Decizia civilă nr. 4058/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4058/2011
Ședința { F. publică} de la 27 O. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-R. D.
Judecător L. U.
Judecător M. D.
G. M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta I. P. M.-S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V., împotriva sentinței civile nr. 2., pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu reclamantul C. A., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite înmatriculare fără plata taxei de poluare OUG nr. 5..
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă. CURTEA Prin sentința civilă nr. 2055 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) s-a admise cererea formulată de reclamantul C. A. în contradictoriu cu pârâta I. P. J. M. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. A fost obligată pârâta să înmatriculeze definitiv autovehiculul proprietatea reclamantului marca IVECO, identificat cu nr. ZCFC357200D132336. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținuturmătoarele: Reclamantul deține autoturismul marca IVECO, identificat cu nr.ZCFC357200D132336, anterior înmatriculat într-un stat membru al U. E. (Spania) iar pentru înmatricularea în România i s-a solicitat de către pârâtă să facă dovada achitării taxei de poluare în temeiul OUG nr. 5., urmare a cererii sale formulate la data de (...). Pârâta a respins cererea prin adresa nr. R/3013/(...), invocându-se prevederile legale referitoare la condițiile de înmatriculare fără plata taxei în care acesta nu s-ar fi încadrat (fila 4). Instanța a constatat că potrivit O. nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, se datorează această taxă pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) și N(1)-N(3), astfel cum sunt acestea definite în Reglementările privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin O. ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003 (art. 3). Autoturismul nu intră încategoriile exceptate de la plata taxei pe poluare (art. 3 alin. 2 și art. 9 alin. 1), iar obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui a unui autovehicul în România (art. 4 lit. a), nu și pentru cele aflate deja în circulație și înmatriculate în țară. Din analiza dispozițiilor legale care stabilesc condițiile și modalitățile de percepere a taxei de poluare în vigoare la data la care s-a solicitat înmatricularea, instanța a apreciat că norma de drept intern nu este conformă cu art. 110 T. Prin hotărârea pronunțată la data de (...) de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza I. T. contra R. s-au statuat următoarele: „A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională";. În considerentele hotărârii se rețin următoarele: „Din Hotărârea Nádasdi și Németh nu rezultă în niciun fel că competența statelor în stabilirea regimului unor noi taxe este nelimitată. Dimpotrivă, potrivit unei jurisprudențe constante, interdicția prevăzută la articolul 1. trebuie să se aplice de fiecare dată când un impozit fiscal este de natură să descurajeze importul de bunuri provenind din alte state membre, favorizând produsele naționale . Altfel, articolul 1. ar fi golit de sensul și de obiectivul său dacă statelor membre le-ar fi permis să instituie noi taxe care au ca obiect sau ca efect descurajarea vânzării de produse importate în favoarea vânzării de produse similare disponibile pe piața națională și introduse pe această piață înainte de intrarea în vigoare a taxelor menționate. O astfel de situație ar permite statelor membre să eludeze, prin instituirea unor impozite interne al căror regim este stabilit astfel încât să aibă efectul descris mai sus, interdicțiile prevăzute la articolele 28 TF(...)E și 34 T. Autovehiculele prezente pe piața unui stat membru sunt „produse naționale"; ale acestuia în sensul articolului 1.. Atunci când aceste produse sunt puse în vânzare pe piața vehiculelor de ocazie a acestui stat membru, ele trebuie considerate „produse similare"; vehiculelor de ocazie importate de același tip, cu aceleași caracteristici și aceeași uzură. Astfel, vehiculele de ocazie cumpărate pe piața statului membru menționat și cele cumpărate, în scopul importării și punerii în circulație în acest stat, din alte state membre, constituie produse concurente (a se vedea în special Hotărârile citate anterior Comisia/D.emarca, punctul 17, precum și Kalinchev, punctele 32 și 40). Cu toate acestea, din dosarul prezentat Curții rezultă fără echivoc că reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. Nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre";. Nelegalitatea taxei de poluare reglementată de către OUG nr. 5. ca fiind este contrară art. 1., se impune a fi constatată de către instanță, prin prisma considerentelor care au fundamentat hotărârea Curții, independent de modificările legislative care au fost aduse ulterior, inclusiv pentru varianta în vigoare la data soluționării prezentei cereri. Efectele impunerii taxei de poluare numai la prima înmatriculare în România a unui vehicul conform art.4 din OUG nr. 5., chiar necondiționat de proveniența sa și dacă este sau nu unul nou, fără a se impune această taxă la vânzarea autovehiculelor similare , deja înmatriculate pe piața națională,sunt contrare scopului urmărit prin art.110 T. întrucât descurajează introducerea în țară a vehiculelor cu caracteristici similare provenind de pe piața intracomunitară. Instanța națională este nu numai competentă ci și obligată în temeiul art.148 din Constituția R. să aplice cu prioritate dispozițiile cu caracter obligatoriu din T. în cazul în care se constată că reglementarea internă cuprinsă în OUG nr. 5. este contară normelor comunitare. În consecință, având în vedere caracterul nelegal al taxei de poluare impuse prin OUG nr. 5., atitudinea pârâtei de a condiționa înmatricularea vehiculului aflat în proprietatea reclamantei nu este justificată. Pentru aceste considerente instanța a admis cererea. