Decizia civilă nr. 1656/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 1656/2011
Ședința din data de 02 mai 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : A. C.
JUDECĂTOR : M. S. JUDECĂTOR : M. I. I. GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta A. J. PENTRU P. S. C. împotriva sentinței civile nr. 3732 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., în contradictoriu cu intimata P. C. L., având ca obiect refuz acordare drepturi - indemnizație pentru creșterea copilului.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat R. O. M. pentru intimată lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru. S-a făcut cauzei, după care se constată că în data de 19 aprilie
2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei P. C. L.
Reprezentanta intimatei arată că nu mai are de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune și solicită cuvântul pe fond.
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2., constată că este legal investită raportat la dispozițiile art.3 pct.3 C.pr.civ coroborat cu art. 8 și art.10 din L. nr. 554/2004 și constatând că nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond . Reprezentanta intimatei solicită respingerea parțială a recursului ca fiind neîntemeiat, cu privire la emiterea unei decizii prin care să se recunoască dreptul intimatei la îndemnizației lunare pentru creșterea copilului până la 3 ani pentru ceea de-a doua fiică născută dintr-o sarcină gemelară începând cu data de (...) și până la data de (...), cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței recurate. În susținere se arată că hotărârea atacată este legală și temeinică, că intimata este îndreptățită la a beneficia de acest drept și pentru perioada cuprinsă între (...) și (...). C U R T E A Deliberând reține că, Prin sentința civilă nr.3732 din 5 noiembrie 2010 pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C., s-a admis acțiunea formulată de reclamanta P. C. L. împotriva pârâtei A. J. PENTRU P. S. C. și a fost obligată pârâta la emiterea unei decizii prin care să se recunoască dreptul reclamantului la indemnizația lunară de concediu pentru creșterea copilului până la 3 ani pentru cea de a doua fiică născută dintr-o sarcină gemelară, începând cu data de (...) și până la împlinirea vârstei de 3 ani respectiv (...). Totodată, a fost obligată pârâta la plata indemnizației lunare de concediu restantă pentru 1 copil, născut dintr-o sarcină gemelară, începând cu (...) și în continuare până la împlinirea vârstei de 3 ani respectiv (...) precum și la plata a 1700 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: La data de (...), reclamanta a născut 2 copii gemeni, aspect ce rezultă din certificatele de naștere aflate la f. 8,9. În urma cererii formulate de reclamantă, pârâta a emis decizia nr. 13636/(...), prin care i-a acordat indemnizația pentru creșterea copilului în cuantum de 600 lei/lună începând cu data de (...), în temeiul dispozițiilor OUG nr. 1. . La data de (...) Consiliul Județean C. - Comisia pentru Protecția Copilului a emis hotărârea 1179/e și 1174/e, gemenii P. R. - M. și P. A. - T. fiind încadrat în grad de handicap accentuat și handicap grav. R. a formulat contestație împotriva acestei decizii la pârâtă, solicitând să i se acorde dublul sumei acordate în prezent cu titlu de indemnizație pentru creșterea celor doi minori timp de trei ani, în considerarea faptului că gemenii au fost încadrați în grad de handicap. R. a primit răspuns din partea instituției pârâte la data de (...) în sens negativ (f.17). În motivarea răspunsului pârâta a arătat că, în conformitate cu art. 6 din OUG nr. 1., concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copilului până la 2 ani sau după caz stimulentul se acordă pentru primele 3 nașteri după (...), iar în cazul în care se suprapun 2 sau mai multe situații de natură a genera dreptul la concediu pentru creșterea copilului, acest concediu poate fi prelungit corespunzător pe toată durata concediului, acordându-se o singură indemnizație lunară de concediu pentru creșterea copilului până la 2 ani. Indemnizația lunară este aferentă concediului pentru creșterea copilului/copiilor până la 2 ani și legea nu permite acordarea a 2 sau mai multe indemnizații concomitent în funcție de numărul copiilor aflați în întreținerea familiei și care sunt în vârstă de până la 2, respectiv 3 ani pe durata aceluiași concediu. Contrar susținerilor pârâtei, tribunalul a constatat că, potrivit dispozițiilor art. 6 din OUG nr. 1., concediul si indemnizația lunara prevăzute la art. 1, respectiv la art. 2, precum si stimulentul prevăzut laart. 