Decizia civilă nr. 426/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ Nr. 426/2011

Ședința publică din data de 02 F. 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. M. JUDECĂTOR: G.-A. N. JUDECĂTOR: S. AL H. GREFIER: D. C.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul P. P. C. împotriva sentinței civile nr. 3542 din (...), pronunțată în dosarul nr. Dosar nr. (...) al Tribunalului Cluj în contradictoriu cu pârâta A. F. P. A M. T.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează următoarele:

Cauza are ca obiect anulare act de control taxe și impozite -taxă de poluare.

Cauza se află la primul termen de judecată, recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul declarat a fost legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 20 lei, achitată cu chitanța nr. 76610 din data de (...), aflată la dosarul cauzei, fila 4 și timbru judiciar de 0,15 lei.

Prin Serviciul Registratură, la data de (...), intimata-pârâtă a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare.

Recurentul-reclamant a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 al.2 C.pr.civ.

Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ astfel cum a fost modificată prin L. nr.

2., constată că este legal investită, raportat la dispozițiile art.3 pct.3 C.pr.civ coroborat cu art.10 al. 2 și 3 din L. nr. 554/2004.

După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 3542 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului Cluj, a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă și s-a respins acțiunea reclamantului P. P. C. în contradictoriu cu A. F. P. a M. T., având ca obiect obligația de a face.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Analizând excepția inadmisibilității invocată de pârât prin întâmpinare, aceasta a fost respinsă ca deoarece conform principiului disponibilității reclamantul are latitudinea stabilirii cadrului procesual și a obiectului juridic dedus judecății care în speță este restituirea sume de 2.284,07 lei și nu anularea acctului prin care a fost stabilită această sumă, astfel încât prevederila art. 205, 207 și 208 din OG

92/2003 sunt irelevante.

Pe fondul cauzei, instanța constată că, reclamantul a cumpărat autoturismul marca Volkswagen Golf, din Germania - țară membră UE iar în momentul în care a dorit să-l înmatriculeze în România a fost obligat să achite suma de 5.749 lei, sumă pe care a achitat-o conform chitanței seria TS nr. 1092950/(...) (f.10 dosar fond).

În conformitate cu prevederile OUG nr. 5. pârâta i-a restituit suma de 3.180 lei astfel încât suma pretinsă prin prezenta acțiune reprezintă diferență taxă primă înmatriculare, cu privire la care a formulat cerere de restituire la data d e(...), ansă aceasta și-a exprimat refuzul restituirii sume solicitate comunicându-i-se că cererea a fost soluționată prin decizia de restituire nr. 22684/(...) prin care s-a dispus restituirea sumei reprezentând diferența între taxa specială achitată pentru autoturisme și autovehicule și taxa pe poluare pentru autovehicule.

Tribunalul a apreciat că refuzul pârâtei de restituire a taxei de poluare în urma emiterii unei decizii de calcul a acesteia nu poate fi asimilată unui refuz nejustificat, aceasta respectând prevederile legale.

Astfel, OUG nr. 5. stabilește, potrivit dispozițiilor art. 1, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.

Analizând compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar, tribunalul a apreciat că în speță nu sunt încălcate dispozițiile art. 90 din T.ul de instituire a C. E.

Astfel, potrivit dispozițiilor enunțate anterior, nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produselor altor țări membre ale Comunității unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Or, taxa de poluare instituită de dispozițiile O. nr. 5. nu poate fi asimilată impozitelor interne, această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în România, înțeleg să le utilizeze pe teritoriul R., contribuind, astfel, la poluarea mediului. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze în România autoturisme second-hand, importate din Uniunea Europeană, ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze un autoturism, indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul discriminatoriu al taxei. Caracterul taxei prevăzute de dispozițiile O. nr. 5. ca fiind unul de poluare rezultă din dispozițiile art. 1 alin. 2, care enumeră categoria de programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit actului normativ. Prin urmare, chiar dacă legiuitorul nu a găsit o formulă foarte potrivită prin condiționarea înmatriculării autoturismului de plata acestei taxe, acest aspect nu este de natură să o transforme într-o taxă de primă înmatriculare cum era cea prevăzută de dispozițiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal și apreciată ca nelegală de către instanțe. Nu în ultimul rând, tribunalul a apreciat că nu trebuie omis nici faptul că instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre România și Comisia Europeană, astfel încât nu se poate aprecia că ar contraveni legislației comunitare.

În ceea ce privește dispozițiile art. 25, 28 din T.ul de instituire a C. E., tribunalul a constatat că acestea nu sunt aplicabile în speță, în condițiile în care au în vedere taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent (art. 25), respectiv restricțiile cantitative la import precum și orice alte măsuri cu efect echivalent. Or, o taxă de poluare nu poate fi asimilată nici cu una vamală și nici cu o restricție cantitativă la import.

Din considerentele expuse anterior instanța de fond, a apreciat că în mod corect pârâta a refuzat restituirea taxei de poluare potrivit reglementărilordispozițiilor OOUG nr. 5., dispoziții care sunt compatibile cu dreptul comunitar, motiv pentru care acțiunea formulată a fost respinsă ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurentul P. P. C., solicitând admiterea recursului și pe cale de consecință, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii introductive.

