta a C. de A. C. (a se vedea decizia civila nr. 6. a sectiei comerciale, de contencios administrativ si fiscal) 7 "pe de altă parte se reține că prejudiciul în accepțiunea art.14 din Legea nr.554/2004 poate fi atât material, efectiv cât și procesual, adică cel care este susceptibil să pună partea reclamantă într-o situație dezavantajoasă din punct de vedere procesual în litigiul de fond, cum ar fi, de exemplu, crearea unei situații juridice noi prin executarea actului administrativ, prin generarea ulterioară a unor drepturi care nuexistau la momentul formulării acțiunii, și care ar impune reclamantului extinderea cadrului procesual și față de terți, prin ipoteză beneficiari ai actului atacat. "
Intimatele interveniente SC. FF W. E. I. S. și APM T. au formulat întâmpinari prin care au solicitat respingerea recursului declarat de către reclamantă.
Analizând recursul, Curtea constată următoarele:
În ceea ce privește starea de fapt, instanța de recurs reține că societatea intimată SC FF W. E. I. S. (FF W.) a depus la A. pentru P. M. T. (APM T.) , cu adresa nr. 8039/(...), un plan aferent unui proiect de parc eolian, iar prin adresa nr. 8142/(...) i s-a comunicat de către autoritatea de mediu suprapunerea parțială a proiectului eolian compus din 35 de turbine, inițiat de S., cu dealurile Agighiolului, precum și cu unele parcuri eoline amplasate în zone limitrofe amplasamentului proiectului inițial.
În aceste condiții, pârâta a retras planul depus la APM T., iar ulterior, s-a procedat la reconfigurarea investiției, în sensul realizării unor proiecte separate, prin fragmentarea amplasamentului inițial, despre care se susține că nu mai formează un tot unitar. În acest fel, au rezultat 5 proiecte distincte pentru care au fost depuse 5 planuri, afirmându-se că amplasamentele acestora nu mai coincid cu amplasamentul proiectului inițial. Se mai arată că autonomia fiecăruia din cele 5 proiecte rezultă din planurile de amplasament aferente celor 5 documentații depuse la APM În (...), respectiv (...).
Urmare a analizei solicitărilor de stabilire a procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru cele 5 planuri, în data de (...) au fost emise deciziile privind stabilirea procedurii de realizare a impactului mediu pentru planurile T. 1, T. 4 și T. 5 aferente unor viitoare parcuri eoliene ("Deciziile T.
1, T. 4 și T. 5"). În data de (...) au fost emise Deciziile nr. 385 și 386 privind stabilirea procedurii de realizare a impactului mediu pentru planurile T. 2 și
T. 3 aferente a două viitoare parcuri eoliene ("Deciziile T. 2 și T. 3").
Recurenta a formulat plângeri prealabile împotriva actelor administrative constând în aceste cinci decizii, iar ele au fost soluționate de APM T. cu adresele nr. 11349/(...), respectiv 12761/(...), în sensul respingerii solicitărilor de revocare a actelor administrative emise în legătură cu stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru cele 5 planuri depuse de FF W.
Ulterior, prin cererea adresată T. C., înregistrată sub nr. (...), M. D. a solicitat anularea, respectiv suspendarea actelor administrative în discuție. Prin Î. FN/(...) pronunțată de către Tribunalul Cluj în dosarul (...), instanța a respins cererea de suspendare, reținând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 15 alin. (1) raportat la art. 14 alin. (1) din Legea nr.
554/2004.
Prin recursul declarat de către reclamantă, se critică aceste statuări, relevându-se că în speță se impunea admiterea cererii de suspendare.
Curtea constată însă că sunt pertinente susținerile intimatelor conform cărora criticile recurentei privind solutia primei instante în legătură cu conditia cazului bine justificat nu pot fi reținute.
Astfel, în esență, recurenta susține că hotârârea primei instanțe ar fi nelegală și netemeinică, întrucât Tribunalul Cluj, pe de o parte, ar fi realizat o analiză superficială a motivului privind pretinsa fraudare a legii de către APM T. la emiterea actelor administrative contestate, iar pe de altă parte, nu ar fi răspuns tuturor argumentelor invocate prin acțiune în susținerea aparenței de nelegalitate.
În mod corect se arată de către intimata FF W. că aceste două susțineri nu pot fi primite, argumentul hotărâtor în acest sens derivând din limitele în care a fost învestită instanța și în cadrul cărora a trebuit să realizeze analiza criticilor de nelegalitate.