3 se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau, după caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor aflate in una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (2), după data de 1 ianuarie 2006. În aplicarea OUG nr. 1. a fost adoptată HG nr. 1. care, la art. 3 alin. 1, definește nașterea ca fiind aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii. Aceste dispoziții nu pot fi, însă, reținute în cauză, în condițiile în care HG nr. 1. completează în mod nelegal un act normativ cu forță superioară, respectiv OUG nr. 1., contrar prevederilor L. nr. 24/2000. Astfel, acordarea indemnizației lunare a fost raportată prin art. 6 din OUG nr. 1. la numărul copiilor născuți și nu la numărul nașterilor, motiv pentru care susținerea pârâtei în sensul că indemnizația se acordă în funcție de numărul nașterilor nu poate fi reținută. Această concluzie se desprinde cu atât mai mult cu cât indemnizația la care face referire OUG nr. 1. reprezintă un drept al copilului iar părintele cu o sarcină multiplă nu poate fi discriminat în raport de părintele cu sarcini succesive. Mai mult obligația privind acordarea indemnizației de creștere a copilului până la trei ani, în speța de față, pentru fiecare dintre cei doi copii, născuți dintr-o sarcină gemelară rezultă și din noile modificări aduse OUG 1., prin Lg 2. care arată că, începând cu (...) se majorează cuantumul indemnizației cu 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți, sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere. A rezultat asadar ca în speta reclamanta are dreptul la acordarea unei indemnizatii pentru fiecare copil. Pentru considerentele expuse anterior, tribunalul a constatat că decizia nr. 13636/(...) emisă de pârâtă este nelegală, motiv pentru care a admis cererea formulată in parte și a dispus în baza textelor de lege mai sus indicate si a art. 8,18 din L. 554/2004 conform celor mai sus mentionate . În temeiul art. 274 C.proc.civ. a fost obligat pârâtul la plata a 1700 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei, reprezentând onorariu avocațial. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta A. J. pentru P. S. C. solicitând admiterea recursului și casarea hotărârii recurate ca fiind netemeinică și nelegală. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că hotărârea este nelegală întrucât nu exista nici o discriminare între părintele cu o sarcina multipla in raport de parintele cu sarcini succesive, potrivit dispozitiilor OUG nr.1., in acest sens dispozitiile art.6, alin.3 si 4 fiind foarte. Astfel, in conformitate cu aceste prevederi legale nici parintele care se afla in concediu pentru cresterea copilului pana la varsta de 2 ani, nu heneficiaza de mai multe indemnizatii in situatia în care în aceasta perioada se naste unul sau mai multi copii. Avand în vedere faptul ca intimata-reclamanta a beneficiat, în conformitate cu prevederile L. nr.2., de indemnizatie în cuantum de 600 lei/lunar pentru cresterea minorei P. A. -T. nascuta la data de (...) dintr-osarcina gemelara , incepand cu data de (...), in baza Hotararii nr. 1179/e din (...) privind evaluarea incadrarii intr-o categorie de pesoane cu handicap care necesita protectie speciala ( dupa cum rezulta din fisa platilor) pana la data cand minora a implinit varsta de 3 ani respectiv (...), considera ca instanta de fond nu a procedat la administrarea tuturor documentelor in probatiune, în baza carora sa poata pronunta o solutie temeinica si legala, solutionand procesul fara a intra in cercetarea fondului cauzei. Arată