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta I. P. J. M. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. solicitând admiterea recursului în baza prevederilor art. 304, pct.9 și art. 304 ind. 1 din Codul de procedură civilă; modificarea sentinței civile atacate și, pe cale de consecință, să se respingă acțiunea reclamantului. În motivare s-a arătat că refuzul de înmatriculare fără prezentarea dovezii de achitare a taxei de poluare nu poate fi considerat un refuz nejustificat în accepțiunea art.2, alin.(l), lit. i) din Legea nr. 554/2004 Legea contenciosului administrativ atât timp cât potrivit art. 4, lit. a) din O. nr. 5. taxa de poluare se plătește cu ocazia primei înmatriculări a autovehiculului în România, astfel că la depunerea dosarului de primă înmatriculare este obligatorie prezentarea dovezii de achitare a taxei de poluare, iar cererea reclamantului nu se încadrează în situațiile expres prevăzute de O. nr. 5012008 în care autovehiculele pot fi înmatriculate fară plata taxei de poluare. S. P. C. R. P. de C. și Î. a V. M. are obligația înmatriculării vehiculelor cu respectarea actelor normative în vigoare din dreptul intern care reglementează acest domeniu de activitate, astfel, atât timp cât OUG nr. 5. privind taxa de poluare, modificată și completată, este în vigoare și nu a fost constatată neconstituționalitatea acesteia, punerea în aplicare a dispozițiilor acestui act normativ este o obligație pentru toate autoritățile publice implicate. Referitor la principiul priorității normelor comunitare față de normele naționale arăta că, în conformitate cu prevederile art.1 02, alin.(l) din Constituția R., G.ul asigură realizarea politicii interne și externe a tării și exercită conducerea generală a administrației publice. Această "conducere generală a administrației publice" este realizată de G. prin actele sale, respectiv hotărârile și ordonanțele adoptate, care se semnează de primul- ministru, se contrasemnează de miniștrii care au obligația punerii lor în executare, conform prevederilor art. 108 din Constituția R.. Ori, în aceste condiții, rolul Instituției P. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a V. este de a respecta și a pune în executare actele G.ului (în speță, O. nr. 5012008), și nu de a da o interpretare jurisdicțională aplicării sau nu a unei dispoziții legale naționaleîn plină vigoare care ne impune o anumită conduită în domeniul nostru de activitate. În ceea ce privește Hotărârea Curții de Justiție a U. E. în cauza C- 402/09 (Cauza T.) referitor la compatibilitatea taxei de poluare instituită prin dispozițiile OUG nr. 5. cu dreptul comunitar - art. 110 din T., aceasta are ca obiect prevederile OUG nr. 5. în forma sa inițială. Astfel, efectele Hotărârii Curții de Justiție a U. E. în cauza C-402/09- T. nu sunt incidente în cauzele deduse judecății în care sunt aplicabile formele modificate ale acestei ordonanțe. Acesta este și motivul pentru care Curtea a nu a răspuns întrebării preliminare așa cum a fost formulată de Tribunalul Sibiu care se referă la OUG nr. 5. cu modificările ulterioare reprezentate de OUG nr. 2. și OUG nr. 2., ci a înțeles să se pronunțe asupra OUG nr. 5. în forma sa inițială ca o situație distinctă de celelalte forme ulterioare ale ordonanței. Acesta este și motivul pentru care nu putem generaliza și extinde efectele hotărârii preliminare la raporturi juridice cărora le sunt aplicabile alte prevederi legale decât cele distinct individualizate de C. Mai mult, forma actuală a OUG nr. 5. este rezultatul negocierilor dintre România și Comisia Europeană, astfel că nu se poate susține că este incompatibilă cu legislația comunitară, dovadă fiind și faptul că împotriva acesteia nu s-a deschis procedura de infringement cum s-a întâmplat în cazul fostei taxe de primă înmatriculare sau în cazul adoptării OUG nr. 2.. Nu există nicio dispoziție a dreptului UE care să interzică statelor membre să instituie un sistem general de impozite interne aplicate potrivit unor criterii obiective unei categorii determinate de bunuri, precum autovehiculele. Existența unei reglementări naționale de introducere a unei taxe aplicate la prima înmatriculare a unui autovehicul în România nu încalcă art. 110 T. doar pentru că pe piața națională existau deja vehicule echivalente anterior introducerii taxei, care nu sunt supuse acestei taxe. În consecință, în forma aplicabilă cauzei deduse judecății, taxa de poluare se percepe pentru toate autovehiculele la prima înmatriculare în România, independent de proveniența lor și de cetățenia și naționalitatea proprietarilor și fără a se face vreo distincție nici între autoturismele produse în România și cele produse în afara acesteia, nici între autoturismele noi și cele de ocazie, asigurând același tratament autovehiculelor importate din state membre UE, înmatriculate deja acolo și reînmatriculate mai apoi