Astfel, instanța învestită cu o cerere de suspendare a unui act administrativ este limitată la a efectua o cercetare a aparenței dreptului, în acest sens doctrina și practica având o poziție constantă. Legat de afirmațiile conform cărora tribunalul a făcut o verificare a aparenței dreptului legat de pretinsa fraudare a legii, acest aspect nu poate constitui motiv de critică, având în vedere faptul că prima instanță era limitată la a efectua o atare verificare. Cu alte cuvinte, o analiză mai aprofundată a aparenței dreptului ar fi echivalat cu o antamare a fondului litigiului, care este incompatibilă cu această procedură sumară.
Aceste considerente sunt valabile și în ceea ce privește motivul de nelegalitate privind încălcarea unor termene procedurale, fiind evident că o atare statuare ar fi condus la pronunțarea definitivă asupra acestei chestiuni, lipsind de conținut viitoarea analiză a fondului cauzei.
În plus, Curtea constată că intimata FF W. susține cu temei că prima instanță a analizat, prin prisma limitelor cercetării impusă de procedura specifică suspendării actelor administrative, atât motivul privind pretinsa suprapunere a planurilor avizate beneficiarului FF W. cu amplasamentele altor parcuri eoliene, cât și cel referitor la pretinsa soluționare discreționară a cererilor de avizare, în sensul unei așa numite favorizări a intimatei- interveniente prin soluționarea cu prioritate a cererii acesteia sau la pretinsa neanalizare a îndeplinirii criteriilor de stabilire a procedurii de realizare a evaluării de mediu.
Din această perspectivă, considerentele încheierii recurate respectă cerințele impuse de textul art.261 alin. 1 pct. 5 C.pr.civ., astfel cum acestea au fost circumstanțiate în doctrină, obligația instanței fiind aceea de a răspunde la toate capetele de cerere și nu la fiecare argument în parte.
Trecând la analiza punctuală a criticilor de nelegalitate pe baza cărora s-a fundamentat existența cazului bine justificat, se constată că sunt pertinente apărările conform cărora APM T. a analizat, conform reglementărilor aplicabile, fiecare plan în parte.
Recurenta susține că cele 5 planuri cu privire la care intervenienta a depus documentația privind încadrarea de mediu ar fi făcut parte dintr-un singur proiect, care ar fi fost fragmentat în mod artificial de societate. C., se pretinde că s-ar fi urmărit astfel evitarea evaluării impactului de mediu, aplicabil în raport de criteriul mărimii planului inițial supus avizării.
Or, nu au fost combătute convingător, cel puțin nu cu argumente care sunt compatibile cu limitele în care se poate realiza analiza cazului bine justificat, statuările intimatelor cum că această fragmentare nu a fost una artificială, ci una impusă de comunicarea cu nr. 8142/(...) a APM T., prin care s-a făcut cunoscută suprapunerea parțială a proiectului eolian compus din 35 de turbine, inițiat de intervenientă, cu dealurile Agighiolului, precum și cu unele parcuri eoline amplasate în zone limitrofe amplasamentului proiectului inițial.
Drept consecință, aparența care poate fi luată în calcul în cadrul cererii de suspendare este aceea că realizarea proiectului în forma inițială nu ar mai fi fost posibilă, ceea ce a condus la reanalizarea investiției și a modalității concrete de realizare. În acest context, s-a procedat la reconfigurarea acesteia și a rezultat necesitatea realizării mai multor parcuri eoliene de dimensiuni mai mici, prin retragerea și fragmentareaamplasamentului inițial, care nu mai formează un tot unitar. În acest fel, au rezultat 5 proiecte distincte, FF W. susținând că amplasamentele acestora nu mai coincid cu cel al proiectului unitar inițial, susținere care nu a fost infirmată convingător, cu atât mai mult cu cât probațiunea care ar fi trebuit a fi administrată în acest sens nu este compatibilă cu procedura prev. de art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004.
Aceste considerente sunt valabile, de altfel, și în privința apărărilor legate de faptul că amplasamentele noilor proiecte nu se suprapun nici peste arii naturale protejate, nici peste amplasamente ale altor parcuri eoliene din vecinătate.
Mai mult, pentru aceleași motive, nu au putut fi validate nici susținerile recurentei potrivit cărora încheierea unui singur contract de racordare și a obținerii în prealabil a unui singur aviz tehnic de racordare ("ATR") ar reprezenta o dovadă în susținerea caracterului unitar al proiectului FF W.