că instanta de fond nu a luat în considerare, la solutionarea cauzei D. nr.937 din 19 decembric 2006 si nici D. nr.1145 din 28 septembrie 2010, ambele pronuntate de Curtea C. ,decizii general obligatorii prin care s-a solutionat exceptia de neconstituitionalitate a prevederilor art.6,alin.l din OUG nr.1. privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, fiind respinsa aceasta exceptie. Art.6, alin.l din OUG nr.l48/2005 stipuleaza urmatoarele ." (1) Concediul și indemnizația lunară prevăzute la art. 1, respectiv la art. 2, precum și stimulentul prevăzut la art. 3 se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau, după caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor aflate în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (2), după data de 1 ianuarie 2006. Astfel, Curtea C. a statuat ca art.6, alin.l din OUG nr.1. nu contravine prevederilor referitoare la egalitatea in drepturi a cetatenilor, statuand ca "apare ca fireasca acordarea unei singure indemnizatii lunare, indiferent de numarul de copii rezultati în urma unei nasteri. Întrucat aceasta este aferenta concediului pentru cresterea copilului, de care persoana indreptatita beneficiaza în conditiile prezentei ordonante de urgenta."Prin aceeasi decizie Curtea a constatat ca "potrivit L. nr.61/1993 , copiii beneficiaza, fara discriminare, de o alocatie lunara. ca forma de ocrotire din partea statului ." Dupa cum retine si Curtea C. în considerentele Deciziei nr.1145/2010, prin articolul unic din L. nr.2. pentru modificarea art.2 din OUG nr.l48/2005 "cuantumul indemnizatiei prevazute la art.l, alin. 1 se majoreaza cu 600 lei pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina geme Iara , de tripleti sau multipleti, începand cu al doilea copil provenit dint-o astfel de nastere ." De asemenea se constata ca OUG nr.l48/2005 instituie o forma de protectie sociala destinata familiilor cu copii in varsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copiiilor cu handicap, din necesitatea imbunatatirii echilibrului social-economic al familiei, prin sustinerea acesteia în vederea cresterii copilului, în scopul stimularii cresterii natalitatii si diminuarii fenomenului de abandon scolar al copiilor. Legiuitorrul prin adoptarea OUG nr.1. a inteles sa sustina familia, iar nu un membru al acesteia , din aceasta cauza indemnizatia fiind una singura. Instanța de fond neidentificând spiritul legii, acela de a legifera dreptul părinților care îndeplinesc condițiile pentru a beneficia deconcediu și indemnizație pana la împlinirea vârstei de 2 ani concluzionează ca drepturile prevăzute de OUG nr. 1. sunt drepturile copilului (concediul pentru creșterea copilului si indemnizația aferenta pentru acesta perioada) Susținerea familiei pentru creșterea copilului, în spiritul OUG nr. 1. aprobata prin L. nr. 7., consta în posibilitatea acordata prin lege părintelui de a opta pentru acest concediu (pe perioada in care angajatorul are obligația sa-i păstreze postul). Pe durata concediului pentru creșterea copilului pana la 2 ani raportul juridic de munca sau de serviciu al părintelui care optează pentru acest concediu se suspenda in principalele sale efecte: - prestarea muncii si plata drepturilor salariale. Pentru a asigura existenta salariatului- parinte care pe perioada suspendarii raportului de munca sau de serviciu, ca urmare a faptului ca a optat sa se dedice cresterii copilului pana la împlinirea varstei de 2 ani a acestuia,nu realizeaza venituri profesionale, statul acorda o indemnizatie lunara pe toata durata concediu lui pentru cresterea copilului, aceasta indemnizatie reprezentand o prestatie de asistenta sociala cu caracter universal, care nu este supusa sistemului contributiv. Concediul se acorda în functie de nasteri, persoanelor care indeplinesc conditiile pentru obtinerea concediului, astfel pot beneficia de acest concediu si de celelalte drepturi care însotesc concediul pentru cresterea copilului, pentru fiecare din primele 3 nasteri, indiferent de numarul de copii rezultati din aceste nasteri (indemnizatie, recunoasterea