Decizia civilă nr. 397/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 397/2011
Ședința publică de la 02 F. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. H.
Judecător M. B.
Judecător F. T.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta D. G. A F. P. S. în nume propriu și pentru A. F. P. Z., împotriva sentinței civile nr.
3512/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., în contradictoriu cu reclamantul P. S. V. și cu chemata în garanție A. F. PENTRU M. - M. M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă. Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare. CURTEA P rin Sentința civilă nr. 3512 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă și a fost admisă acțiunea reclamantului P. S. V. împotriva A. F. P. Z. și a DIRECȚIEI GENERALE A F. P. A J. S.. S-a dispus anularea adresei nr. 11034/.2010 a pârâtei și a fost obligată aceasta să restituie reclamantului suma de 2008 lei reprezentând taxă poluare, cu dobânda legală aferentă de la data plății (...) și până la achitarea integrală. S-a respins cererea de chemare în garanție împotriva A. F. pentru M.. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținuturmătoarele: Prin chitanța TS5 nr.4114731 la data de (...) reclamanta a achitat în contul pârâtei suma 2008 lei, cu titlu de taxă de poluare. Reclamanta s-a adresat pârâtei cu o cerere de restituire a acestei taxe, cu adresa nr. 11034/(...) aceasta din urmă comunicând refuzul său. Potrivit art. 2141 - 2143 din Codul fiscal și pct. 311 - 312 din Normele Metodologice de aplicare a C. fiscal, taxa specială pentru autoturisme șiautovehicule se plătesc cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru persoane și autovehicule noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori alte state. Conform art. 90 par. 1 din tratatul Constitutiv al Uniunii E. nici unstat membru, nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Așadar rostul acestei reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. Or, în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici. Prin introducerea art. 2141 - 214 3 din Codul fiscal s-au încălcat prevederile art. 90 din T.C.E., în sensul că a introdus un regim discriminatoriu între autoturismele introduse în România și cele existente în România. Deoarece în România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse și înmatriculate ori reînmatriculate în țara noastră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România după aducerea acestora aici, instanța a constatat o diferență de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal și contravine dispozițiilor menționate în Tratatul CEE. Aceste dispoziții se opun unei taxe speciale de primă înmatriculare pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, altfel încălcându-se principiul libertății circulației mărfurilor - adică se dezavantajează, direct sau indirect, mașinile din celelalte țări membre U.E., în competiția cu produsele similare autohtone. Cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Finanțelor Publice, a M. M. - A. F. pentru M. ca în caz de pretenții bănești, acesta să fie obligat la plata lor, a fost respinsă, întrucât nu această instituție încasează suma din litigiu și nici nu se varsă în contul acesteia. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F. P. A J. S.,IN NUME P. SI IN N. A. F. P. Z., solicitând admiterea recursului, modificarea ei, iar pe cale de consecință admiterea cererii de chemare îngaranție a A. F. pentru M. și respingerea acțiunii formulate, in principal, ca inadmisibila, iar pe fond, ca nefondata si mentinerea ca temeinica si legala a adresei nr. (...) si actele subsecvente acesteia. În motivare s-a arătat că se consideră criticabilă sentința pronunțată prin prisma art. 304 punct. 6, 7, 8 si 9 Cod Procedură Civilă si in considerarea dispozitiilor art. 3041 pentru urmatoarele: Referitor la exceptia inadmisibilitatii actiunii, instanta de fond a ignorat atât starea de fapt cit si obiectul actiunii de contencios administrativ, deoarece a dispus restituirea unei sume achitate in prealabil in temeiul legii, iar instanta de contencios administrativ nu poate pronunta o astfel de solutie, aceasta, esentialmente, fiind chemata sa cenzureze acte administrative emise de autoritati publice. Or, adresa prin care a fost respinsă cererea de restituire nu este un act administrativ, tipic sau asimilat. Critică sentinta instantei de fond și sub aspectul respingerii cererii de chemare în garantie a Administratie F. pentru M. având că în textul OUG nr. 50/2008 există suficiente