Cu privire la această chestiune, părțile s-au lansat într-o adevărată controversă pe marginea semnificației noțiunii de "loc de producere", susținându-se de către intimată că aceasta nu echivalează cu fiecare "parc eolian", cum greșit interpretează recurenta.
Curtea apreciază însă că, din nou, aceste argumente necesită o analiză care excede prezentului cadrul procesual, cu atât mai mult cu cât este de văzut în ce măsură se pot imputa emitentului actelor contestate „indiciile"; ce ar rezulta din procedura derulată în baza HG nr. 9..
Tot în susținerea unei "fraudări a legii" la emiterea actelor administrative care fac obiectul cererii de suspendare, se arată că APM T. ar fi avut obligația de a analiza cele 5 planuri prin considerarea acestora ca reprezentând un proiect unic.
Or, tribunalul a arătat în mod corect că nu există nicio prevedere legală care să impună beneficiarului o modalitate predefinită de depunere a documentației, adică sub forma unui singur plan sau a mai multor planuri pe baza unor criterii/cerințe ce ar trebui avute în vedere pentru a alege o modalitate sau alta.
Dispozițiile art. 11 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1. privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe stabilesc că modalitatea în care se realizează etapa de incadrare presupune o examinare de la caz la caz.
APM arată, în acest context, că este ținută să examineze fiecare plan sau program, pentru a se determina dacă poate avea efecte semnificative asupra mediului. Prevederile menționate impun o analiză de acest tip (a fiecărui plan), ceea ce exclude posibilitatea autorității de a reuni mai multe planuri care aparțin aceluiași petent, cu consecința analizării acestora ca fiind un plan compact. În consecință, se susține că obligația autorităților de mediu se limitează, din această perspectivă, la analiza încadrării planurilor depuse de către investitori în limitele legale, aspect care, la o primă vedere, pare că s-a și realizat în cazul de față.
Mai mult, trebuie amintit ca legitimitatea demersului reclamantei este pus sub semnul intrebarii de cele relevate de catre cele doua intimate, conform carora caracterul pro causa al susținerilor recurentei este demonstrat de faptul că și M. D. a procedat intr-o manieră similară cu intimata-intervenientă. Aceasta a depus documentații distincte pentru proiecte eoliene pe care intenționează să le dezvolte, in apropiere unul față de celălalt, tot pe raza județului T.
De altfel, consecventa autoritatii de mediu este relevata de modul in care aceasta a inteles sa analizeze atat planurile depuse de catre reclamanta, cat si pe cele ale intervenientei.
M. D. a depus primul plan in vederea incadrării de mediu la data de (...), planul fiind aprobat în (...), iar la data de (...), recurenta a depus la sediul APM T. solicitarea privind acordul de mediu, etapă ulterioară încadrării de mediu, aferentă primului său plan. FF W. a depus planul său inițial la (...), dată la care APM T. se pronunțase deja cu privire la încadrarea de mediu pentru primul plan al recurentei. Prin urmare, cererea M. D. a fost prima soluționată. Pe cale de consecință, nu se mai pune problema soluționării in mod discreționar de către intimată a cererilor cu care este sesizată.
Pentru primul plan, care viza amplasarea a trei turbine, reclamanta a primit decizie de încadrare in sensul că proiectul nu necesită evaluare de mediu, fiind dovada practicii constante a APM T. de a nu solicita evaluări de mediu pentru planurile de parcuri eoliene care nu depășesc un număr de 10 turbine. Pentru cel de-al doilea, avand in vedere faptul ca se dorea amplasarea unui numar de 13 turbine, decizia autoritatii a fost in sensul necesității evaluarii de mediu.
In concluzie, recurenta s-a bucurat de tratamentul aplicat tuturor beneficiarilor, fără discriminare. Cu toate acestea, acum considera ca acest numar, de 10 turbine a fost stabilit in mod discretionar, desi a beneficiat, la randul sau, de aceasta practica.
Se mai sustine de catre recurenta ca deciziile T. 1-T. 5 nu au conținutul impus de H. nr. 1., nefiind motivate, nici macar prin trimiterea la nota interna prin care s-a stabilit, cu titlu de principiu, ca proiectele depuse pentru un numar mai mic de 11 turbine nu necesita evaluare de mediu.
In acest sens, se face trimitere la criteriile prev. in anexa 1 din HG nr.