perioadei ca fiind vechime în munca, recunoasterea perioadei ca si stagiu asimilat în sistemul public de pensii si asigurare medicala ). Copiii au dreptul la alocatie de stat, drept universalizat, care se acorda neconditionat fiecarui copil, pana la împlinirea varstei de 18 ani. Recurenta precizează că instanta de fond, nu face distinctie între dreptul la indemnizatia si concediul pentru cresterea copilului ce se cuvine parintelui, si dreptul la alocatia de stat ce se cuvine fiecarui copil. Indemnizatia pentru cresterea copilului inlocuieste venitul profesional pe durata concediului pentru cresterea copilului si nu este o remuneratie pentru faptul ca parintele își crește propriul copil, ci este o prestatie de asistenta sociala acordata din bugetul de stat, prin bugetul M. M. ,F. si P. S., si nu din bugetul asigurarilor sociale de stat, pentru perioada în care parintele îsi întrerupe activitatea care îi aducea un veni; profesional, pentru a se dedica cresterii copilului sau mai multor copii naturali nascuti dintr-o sarcina gemelara sau de tripleti, sau dupa caz adoptati , în varsta de pana la 2 am. Persoanele care nu îndeplinesc conditiile de stagiu, respectiv nu au realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit, în cele 12 luni anterioare datei nasterii copilului, nu au dreptul la concediu, respectiv la indemnizatia prevazuta de lege pentru cresterea copilului. În sustinerea celor prezentate, recurenta mai aduce un argument si anume faptul ca, intrucât OUG nr. 1. nu prevedea ( si nu prevede)posibilitatea acordarii a doua indemnizatii pentru un singur concediu de crestere copil, legiuitorul, identificand greutatea financiara a unei familii în care se nasc doi sau mai multi copii, a considerat ca o majorare a cuantumului acestei indemnizatii vine în sprijinul acestor familii,si prin urmare a modificat prin L. 2., art. 2 din OUG nr. 1. în sensul ca a stabilit o majorare a cuantumului indemnizatiei cu suma de 600 lei pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina multipla. Cu alte cuvinte, odata cu intrarea in vigoare a L. nr. 2. ( (...) ) parintele de gemeni, tripleti sau multipleti, care indeplineste conditiile pentru a beneficia de concediu pentru crestere copil pana la implinirea varstei de 2 ani, are dreptul la o indemnizatie lunara de 600 lei sau optional în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în cele 12 luni din anul anterior nasterii copilului, indemnizatie a carui cuantum se majoreaza cu 600 lei pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara,de tripleti sau multipleti , incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere. Consideră ca instanta de fond acordand reclamantei dreptul la doua indemnizatii lunare aferente unui singur concediu pentru cresterea copilului pe alte considerente decat prevederile legale în vigoare aplicabile, pentru perioada (...)-(...), a depasit atributiile puterii judecatoresti; ceea ce reprezinta motiv de casare a sentintei civile pronuntate, în temeiul art.4 din Codul de procedura civila. Recurenta precizează încă o data că intimata-reclamanta a beneficiat de indemnizatie pentru ingrijirea celui de-al doilea copil incadrat în gradul grav de handicap, conform Hotararii nr.1179/e din l(...) a Comisiei pentru Protectia Copilului aflata în subordinea Consiliului Judetean C., începand cu data intrarii in vigoare a L. nr.2., respectiv de la data de (...), pana la data de (...). Solicită anularea obligatiei de plata a sumei de 1.700 de lei reprezentand cheltuieli de judecata, pentru motivul ca a acționat în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare, respectând cadrul legal în ceea ce priveste acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului pana la împlinirea varstei de 2 ani, respectiv 3 ani pentru copii incadrati în grad de handicap, drept urmare nu poate fi retinuta culpa procesuala a institutiei in prezenta cauza. Prin întâmpinarea depusă la dosar, în data de 19 aprilie 2011, reclamanta P. C. L. solicită respingerea parțială a recursului ca fiind neîntemeiat. Analizând recursul declarat de către