în România și autovehiculele produse și comercializate în România, înmatriculate pentru prima dată în țara noastră, motiv pentru care solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. În drept își întemeiază susținerile pe dispozițiile art. 275, art. 299, art. 304, pct.9, art. 312, raportat la art. 304 ind. 1 C.Proc.Civ., Constituția R., republicată, actualizată, Legea nr. 554/2004, cu modificările și completări le ulterioare, OUG nr.5., cu modificările și completări le ulterioare. Deliberând asupra recursului, Curtea constată următoarele: Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.E.J. că art. 110 din T.ul privind funcționarea U. E. (T.) și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător în spațiul U. E. are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 110 din (T.) să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. ,,Ab intio,, trebuie insa enunțată starea de fapt care sta la baza demersului dedus judecății și plecând de la aspecteleconcrete ale speței, trebuie decelate normele de drept intern incidente si compatibilitatea acestora cu dreptul U. E.. Cererea de înmatriculare a autoturismului fără achitarea taxei de poluare a fost respinsă, invocându-se faptul ca nu se poate proceda la înmatricularea autoturismului in lipsa dovezii achitării taxei de poluare, cu motivarea ca prima înmatriculare a vehiculelor in România se poate efectua doar daca sunt respectate dispozițiile art. 7 din OMAI 1501/2006, atât în sensul prezentării documentelor cât și în sensul achitării tuturor taxelor prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, stabilita de OUG 5. argumente pe care se bazează și recursul promovat. Așa cum rezultă din dispozițiile legale pertinente taxa pe poluare se datorează la prima înmatriculare a vehiculului (art. 4 lit. a din OUG nr. 5.) încât dreptul intern aplicabil raportului juridic de drept material se circumscrie normelor juridice în vigoare la data formulării cererii de înmatriculare. Instanța de recurs, urmărind modificările succesive ale O. 5., constată faptul ca solicitarea de înmatriculare a autoturismului și refuzul autorității administrative de a înmatricula acel autoturism, în absenta dovezii de achitare a taxei de poluare, a avut loc după data modificării O. 5. prin O. 2. și respectiv OUG 7.. În consecință, compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din T., incidente trebuie analizata prin raportare efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru Mediu și M. Mediului. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un statmembru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Chiar dacă din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții de referă la varianta inițială a OUG nr. 5., este necesar ca în lumina celor statuate să se deceleze dacă argumentele utilizate de Curtea de Justiție sunt valabile și față de normele juridice care reglementau obligativitatea plății taxei pe poluare în vigoare la data formulării cererii de înmatriculare. Trebuie notat că la data formulării cererii de înmatriculare ca efect al OUG nr. 1. a încetat efectul art. III introdus prin OUG nr. 2. și ca atare practic s-a revenit la forma inițială de calcul și stabilire a taxei pe poluare cu mențiunea că nivelul taxei pe poluare percepută în noile condiții legale era mai mare ca și cea stabilită ca datorată în prima variantă a OUG nr. 5.. Or, Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din T., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecțieimediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Aceste statuării sunt valabile în opinia Curții de A. și în cauza de față cu atât mai mult cu cât reglementarea aplicabilă în această cauză prevede plata unei taxe pe poluare mai mare ca și cuantum decât cea reglementată în forma inițială. Și este așa, deoarece raționamentul CJUE din cauza T. este valid și în legătură cu reglementările succesive primei forme a OUG nr. 5.. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Astfel fiind, Curtea reține că în cauza de față se poate stabili în lumina celor statuate de Curtea de Justiție că OUG nr. 5. în forma incidentă în cauza de față este contrară dreptului U., respectiv art. 110 parag. 1 din T. Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății. Or, statuând astfel Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din T.ul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal). Față de cele ce preced, raportat la considerentele menționate în precedent care înlocuiesc sentința pronunțată de instanța de fond, soluția de admitere a acțiunii și obligare a autorității administrative de resort la îndeplinirea operațiunii administrative de înmatriculare a autovehiculului, fără plata taxei pe poluare, este întemeiată. Din această perspectivă, Curtea urmează ca în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 rap. la 312 C. să respingă recursul ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE Respinge recursul declarat de pârâta I. P. J. M. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. V. împotriva sentinței civile nr. 2055 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică de la 27 O. 2011. Președinte, R.-R. D. Judecător, L. U. Judecător, M. D. G., M. T. } Red.M.D./dact.L.C.C. 2 ex./ (...) Jud.fond: M. H.
| ← Decizia civilă nr. 3586/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 3313/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
