Decizia civilă nr. 4507/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4507/2011
Ședința publică de la 10 N. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D.
Judecător R.-R. D.
Judecător L. U.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursurile formulate de pârâții P. M. C.-N. și SC D. S., împotriva sentinței civile nr. 1., pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu reclamanții P. D. ANA P. L., N. F. și N. I., având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ autorizație de construire nr. 9. și autorizație de construire nr. 1. emise de P. M. C.-N.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru pârâta recurentă SC D. S., avocat D. R., cu delegație la dosar și reprezentanta reclamanților intimați, avocat dr. F. E. M., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din L. nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursurile sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru. Curtea pune în discuția părților excepția tardivității recursului formulat de pârâta SC D. S. Reprezentanta reclamanților intimați și susține excepția tardivității, solicitând admiterea acesteia. Reprezentanta pârâtei recurente, solicită respingerea ca nefondată a excepției, motivat de faptul că hotărârea nu a fost comunicată la sediul procesual ales. Curtea, verificând scriptele de la dosar constată că excepția tardivității recursului pârâtei nu se mai susține, motivat de faptul că în primă fază hotărârea atacată i-a fost comunicată acesteia la sediul social, deși la dosar exista cererea de comunicare al sediul ales, sediul al care s-a făcut în mod valabil comunicarea ulterior. Curtea învederează părților faptul că de la dosar lipsește proiectul tehnic, care a stat la baza autorizației de construire. Reprezentanta reclamanților intimați arată că la dosar există un memoriu tehnic și nu un proiect tehnic, care în fapt nu există, aspect ce a stat la baza invocării excepției. Reprezentanta pârâtei recurente arată că la dosar există o serie de planșe desenate. Reprezentanta reclamanților intimați arată că planșele se referă la compartimentare, iar pentru construcție nu există un proiect tehnic. Curtea învederează părților faptul că urmează a efectua verificări în acest sens, astfel că nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului. Reprezentanta pârâtei recurente solicită admiterea recursului propriu așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată. Arată că lucrările au fost făcute cu intenția de a salubriza spațiul. Reprezentanta reclamanților intimați solicită respingerea ambelor recursuri ca nefondate, fără cheltuieli de judecată. Arată că motivele excepției sunt în primul rând de ordin tehnic, în condițiile Legii nr. 50 pentru monumentele istorice orice lucrări sunt supuse autorizării în construcții, autorizări care reclamă o serie de proiecte tehnice. Pe de altă parte, modificările efectuate în locuință au fost făcute cu intenție, fiind anterioare autorizării acestora, iar acestea sunt de natură a schimba destinația spațiului în locuință. Curtea reține cauza în pronunțare. CURTEA P rin sentința civilă nr. 1957 din (...), pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. (...), a fost admisă excepțiile de nelegalitate parțială a autorizației de construire nr. 92/(...) și autorizației de construire nr. 1363/(...) emise de P. mun.C.-N. în privința lucrărilor din pivnița nr. 6 din imobilul situat în C.-N., str. N. C. nr. 1 jud-C., excepție invocată de reclamanții P. D. ANA, P. L., N. F., N. I. în contradictoriu cu pârâții P. M. C.-N. și SC D. S. și pe cale de consecință s-a constatat nelegalitatea parțială a celor două autorizații în ce privește lucrările din pivnița apartamentului nr. 6 din imobilul sus menționat. Fără cheltuieli dejudecată. Pentru a hotărî astfel, tribunalul examinând excepția de nelegalitate parțială a autorizației de construire nr. 9. și a autorizației de construire nr. 1., a reținut că aceasta este fondată pentru următoarele considerente: Prin autorizația de construire nr. 9. a fost autorizată executarea lucrărilor de construire pentru renovare și amenajare interioară a apartamentului nr.6 ( etaj și subsol) situat în imobilul din C.-N., str. N. C. nr.1. Cea de-a doua autorizație a fost emisă pentru continuarea lucrărilor autorizate prin autorizația de construire nr. 9.. În raport de documentația depusă și care a stat la baza emiterii acestei autorizații, instanța urmează să rețină faptul că prima autorizație a fost emisă la solicitarea pârâtei SC D. S. urmare a obținerii de către aceasta a certificatelor de urbanism 360/(...) și respectiv 1619/(...), certificate în cadrul cărora s-a arătat că spațiul de la subsolul imobilului de pe str. N. C. nr. 1 aferent apartamentului nr. 6, proprietar fiind pârâta, nu poate fi utilizat în scopul solicitat, respectiv de schimbare destinație pivniță în locuință. ( f 43-49). Cu toate acestea, se emit cele două autorizații, care permit schimbarea destinației pivniței, aspect care deși contestat de către pârâtă, rezultă din memoriul tehnic care descrie pentru pivniță lucrările a căror autorizare se solicită, inclusiv instalații electrice, gaz, apă, canalizare, precum și lucrări specifice de amenajare a unei locuințe, cum sunt montat gresie, parchet etc…; mențiunea de la pct.15 a literei B din autorizația nr. 1363/(...) unde se menționează obligația beneficiarei de a declara construcția proprietate realizată în vederea impunerii, de unde rezultă că este vorba de o unitate locativă nouă cu destinația de locuință precum și din aplicarea ștampilei de anexă la autorizația nr.92/(...) cu mențiunea „vizat spre neschimbare"; pe proiectul „ schimbare de destinație din pivniță în locuință"; ( f 64) ; schița pivniței depusă la C. de Apă S. SA în care este reprezentată o cameră, bucătărie, baie