pârâtă prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041C.pr.civ., Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente: Prima instanță a apreciat în mod corect că deciziile emise de parata încalcă principiul egalității de tratament între copii proveniți dintr-o naștere simplă și cei proveniți dintr-o naștere multiplă. Acordarea indemnizației lunare trebuie să fie raportată la numărul de copii născuți, iar nu la numărul nașterii. Justificarea emiterii O. nr. 1. s-a realizat prin menționarea necesității îmbunătățirii echilibrului social-economic al familiei, prin susținerea acesteia în vederea creșterii copilului, în scopul stimulării creșterii natalității si diminuării fenomenului de abandon al copiilor. Dispozițiile art. 6 din O. nr. 1. statuează: (1) Concediul și indemnizația lunară prev. la art. 1, respectiv la art. 2, precum si stimulentul prev. la art. 3 se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau, după caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor aflate în una dintre situațiile prev. la art. 5 alin. (2), după data de 1 ianuarie 2006. Definiția stabilită pentru „naștere"; este în contradicție cu dispozițiile legale pentru a căror aplicare au fost edictate normele metodologice , fundamentarea acestora de către chiar emitentul lor realizându-se prin invocarea împrejurării că este necesară susținerea familiei în scopul creșterii copilului și în scopul stimulării creșterii natalității și diminuării fenomenului de abandon al copiilor. Indemnizația acordată prin dispozițiile legale enunțate a fost raportată prin N. M. de aplicare a O. nr. 1., astfel cum s-au succedat acestea în timp, la definirea nașterii ca aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii vii. Prin definiția enunțată s-a creat o discriminare clară între persoane aflate în situații identice, respectiv atât pentru copii proveniți din aceeași naștere care în aplicarea acestor norme nu urmează să primească o indemnizație egală cât și în raport de copii rezultați dintr-o naștere simplă care urmează să beneficieze de întreaga indemnizație ori între copii născuți dintr-o naștere multiplă care rămân în familie și copii care în ipoteza încredințării lor în plasament ar beneficia în mod distinct de indemnizație . Definiția criticată creează o discriminare și în raport de copii care au fost încredințați în vederea adopției, adoptați, aflați în plasament ori în plasament în regim de urgență precum și pentru cei care a fost instituită tutela întrucât în cazul acestora acordarea indemnizației este raportată la numărul de copii și nu se face nici o distincție după cum aceștia au rezultat dintr-o naștere simplă sau dintr-o naștere multiplă. Definiția poate deturna actul normativ în aplicarea căruia au fost emise normele care o cuprind, de la însuși scopul pentru care a fost acesta adoptat, creându-se premisa ca o persoană care a dat naștere la 2 sau 3 copii prin aceeași naștere, să abandoneze copii pentru care nu îi este acordată indemnizația lunară care are ca scop sprijinirea familiei. Acordarea acestei indemnizații lunar și nu doar la momentul nașterii, o singură dată, confirmă că definiția nașterii ce a fost avută în vedere pentru acordarea indemnizației trebuie raportată la numărul de copii rezultați din naștere și nu la nașterea propriu-zisă. Actul normativ în aplicarea căruia au fost emise normele metodologice, respectiv O. nr. 1., face referire la situația pe care, în principiu, o are în vedere legiuitorul, respectiv cea mai frecventă și nu exclude din sfera de aplicare situațiile de excepție, ceea ce prindispozițiile legale invocate se realizează, ajungându-se ca în aplicarea unui act normativ să fie excluse de la beneficiile acordate prin acesta anumite categorii de persoane, fără a exista în acest sens nici o justificare la nivel legislativ. Înalta Curte de Casație și Justiție prin D. nr. 1., în soluționarea excepției de nelegalitate a art. 2 din N. metodologice de aplicare a prevederilor O. nr. 1. privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului aprobate prin H.G. nr. 1825/2005, „Instanța de fond a apreciat corect că acordarea indemnizației lunare a fost raportată prin art. 6 din O. nr. 1. la numărul copiilor născuți, iar nu la numărul nașterilor, situație în care dispozițiile art. 2 din normele metodologice sunt nelegale. Definind nașterea ca reprezentând aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii, art. 2 din Hotărârea G. nr. 1825/2005 completează în mod nelegal actul normativ cu forță superioară în aplicarea căruia a fost adoptat și încalcă principiul egalității de tratament între copiii proveniți dintr-o sarcină simplă și multiplă";. Curtea reține că sunt incidente dispozițiile OUG nr.1. respectiv art.5 conform căruia de indemnizația și stimulentul prevăzute de prezenta ordonanță de urgență beneficiază, opțional, oricare dintre părinții firești ai copilului. Beneficiază de aceleași drepturi și una dintre persoanele care a adoptat copilul, căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență, cu excepția asistentului maternal profesionist, precum și persoana care a fost numită tutore cu interpretarea evidențiată anterior . Totodată, art. 6 din aceeași ordonanță prevede că: „ Concediul și indemnizația lunară prevăzute la art. 1, respectiv la art. 2, precum și stimulentul prevăzut la art. 3 se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau, după caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor aflate în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (2), după data de 1 ianuarie 2006. Durata de acordare a concediului prevăzut la art. 1 se prelungește corespunzător, în cazul suprapunerii a două sau trei situații de natura a genera acest drept dispoziții care de asemenea pledează pentru interpretarea dată de prima instanță . Din analiza acestor texte legale, se reține că interpretarea primei instanțe este greșită deoarece se creează o situație inechitabilă, ce nu ține seama de faptul că s-a cerut și pentru cel de-al doilea copil și cel de- al treilea copil indemnizația și nici de situația în care se află o mamă care a dat naștere unor copii gemeni. Se remarcă faptul că distincția susținută de către pârâtă nu este prevăzută și în situația reglementată de textul art. 5 alin. 2 și art. 6 alin. 1 din O. nr. 1., respectiv, teoretic, o familie ar putea să adopte sau să ia în plasament simultan doi copii, iar pentru aceștia ar fi îndreptățită la acordarea sumei de 1.200 lei lunar. Textele legale mai sus arătate trebuie interpretate în ansamblul lor, în sensul recunoașterii dreptului de a beneficia de indemnizație pentru creșterea copilului sau copiilor , după caz , ca măsură concretă de protecție socială, în favoarea persoanelor îndreptățite, acordarea ei fiind condiționată, în mod justificat, doar de cerința existenței unei perioade contributive minime, condiție îndeplinită în speță. Aserțiunile potrivit cărora scopul legii este susținerea părintelui pentru creșterea copilului în spiritul OUG 1. și care constă în posibilitatea acordată de lege de a opta pentru concediu și de a beneficia de indemnizație, care se acordă pentru părinte pe durata suspendării raporturilor de muncă pentru a asigura existența salariatului părinte nu pot fi primite , chiar și din titlul textului reiese că se urmărește susținerea familiei în vederea creșterii copilului, așadar indiferent de destinatarul sumelor , scopul este creșterea copilului . Susținerea pârâtei potrivit căreia și modificarea OUG nr 1. prin L. nr. 239 din 10 iunie 2009, pledează pentru teza că dreptul îl vizează pe părinte nu este corectă . Textul în noua sa formă statuează : Cuantumul indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (1) se majorează cu 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere. Așadar interpretarea dată de legiuitor a fost acea în sensul în care indemnizația apare ca fiind un drept al copilului , având în vedere raportarea la numărul de copii și nu al părintelui cum susține fără temei pârâta . Considerentele evidențiate au relevat că interpretarea textelor legale incidente a fost corect realizată de prima instanță nefiind prezent motivul de recurs prevăzut de art 304 pct 9 C pr civ invocat de pârâtă. Cât privește, însă, perioada pentru care s-a dispus obligarea pârâtei la plata indemnizației lunare, Curtea constată că în mod greșit instanța de fond a stabilit că perioada pentru care se datorează plata acesteia este intervalul (...)