În motivarea recursului, recurentul arată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ.

În motivarea recursului, arată recurentul, că instanța de fond își motivează soluția de respingere exclusiv pe legalitatea taxei de poluare, aplicabilă după (...) în timp ce reclamantul solicită restituirea diferenței taxe de primă înmatriculare achitată în data de (...).

Mai arată recurentul că potrivit art. 11 din OUG 5., taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabili în perioada (...)- (...), cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi pentru taxa de poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, de unde se poate constata cu ușurință că taxa specială a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de (...) și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare.

De asemenea recurentul a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct.9 și art. 3041, raportata la art. 312 al. 1 C. pr.civ.

Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciatca fiind fondat din următoarele considerente:

Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja.

Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. ,,Ab intio,, trebuie insă enunțată starea de fapt care sta la baza demersului dedus judecății si plecând de aspectele concrete ale spetei trebuie decelate normele de drept intern incidente si compatibilitatea acestora cu dreptul comunitar.

Reclamantul recurent a achiziționat din Germania un autoturism marca

Volwsvagen Golf, înmatriculat pentru prima data in Germania, stat membru UE.

În momentul înmatriculării în România a autoturismului achiziționat, a afost obligată să achite suma de 5.749 lei la A. F. P. a M. T., obligație pe care a îndeplinit- o la data de (...). din suma achitată inițial i s-a restituit recurentului, în temeiul OUG 5., 3.180 lei, rămânând o diferență nerestituită de 2284,07 lei, pe care recurentul a considerat că este nelegală și a solicitat restituirea ei printr-o plângere prealabilă adresate A. F. P. T., însă pârâta și-a exprimat refuzul motivat de faptul că taxa de primă înmatricularea este legală și nu poate fi restituită.

Cu referire la incidența la speță a prevederilor O. nr. 5., Curtea reține următoarele:

Conform dispozițiilor art. 11 din acest act normativ taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste norme au fost aprobate prin H. nr. 6..

Curtea constată că la data declanșării litigiului de contencios fiscal erau aplicabile, conform principiului tempus regit actum, normele de drept material dinlegea fiscală (art. 2141 - art. 2143 C.fisc.), norme care deși sunt invocate cu pregnanță și prioritate de administrația fiscală au fost găsite ca neconforme cu prevederile art. 90 parag. 1 din T..

Curtea reține astfel că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Î.-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.

Din această perspectivă reclamanta-intimată are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.

În astfel de situații, Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din T., cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite ( A se vedea: CJCE, cazul nr. 68/79 Hans Just I/S contre Ministère danois des impôts et accises precum și cauza conexată nr. C- 290/05 și C-333/05 Ákos Nádasdi și Ilona Németh parag. 61-70).

Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie

2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială .

Curtea mai reține, în context, că noua taxă instituită de O. nr. 5. este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară are alt mod de calcul și altă destinație.

Așa fiind, Curtea apreciază că nu este posibilă menținerea ca legală a taxei speciale încasate sub imperiul normelor din Codul fiscal pe considerentul incidenței și efectelor produse de O. nr. 5..

Nu în ultimul rând, Curtea reține că restituirea doar a diferenței între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la 1 iulie 2008 și taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 1 din Constituție.

Împrejurarea că la nivelul U. E. s-a decis că taxa de poluare ce urmează a se percepe prin aplicarea dispozițiilor O. nr. 5. nu este contrară T.ului, nu are nicio influență asupra dreptului reclamantei de a cere și obține restituirea integrală a taxei de primă înmatriculare percepută în baza unor norme juridice anterioare acestei ordonanțe de urgență și care au fost declarate ca neconforme cu prevederile T.ului.

Din această perspectivă, aplicarea O. nr. 5. nu poate paraliza demersul reclamantei.

Așa fiind, văzând și dispozițiile art. 312 C.proc.civ. cu referire și la art. 20 din

L. nr. 554/2004, Curtea va admite recursul, va modifica hotărârea primei instanței, în sensul admiterii acțiunii reclamantului.

Pârâta A. F. P. a municipiului T. va fi obligată să restituie reclamantului suma de 2284,07 lei, actualizată cu dobânda legală de la (...) și până la data plății efective, reprezentând diferența taxei de primă înmatriculare.

Menține dispozițiile referitoare la respingerea excepției de inadmisibilitate a cererii.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Admite recursul declarat de reclamantul P. P. C. împotriva sentinței civile nr.

3542 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului Cluj, pe care o modifică în sensul că admite acțiunea formulată de reclamant și în consecință obligă pârâta

A. F. P. T. să restituie reclamantului suma de 2284,07 lei, actualizată cu dobânda legală de la (...) și până la data plății efective, reprezentând diferența taxei de primă înmatriculare.

Menține dispozițiile referitoare la respingerea excepției de inadmisibilitate a cererii.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din (...).

Red.DM Dact.D.C./2ex/(...) Jud.prima instanță G.G.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 426/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal