Decizia civilă nr. 3912/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 3912/2011
Ședința publică de la 21 O. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-I. I.
Judecător G.-A. N.
Judecător S. Al H.
Grefier A. B.
S-au luat în examinare recursurile declarate de către pârâtele D. G. A F. P. A JUD.C., recurent A. F. P. A M. DEJ împotriva civile nr. 3. pronunțată de Tribunalul Cluj, în contradictoriu cu intimata SC L. V. C. S., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat A. B. în reprezentarea intereselor intimatei, lipsă fiind recurenții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
La data de 14 octombrie 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare, prin care se solicită respingerea recursului.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. Reprezentantul intimatei depune la dosar dovada cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocațial și arată că nu are alte cereri de formulat. Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale. Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial, conform chitanței depuse la dosar. În susținerea poziției procesuale, reiterează argumentele din cuprinsul întâmpinării și subliniază că sunt întrunite toate condițiile prevăzute de textele legale incidente pentru suspendarea actului administrativ atacat. Curtea reține cauza în pronunțare. INSTANȚA Prin sentința civilă nr.3690 din 9 septembrie 2011 pronunțată îndosarul nr.(...) al T.ui C. s-a admis cererea formulată de reclamanta SC L. V. C. S. împotriva pârâtelor D. G. A F. P. C. și A. F. P. A M. DEJ și s-a dispus suspendarea executării deciziei de impunere F-CJ 519/(...) emisă de A.-D. C. până la pronunțarea instanței de fond. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că pârâta a emis decizia de impunere nr. FCJ 519/(...) vizând obligații de plată a unor taxe si impozite in valoare de 47.998 lei impozit pe profit, 34.389 lei majorări de întârziere, 68.685 lei TVA, 54244 lei majorări de întârziere, 1813 lei impozit pe dividende, 851 lei majorări de întârziere. Reclamanta a formulat o contestație administrativă împotriva acesteia. Pentru a se dispune suspendarea actului administrativ în condițiile art. 14 din Legea 554/2004 este necesară existența unui caz bine justificat definit ca fiind o împrejurare legată de starea de fapt si de drept de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ și să existe necesitatea prevenirii unei pagube iminente care constă fie într-un prejudiciu material previzibil și viitor, fie într-o perturbare previzibilă gravă a funcționării unei autorității publice sa unui serviciu public. In speță instanța a constatat întrunite condițiile pentru suspendarea executării actelor administrative, respectiv s-a achitat cauțiunea (f.193, 194), s-au contestat actele pe cale administrativă, există o îndoială privind legalitatea actelor administrative în sensul că se pune problema stabilirii de către instanța de judecată sau de către organul administrativ în cadrul recursului administrativ, a naturii juridice a sumelor considerate deductibile prin prisma aplicării dispozițiilor legale incidente, iar elementele indicate de către reclamantă cu privire la caracterul deductibil al acestor sume determină o îndoială serioasă cu privire la legalitatea actului administrativ. S-a considerat îndeplinită în cauză si condiția producerii unei pagube iminente indisponibilizarea acestor sume putând conduce la imposibilitatea plății salariilor, a furnizărilor si a celorlalte obligații de plată ale reclamantei. Pentru aceste motive, în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, instanța a admis cererea si a dispus suspendarea executării deciziei de impunere F- CJ 519/(...) emisă de A.-D. C. până la pronunțarea instanței de fond. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs D. G. a F. P. C. și A. F. P. Dej, solicitând admiterea recursului și modificarea în totalitate a sentinței atacate cu consecința respingerii cererii de suspendare a executării deciziei de impunere nr.F-CJ 519/(...). În motivele de recurs se arată că soluția instanței de fond este nefondată, întrucât potrivit art.14 din Legea 554/2004 pentru suspendarea executării unui act administrativ, pe lângă inițierea procedurii de anulare a actului administrativ, este necesar a fi întrunite cumulativ alte două condiții, verificându-se astfel numai aparența dreptului. Cele două condiții, prin modul restrictiv-imperativ de reglementare denotă caracterul de excepție al măsurii suspendării executării actuluia dministrativ, presupunând așadar dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, care să fie de natura a argumenta existența unui „caz bine justificat"; și a „iminentei producerii unei pagube";. Arată că suspendarea este o măsură de excepție, un instrument juridic pus la dispoziția particularilor care se pretind vătămați, precum și o garanție împotriva efectelor vătămătoare care ar putea fi ireparabile; numai motive bine întemeiate referitoare la o îndoială puternică cu privire la legalitatea sa, precum și numai dacă ar conține dispoziții a căror îndeplinire ar produceconsecințe greu sau imposibil de reparat s-ar putea înlătura efectul sau executoriu din oficiu prin dispunerea suspendării executării. În speță, reclamanta, nu a adus elemente prin care să probeze una din condițiile ce se cer a fi îndeplinite cumulativ. În mod evident însă, punerea în executare a deciziei de impunere este generatoare de paguba pentru patrimoniul reclamantei, dar această împrejurare nu este suficientă pentru a se demonstra existența celeilalte condiții și anume paguba iminentă întrucît executarea actului administrativ fiscal atacat poartă doar riscul de a pune în dificultate financiară reclamanta. Cu alte cuvinte, arată recurenta, că paguba ar trebui să constea în cazul de față, într-o împrejurare determinată și dovedită efectiv și nu doar presupusă. Astfel, s-ar ajunge la concluzia că cerința referitoare la iminenta producerii pagubei este presupusă în toate cazurile executării unui act administrativ, ceea ce ar contraveni caracterului de excepție al instituției suspendării executării actelor administrative. În ceea ce privește aspectele legate de interpretarea dispozițiilor legale privind cheltuielile deductibile și corectarea facturilor, recurenta arată că aceste aspecte sunt legate de fondul cauzei, instanța neavând dreptul să se antrepronunțe întrucât ea nu este competentă să intre pe fondul cauzei prin cererea de suspendare. Pe de altă parte, deși instanța de fond a sesizat aspecte legate de interpretarea greșită a dispozițiilor legale de către organul fiscal, totuși nu aduce nicio lămurire cu privire la aspectele negative legate de interpretarea greșită. Referitor la susținerile reclamantei, că nu i s-ar fi permis în timpul controlului să corecteze informațiile înscrise în facturile privind deducerea sumei de 45.355 lei, în primul rând, acest aspect ține de fondul cauzei și, în al doilea rând, reclamanta nu a făcut dovada că îndeplinea în timpul controlului condițiile prevăzute de art.159 C. și a dispozițiilor pct.81/2 din HG 44/2004. Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 14 octombrie 2011, SC L. V. COFERĂRIE S. solicită respingerea recursului și menținerea în totalitate a sentinței atacate, cu consecința obligării recurentelor la plata cheltuielilor de judecată. Deliberând asupra cererii de recurs Curtea reține următoarele: Actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, care la rândul său se bazează pe prezumția autenticității și veridicității, fiind el însușii titlu executoriu. Principiul legalității actelor administrative presupune însă, atât ca autoritățile administrative să nu încalce legea, cât și ca toate deciziile lor să se întemeieze pe lege. EI impune, în egală măsură, ca respectarea acestor exigențe de către autorități să fie în mod efectiv asigurată. Prin urmare, în procesul executării din oficiu a actelor administrative trebuie asigurat un anumit echilibru, precum și anumite garanții de echitate pentru particulari, întrucât ACȚIUNILE AUTORITĂȚILOR P. NU POT FI DISCREȚI.ARE, iar legea trebuie să furnizeze individului o protecție adecvată împotriva arbitrariului. Tocmai de aceea, S. E. A. A. T. C. CA F. ÎN R., UN E. I. P. aflat la îndemâna autorității emitente sau a instanței de judecată, pentru a asigura respectarea principiului legalității, fiind echitabil ca atâta timp cât autoritatea publică sau judecătorul se află în proces de evaluare, acestea să nu-și producă efectele asupra celor vizați. Conform art.14 din Legea nr.554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, o dată cu avizarea, în condițiile art.7, a autorității publice, care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond. În accepțiunea acestor dispoziții legale, suspendarea actului administrativ unilateral poate fi dispusă de instanța de judecată în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente. Reclamanta a contestat legalitatea actelor administrative fiscale împotriva cărora a formulat contestație, apreciind că acestea nu au suport legal cu privire la stabilirea creanței fiscale. Punerea în executare a deciziei de impunere ar crea reclamantei prejudicii materiale și de imagine. Susținerile reclamantei sunt fondate și au fost corect apreciate de către prima instanță întrucât punerea în executare a unei decizii care a fost contestată cu privire la legalitatea și temeinicia acesteia reprezintă un caz bine justificat, iar această situație poate fi clarificată numai prin soluționarea fondului cauzei. Este fără îndoială că, în cazul în care suma în litigiu ar fi executată silit de către pârâtă, s-ar crea reclamantei un prejudiciu, o pagubă iminentă prin care indisponibilizarea sumelor din cont sau printr-o altă modalitate de executare. Curtea consideră că sunt întrunite cumulativ condițiile impuse de art.14 din Legea nr.554/2004 respectiv cazul bine justificat și prevenirea unei pagube iminente, întrucât există indicii temeinice cu privire la nelegalitatea actelor administrative a căror suspendare se solicită acestea reprezentând alături de interesul legitim un caz bine justificat. Instanța consideră că această modalitate de abordare este corectă, avându-se în vedere Recomandarea nr.R (89) 8 din 13 septembrie 1989 a Comitetului de M. din cadrul Consiliului Europei, prin care se arată că este de dorit să se asigure persoanelor o protecție jurisdicțională provizorie, fără a recunoaște totuși, eficacitatea necesară a acțiunii administrative. Recomandarea a apreciat că autoritățile administrative acționează în numeroase domenii și că activitățile lor sunt de natură a afecta drepturile, libertățile și interesele persoanelor. În plus se arată în acest act european că executarea imediată și integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi contestate poate, în anumite condiții cauza un prejudiciu ireparabil și pe care echitatea îl impune ca fiind de evitat în măsura posibilului. Asemenea măsuri pot fi luate mai ales atunci când executarea actului administrativ este de natură a cauza pagube grave, dificil de reparat și când există un argument juridic aparent valabil față de legalitatea actului administrativ. Instanța consideră că argumentele ample ale reclamantei cu privire la nelegalitatea și netemeinicia actelor administrative fiscale emise de pârâtă și care urmează a fi puse în executare sunt aparent valabile și justifică măsura suspendării, coroborând aceste susțineri cu materialul probator administrat în cauză. Pentru aceste motive și întemeiat pe dispozițiile art. 312 C.proc.civ Curtea va respinge recursul declarat de pârâtele D. G. a F. P. C. și A. F. P. Dej împotriva sentinței civile nr.3690 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C., pe care o va menține în întregime. În baza art. 277 C.proc. civ va obliga recurenții în solidar să plătească intimatului 1860 lei cheltuieli de judecată în recurs. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâtele D. G. a F. P. C. și A. F. P. Dej împotriva sentinței civile nr.3690 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C., pe care o menține în întregime. Obligă recurenții în solidar să plătească intimatului 1860 lei cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 21 octombrie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER M. I. I. G. A. N. S. AL H. A. B.red.S.Al H./A.C. 2 ex. - (...)jud.fond.P. I.
| ← Sentința civilă nr. 703/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 5469/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