-(...) întrucât după cum rezultă din probele administrate începând cu data de (...) pârâta a plătit reclamantei sumele datorate. Prin urmare, Curtea va aprecia că din această perspectivă hotărârea instanței de fond este nelegală și se impune a fi modificată în sensul obligării pârâtei la plata indemnizației lunare pentru creșterea copilului până la trei ani, pentru cea de-a doua fiică născută dintr-o sarcină gemelară pentru perioada 5 octombrie 2007 și până la 28 iunie 2009. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE L. D E C I D E C u majoritate de voturi, Admite recursul declarat de pârâta A. J. PENTRU P. S. C., împotriva sentinței civile nr.3732 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C. pe care o modifică în parte în sensul că, obligă pârâta la emiterea decziei și la plata îndemnizației lunare pentru creșterea copilului până la 3 ani pentru cea de-a doua fiică născută dintr-o sarcină gemelară începând cu data de 5 octombrie 2007 și până la data de (...). D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 2 mai 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER A . C. M. S. L. F. Red.M.S./A.C. 2 ex. - (...) Jud.fond.B. A. CU OPINIE SEPARATĂ Î mi exprim opinia în sensul admiterii recursului formulat de pârâta A. J. PENTRU P. S. C. împotriva sentinței civile nr. 3. noiembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) cu consecința modificării în tot a acesteia și respingerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta P. C. L., ca nefondată. Consider că sentința civilă nr. 3. noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) este nelegală deoarece contravine reglementării de ansamblu a indemnizației instituite prin OUG nr. 1. și cu precădere articolului 2 din acest act normativ, astfel că sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 C.proc civ care ar impune admiterea recursului formulat de recurenta A. J. PENTRU P. S. C.. Ordonanța de U. a G. nr. 148 din 3 noiembrie 2005 cu modificările ulterioare,ce stabilește cadru legislativ privind susținerea familiei in vederea creșterii copilului prevede la art. 1 că începând cu data de 1ianuarie 2006, persoanele care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor L. nr. 571/2003 privind Codul fiscal, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârsta de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum și de o indemnizație lunară în cuantum de 600 lei sau, opțional, în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei ( în prezent 3.400 lei). Din reglementarea de ansamblu cuprinsă în OUG nr. 1. se deduce că indemnizația pentru creșterea copilului constituie o măsură concretă de protecție socială, iar acordarea sa este condiționată, în mod justificat, de cerința existenței unei perioade contributive minime din partea părintelui. Această măsură de protecție socială urmărește îmbunătățirea echilibrului social-economic al familiei și nu reprezintă o măsură de protecție a copilului, cum este cea privind alocația de stat pentru copii. Având în vedere că pe durata concediului acordat pentru creșterea copilului în vârsta de până la 2 ani, contractul de muncă al părintelui în îngrijirea căruia se află copilul este suspendat la inițiativa angajatului conform art. 51 alin. 1 lit. a din Codul muncii, acesta nu mai beneficiază de drepturi salariale pe această perioadă. Ca o consecință a acestui fapt indemnizația acordată de la bugetul de stat în temeiul art. 1 din OUG nr. 1. are drept scop susținerea nevoilor întregii familii pe acest interval de timp, inclusiv cele ale mamei și ale tatălui referitoare la asigurarea hranei, a unui adăpost și a resurselor necesare pentru achitarea altor datorii curente ale familiei și nu reprezintă un drept exclusiv al copilului. De asemenea este incontestabil că aparține legiuitorului competența