prevederi care fac referire la natura taxei, la destinația acesteia și la instituția care o administrează. Solicită instantei de recurs respingerea actiunii ca nefondată , pentru motivele expuse pe larg in intimpinarea depusa la dosarul cauzei, relevând, în esență, că taxa depoluare nu este contrară prev. art. 90 din Tratat, fiind stabilită pe baza unor criterii obiective. O. nr. 50/2008 a fost emisă ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C. de Justiție a C. E. și pentru evitarea oricărei consecințe negative ale situației create. Analizând recursul declarat, Curtea constată că el este fondat, pentru următoarele considerente: Prin chitanța TS5 nr.4114731 la data de (...), reclamantul a achitat în contul pârâtei suma de 2008 lei, cu titlu de taxă de poluare. Reclamantul s-a adresat pârâtei cu o cerere de restituire a acestei taxe, cu adresa nr. 11034/(...) aceasta din urmă comunicând refuzul său. Ulterior, s-a adresat instanței, solicitând obligarea pârâtei la restituirea sumei, cererea fiind admisă de tribunal. O primă critică din recursul pârâtei este legată de inadmisibilitatea acțiunii, relevându-se că adresa prin care s-a răspuns cererii de restituire nu este un act administrativ. Deși Curtea achiesează acestei ultime afirmații, nu este mai puțin adevărat că această împrejurare nu este natură să ducă la respingerea demersului, în întregul său, ca fiind inadmisibil. O asemenea concluzie ar putea fi, eventual, susținută, numai dacă s- ar face referire la consecințele necontestării de către reclamant a deciziei de calcul a taxei de poluare în termenul prevăzut de lege, însă recurenta nu a solicitat instanței de recurs să realizeze o astfel de analiză, așa încât se va da eficiență principiului disponibilității. În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul a pronunțat o soluție nelegală, în condițiile în care refuzul autorității publice de a da curs solicitării reclamantului de restituire a taxei de poluare este justificat, din următoarele considerente: Noul act normativ, respectiv O. 2. (în forma sa inițială, aplicabilă la data efectuării plaților) nu este contrar legislației comunitare. Nu se poate omite că în urma notificărilor emise de C. E. către Guvernul României, au avut loc consultări pentru alinierea noului act normativ legislației comunitare, astfel încât noua taxă să nu fie contrară acesteia, o primă chestiune fiind atribuirea unei noi calificări juridice acesteia, drept taxă de mediu, care să confere legitimitate reglementărilor naționale în raport cu dispozițiile dreptului comunitar, având în vedere că în domeniul mediului, Comunitatea E. exercită doar competențe de coordonare, statele membre putând să adopte reglementări proprii derogatorii de la normele dreptului comunitar. Totodată, în nota de fundamentare a noului act normativ s-a arătat că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, iar această realitate juridică are drept implicație la nivel național faptul că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. Cu toate acestea, art. 90, actualul art. 110 din TFUE, prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton. Având în vedere cele de mai sus, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul, ci prinraportare la articolul din tratat citat mai sus și la jurisprudența C. de Justiție a C. E., așa încât taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracterul adecvat și proporțional sau poluatorul plătește. Conform dispozițiilor cuprinse în art. 1 din O. nr. 50/2008 sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului care încep cu programe de înnoire a parcului auto național și continuă cu o serie de alte programe în acest domeniu, inclusiv împădurirea terenurilor degradate sau defrișate. Totodată, adoptarea ordonanței a creat posibilitatea restituirii sumelor în plus pentru taxa de primă înmatriculare față de valoarea relativ redusă a taxei de poluare, așa încât, în baza unei cereri de restituire și a chitanțelor care dovedesc plata taxei în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, plătitorii își pot recupera diferența dintre cele două taxe. Așadar, Curtea E. de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărui cuantum crește progresiv, în conformitate cu un criteriu obiectiv (deciziile în cauzele nr. 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, parag. 12; cauza C-132/88 Con. Comisiei E. c. Republicii Elene parag. 