1., relevandu-se ca ele nu au fost avute in vedere in cazul intervenientei, fiind o dovadă în plus în sensul în care nu s-a realizat o analiză de la caz la caz.
Or, motivele care au stat la baza adoptării notei interne par, la prima vedere, a avea în vedere, cel puțin parțial, criteriile din anexa HG nr. 1., din moment ce s-a prevăzut in conținutul ei că decizia adoptată a luat în considerare mărimea și spațialitatea efectelor, precum și folosirea terenului în mod intensiv, conform pct-ului 2 al anexei 1.
În acest context, criticile de nelegalitate ale recurentei nu au putut fi analizate în acest cadru procesual, ci numai prin administrarea unei probațiuni care să vină în sprijinul afirmațiilor conform cărora caracteristicile tehnice ale turbinelor sunt diferite, la fel fiind și suprafața de teren ocupată, de aici derivând și consecințe diferite asupra mediului, care trebuie studiate în cadrul procedurii de încadrare de mediu, o astfel de cercetare putându-se dovedi a fi relevantă, atât din perspectiva ambelor categorii de criterii prev. la pct. 1 și 2 din anexă.
Cu alte cuvinte, ceea ce trebuie stabilit este dacă, prin faptul că este vorba despre același tip de proiecte, amplasate într-o arie geografică bine delimitată, decizia autorității conținută în nota internă își găsește justificare legală.
Autoritatea emitenta a mai arătat, în acest context, ca atunci când face incadrări pe procedura de mediu, nu are competente de a analiza proiectele transmise spre avizare din perspectiva eventualelor prejudiciimateriale care pot fi aduse unor terti beneficiari, ci doar de posibile prejudicii aduse mediului.
De altfel, nici chestiunea întinderii obligatiei de motivare a deciziilor contestate nu este foarte clara, deoarece intimatele releva ca din interpretarea dispozițiilor art. 11 alin. 1) din H. nr. 1. rezultă că prevederile legale impun ca actul administrativ să conțină doar concluzia autorității privind respectarea sau nu a A. 1 la H. Nr. 1., iar nu o prezentare a analizei efectuate de respectiva autoritate.
Cu alte cuvinte, ramane instantei investite cu analiza fondului cauzei a stabili daca deciziile sunt motivate, precum si daca trimiterea si aplicarea notei interne la care s-a facut referire mai sus respecta criteriile impuse de anexa 1 a HG nr. 1., respectiv daca reprezinta atributele unei analize de la caz la caz, prin raportare la caracterisiticile tehnice diferite ale turbinelor ce se solicită a fi amplasate.
Aceste considerente sunt valabile si in ceea ce priveste chestiunea legata de necesitatea studierii impactului cumulat, in aceasta procedura sumară nefiind relevate considerente pentru care ar trebui înlăturate, de plano, apararile emitentului actelor contestate conform carora solicitarea efectuării raportului la studiul de impact asupra mediului, studiu la care pare a face referire M. D. ca fiind solicitarea de studiere a impactului cumulat, este specifica procedurii de obtinere a acordului de mediu, nu a avizului de mediu. Se mai arata ca solicitarea de efectuare a acestui studiu a fost facută la faza de obtinere de acord de mediu, deoarece in acel moment autoritatea avea stiintă despre toate cele 5 parcurile, care erau aprobate prin HCL, despre întreaga suprafață ocupată de acestea, despre pozitionarea lor, fiind definitivate toate detaliile tehnice, conform solicitărilor legale.
Neintemeiate sunt si criticile legate de analiza conditiei pagubei iminente, intrucat deciziile de incadrare nu sunt susceptibile a produce un efect direct in detrimentul unei alte persoane, fiind acte prin care se stabilește dacă planurile sau programele in discuție necesită sau nu evaluarea impactului de mediu, o primă etapă cu caracter pregătitor, in care nu sunt prezentate elemente de detaliu, specifice etapelor ulterioare.
Rezultă deci că recurenta nu a făcut dovada nici unui prejudiciu, aceasta parcurgând, anterior intimatei-interveniente, aceeași etapă de incadrare, etapă in care i s-a aplicat aceeași soluție ca și intervenientei și pe care a finalizat-o.
In ceea ce privește argumentele suplimentare reluate de recurentă cu privire la prejudiciile materiale pe care le pretinde că le va suferi in mod previzibil in viitor prin actele administrative ce se vor emite subsecvent celor contestate, se releva de catre intimate ca raționamentul nu are susținere legală si el cuprinde recunoașterea expresă a faptului că pretinsul prejudiciu poate fi produs numai de eventuale acte individuale subsecvente, nicidecum de actele administrative in discuție.