de a stabili măsurile de protecție socială pe care le consideră oportune într-un anumit context socio-economic și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească potențialii beneficiari pentru acordarea acestora, iar instanțele de judecată nu pot interfera în activitatea organelor legislative decât prin încălcarea principiului constituțional al separației puterilor în stat. Chiar dacă dispozițiile art. 3 alin. 1 din Hotărârea G. nr. 1. care prevăd că prin naștere se înțelege aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii vii, au fost constatate ca fiind nelegale, prin modificarea adusă de L. nr. 2. prevederilor art. 2 din Ordonanța de U. a G. nr. 1., aplicabile și persoanelor care beneficiază de indemnizație pentru creșterea copilului și care au în îngrijire copii proveniți din sarcini multiple, se reglementează majorarea cuantumului acestei indemnizații cu câte 600 lei începând cu cel de-al doilea copil provenind dintr-o sarcină gemelară, iar nu acordarea a mai multor indemnizații de acest fel. Se poate consta că prima instanță a ignorat cu desăvârșire acest text de lege, stabilind prin raportare la practica judiciară că indemnizația prevăzută de art. 1 din OUG nr. 1. este un drept al copilului și ca atare în caz de sarcină gemelară aceasta se cuvine ambilor copii. Doresc să fac precizarea că în sistemul de drept român jurisprudența nu constituieizvor de drept și în nici un caz nu poate avea ca efect abrogarea implicită a unui text de lege adoptat ulterior pronunțării deciziei nr. 1. a Înaltei Curți de C. și Justiție prin care a fost admisă excepția de nelegalitate a prevederilor art. 2 din HG nr. 1825/2005, text preluat întocmai de HG nr. 1.. De asemenea, prin nr. 937 din 19 decembrie 2006 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgenta a G. nr. 1. privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, respinsă în cele din urmă, Curtea Constituțională a stabilit că dreptul la concediu, prevăzut de ordonanță, este un drept complex format din doua componente indisolubil legate, cea nepatrimonială ce se constituie din perioada de 2, respectiv 3 ani, pe care persoana îndreptățită o dedică exclusiv creșterii copilului, și cea patrimonială, reprezentată de indemnizația lunară de care persoana beneficiază pe timpul acestei perioade. Din analiza dispozițiilor menționate se desprinde concluzia că în cauză nu există discriminare între persoanele care în urma unei nașteri au un singur copil și cele care au doi sau mai mulți copii, deoarece concediul este acordat în considerarea persoanei părintelui care dorește să rămână acasă și să se preocupe de creșterea și îngrijirea copilului, sens în care statul intervine și acordă această indemnizație pentru a sprijini părintele, fiind o formă mixtă de asigurare și asistență socială. În ceea ce privește momentul acordării dreptului la indemnizația majorată pentru creșterea copilului în cuantumul prevăzut la art. 1 alin. (1) și art. 2 din ordonanța de urgență, așa cum a fost acesta modificat prin nr. 2., a fost expres stabilit prin G. nr. 1016/(...) publicată în Monitorul Oficial nr. 655 din 2 octombrie 2009 ca începând cu data intrării în vigoare a prevederilor acestor legi, respectiv 18 iunie 2009. Întrucât recurenta a recunoscut dreptul intimatei-reclamante la o indemnizație majorată cu suma de 600 lei începând cu data intrării în vigoare a Legeii nr. 2., fapt necontestat de către intimată, iar pentru intervalul (...)- 17 iunie 2009 nu exista vreun act normativ care să confere reclamantei dreptul la două indemnizații pentru creșterea copiilor rezultați dintr-o sarcină gemelară, drept patrimonial care aparține mamei, după caz tatălui, iar nu copiilor rezultați din sarcina gemelară, apreciez că se impune admiterea recursului și modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii ca nefondate a cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanta P. C. L. JUDECĂTOR M. I. I.
| ← Decizia civilă nr. 4731/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Sentința civilă nr. 6/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