17). De asemenea, Curtea E. de Justiție a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu, iar în condițiile în care taxa de poluare este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare. Apoi, obiectivul taxei este de protejare a mediului atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât și prin modul de impunere, ținând cont că elementele care stau la baza acestuia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, criteriile care stau la baza taxei având deci un caracter adecvat scopului propus. Principala critică adusă noului sistem de taxare este acea că, în realitate, nu s-a schimbat decât denumirea taxei, sistemul fiind în continuare discriminatoriu față de autovehiculele deja existente în parcul auto național. Sub acest aspect este relevantă decizia C.E.J. în cauza C-345/93 Nunes Tadeu, parag. 20, din care rezultă că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie din import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și în consecință, se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată, incorporată într-un autovehicul național similar. Or, actualul act normativ este în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă. Tot în privința comparație cu autovehiculele deja existent în parcul auto național, Curtea E. de Justiție s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din T ratatul C. E. nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente, (decizia CEJ în cauzele conexate C-290/05 și 33305 Akoș Nadasdi și Ilona Nemeth parag. 49). Pe de altă parte, este respectat și principiul transparenței, deoarece taxa de poluare este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște pe baza documentelor mașinii, cuantumul posibil al taxei pentru un autovehicul de tipul celui pe care contribuabilul și-l dorește. Se poate așadar concluziona că O. nr. 50/2008 (varianta în vigoare la momentul achitării sumei a cărei restituire se solicită) respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1, actualul art. 110 parag. 1 din TFUE. Astfel, după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și capacitatea din punct de vedere al poluării, luându- se în considerare și deprecierea autoturismului conform coeficienților descriși în anexa 4. Cota fixă de reducere prev. în anexa 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei, pot fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterea de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe în condițiile prev. de normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență. Pe de altă parte, așa cum rezultă din art. 8: „(1) Atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România este ulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală a taxei în conformitate cu prev. alin. (2). (2) Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto național.";. Așadar, atâta timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, atâta timp cât pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se poate pune problema restituiri ei. În cauza de față, reclamantului-intimat i-a fost solicitată taxa de poluare, iar nu taxa specială de primă înmatriculare, taxă care este apreciată de Curte în conformitate cu exigențele legislației naționale și comunitare. T. subliniat faptul că reclamantul a achitat taxa de poluare în litigiu în noiembrie 2008. Prin urmare, având în vedere principiul ,, tempus regit actum ,, la data achitării taxelor, actul normativ aplicabil era OUG 50/2008 ( dinainte de modificarea realizată prin OUG 2. ) astfel încât recursul apare ca întemeiat, urmând a fi admis, cu consecința modificării în parte a sentinței atacate și a respingerii cererii principale, ca nefondate, fiind menținute celelalte dispoziții, referitoare la respingerea cererii de chemare în garanție, constatându-se că, raportat la soluția dată cererii reclamantului, cea de chemare în garanței nu mai poate fi luată în discuție. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN N. LEGII DECIDE Admite recursul declarat de D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și pentru A. F. P. A MUNICIPIULUI Z., împotriva sentinței civile nr. 3512/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o modifică în parte, în sensul că respinge acțiunea reclamantului P. S. V., împotriva A. F. P. A MUNICIPIULUI Z., D. G. A F. P. A J. S.. Menține restul dispozițiilor sentinței recurate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 2 februarie 2011. { F. | PREȘEDINTE, M. H. JUDECĂTOR, M. B. JUDECĂTOR, F. T. GREFIER, M. T. } Red.M.B./dact.L.C.C. 3 ex./(...) Jud.fond: C. N. C.
| ← Decizia civilă nr. 5326/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4764/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