În plus, în privința susținerilor legate de împrejurarea că deciziile a caror suspendare s-a solicitat devin elemente obligatorii, atat pentru emitent, cat si pentru reclamanta, care va trebui sa le ia in considerare la momentul la care se va realiza raportul de mediu, din nou, prejudiciul nu pare a fi suficient de bine caracterizat, din moment ce nu s-a realizat o analiza comparativa a celor doua situații relevate, pentru a se putea crea o imagine reala a prejudiciului invocat, cu atat mai mult cu cat din actele dosarului rezulta ca zona in litigiu este una afectata, in mod preponderent,acestor activitati, astfel incat era necesar ca reclamanta sa se raporteze la proiectele invecinate, chiar in absenta celor ale intimatei.
Ca atare, susținerile reclamantei se situează în sfera simplelor afirmații, fără o bază factuală suficientă. Mai mult, prejudiciile la care se face referire sunt circumstanțiale, lipsite de certitudine și nu îndeplinesc cerința iminenței. Sunt afirmate prejudicii eventuale, fără ca, în concret, reclamanta să indice în ce constau pretinsele prejudicii și să le cuantifice, fie și măcar estimativ.
Or, iminenta pagubei trebuie apreciată de instanță în mod concret, în raport de circumstanțele obiective ale cauzei, criteriile subiective fiind irelevante, deoarece ea trebuie să rezulte din fapte concrete, iar instanța trebuie să analizeze aceste fapte, iar nu o eventualitate sau probabilitate, așa cum pare a invoca reclamanta.
Pentru toate aceste considerente, luând in considerare si faptul ca actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, suspendarea lui fiind considerată ca o situație de excepție, constatandu-se ca actele atacate se bucură de o aparentă de legalitate, care urmează a fi analizată și menținută sau anulată în speța având ca obiect fondul cauzei, nu se pot reține ca fiind îndeplinite cele doua condiții cerute de textul art. 14 si 15 din Legea nr. 554/2004.
Cu alte cuvinte, constatând că suspendarea poate fi dispusă numai în situații strict și delimitativ prevăzute, fără ca în acest mod să fie încălcat dreptul petentei la un proces echitabil, cu atât mai mult cu cât soluția dată asupra cererii de suspendare nu împietează asupra posibilității de a se anula actul administrativ, în urma unei analize detaliate a motivelor de nelegalitate, Curtea va respinge recursul reclamantului.
În acest context, este corectă reținerea tribunalului, conform căreia existența unui caz bine justificat poate fi reținută dacă din împrejurările cauzei ar rezulta o îndoială puternică, de natură a răsturna prezumția de legalitate, care constituie unul din fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative.
De asemenea, instanța are numai posibilitatea să efectueze o cercetare sumară a aparenței dreptului, întrucât în cadrul procedurii prevăzute de lege pentru suspendarea executării actului administrativ, nu poate fi prejudecat fondul litigiului.
Așa fiind, Curtea constată că motivele invocate de către reclamant nu sunt în măsură să creeze acea îndoială serioasă, în condițiile în care încălcarea atribuțiilor emitentului nu pare a reieși cu evidență, date fiind posibilitățile probatorii limitate și caracterul sumar al procedurii prev. de art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, precum și documentația depusă la dosarul de fond.
Pentru toate aceste considerente, urmează ca recursul declarat să fie respins, în baza prev. art. 312 alin. 1 C.pr.civ. și art. 20 din Legea nr.
554/2004.
Conform art. 274 alin. 1 si 3 C.pr.civ., va fi obligată recurenta- reclamantă să achite intimatei SC FF W. E. I. S. cheltuieli de judecată parțiale în recurs de 1000 lei, constand in onorariu avocatial, constatandu- se ca acest cuantum este proportional cu miza si complexitatea litigiului, cu luarea in considerare a specificului procedurii sumare a suspendării actelor administrative.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D ECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC M. D. L. S. împotriva încheierii civile f.n. din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. C. pe care o menține în întregime.
Obligă recurenții-reclamantă să achite intimatei SC FF W. E. I. S. cheltuieli de judecată parțiale în recurs de 1000 lei.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 octombrie 2011.
Red.M.B./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
Jud.fond: A.-M. B.
| ← Decizia civilă nr. 1441/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Sentința civilă nr. 618/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