și hol; procesul-verbal de recepție și punere în funcțiune a instalației de gaz pentru mașina de gătit și centrală termică. Această schimbare de destinație, din pivniță în locuință, a fost constatată și de instanță cu ocazia cercetării la fața locului, aspect care rezultă din procesul- verbal de cercetare aflat la dosar la fila 86 , nici într-un caz lucrările din această unitate locativă neputând să conducă la ideea că este vorba doar de un spațiu de depozitare , așa cum susține pârâta. A. , s-a constatat la pivnița în discuțieexistența a trei încăperi obținute prin recompartimentarea spațiului, din care una cu funcțiunea de WC de serviciu, fiind trase toate utilitățile în acest spațiu -gaz , energie electrică , apă , canalizare . Aceste lucrări sunt confirmate și prin procesele verbale nr. 51/(...) și nr. 66/(...) ale corpului de control al P. C. N. și adresa 66498/452.1/(...) a P. , acte prin care s-a constatat că existau lucrări de dotare a pivniței aferente ap 6 cu utilitățile sus menționate. Prin urmare, din toate cele de mai sus reiese faptul că autorizația de construire nr.92/(...) este parțial nelegală, neexistând acordul vecinilor coproprietari pentru schimbarea destinației spațiului sus menționat, acord cerut de dispozițiile art. 42 din L. 230/2007, conform căruia „Schimbarea destinației locuințelor, precum și a spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință față de destinața inițială, conform proiectului inițial al clădirii cu locuințe, se poate face numai cu avizul comitetului executiv și cu acceptul proprietarilor direct afectați cu care se învecinează, pe plan orizontal și vertical, spațiul supus schimbării."; Mai apoi, un alt motiv de nelegalitate rezultă din calitatea de monument istoric a imobilului în litigiu , aspect care rezultă din mențiunea de sub B5 a CF 1. individuală C.-N., orice lucrare de construcții în acest context, inclusiv cele referitoare la instalații, trebuind să fie autorizată conform art. 11 alin.3 din L. 5.. Aceasta presupune conform dispozițiile legii 5., anexa 1, pct.2.3.1 existența proiectelor pentru autorizarea construcțiilor pentru fiecare instalație: gaz, energie electrică, apă, canalizare. În speța de față, nu există nici un astfel de proiect, respectiv acorduri, avize, verificări și aprobări, planșe, la dosarul celor două autorizații de construire pentru instalațiile menționate. Pe de altă parte, din cercetarea efectuată la fața locului s-a constatat că este vizibil faptul că , conductele de gaz au fost de la început executate pe trasee noi, pe mijlocul peretelui pe care este sprijinită scara imobilului și nu pe linia de intersecție a pereților așa cum era traseul vechii instalații de gaz. S-a mai constatat, de asemenea, că lucrarea la noua instalație de gaz a necesitat perforarea scării din piatră a imobilului . Alimentarea cu apă și canalizare sunt lucrări noi de asemenea, iar instalația electrică are trasee noi pe care au fost montați mai mulți consumatori - becuri, prize și centrala termică. De asemenea, proiectul pentru instalația de gaz care poartă avizul furnizorului implică perforarea planșeelor, zidurilor și fațadei, care este evident că fac parte din părțile indivize comune, fără a exista acordul coproprietarilor pentru schimbarea aspectului acestor părți și spații comune, cerut de art. 11 alin.2 din L. 230/2007. În raport de cele două mari argumente, respectiv lipsa documentațiilor tehnic tip PAC pentru lucrările vizând instalațiile pentru utilități efectuate pentru pivnița apartamentului nr. 6 și pentru faptul că lucrările privind instalațiile de utilități autorizate conduc la schimbarea destinației pivniței în locuință, fără a exista acordul coproprietarilor exprimat în formă autentică, în conformitate cu disp. art. 42 al Legii 230/2007, tribunalul a considerat întemeiată excepția de nelegalitate invocată și pe cale de consecință a constatat nelegalitatea parțială a celor două autorizații în pivnița lucrărilor din pivnița apartamentului nr. 6 din imobilul sus menționat. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții P. M. C.-N. și SC D. S. Prin recursul declarat de pârâtul P. M. C.-N. s-a solicitat modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii excepției de nelegalitate parțială a A.C nr.9. și A.C nr.1. ca fiind neîntemeiată. În motivare pârâtul a arătat că prin excepția invocată, reclamanții au solicitat instanței să constate nelegalitatea parțială a A.C nr.9. și A.C nr.1. emisă în favoarea pârâtei de rândul 1. In motivarea excepției au susținut reclamanții faptul ca prin emiterea celor doua acte a fost schimbata destinația pivniței aferente ap. 6 in spațiu de locuit iaracest spațiu nu îndeplinește criteriile pentru amenajarea locuinței, au fost realizate recompartimentări, pentru toate aceste lucrări fiind necesar acordul celorlalti proprietari. Se mai susține ca avizul C. se refera doar la parterul imobilului, si nu la subsol. Prin hotărârea pronuntata in cauza, instanta de fond a admis exceptia de nelegalitate partiala a A. nr. 9. si A. nr. 1. emise in beneficiul paratei de rd. 1, retinand faptul ca nu exista acordul vecinilor coproprietari in conformitate cu disp. art. 42 din L. nr. 230/2007 - aceasta pe de-o parte, iar pe de alta parte ca pentru lucrarile la instalatii nu a fost intocmit un proiect tehnic. Fata de argumentele retinute in considerentele hotararii si raportat la probatiunea administrata in cauza, apreciem ca solutia instantei de fond este lipsita de temei legal, fiind data cu incalcarea prevederilor lega le, motiv de recurs prevazut de disp. art. 304 pct. 9 C.pr. civ. A., in ceea ce priveste primul aspect de nelegalitate retinut de catre instanța de fond - acela al necesitatii acordului vecinilor coproprietari, arată instanței de recurs ca prin A. nr. 9. a fost autorizata executarea lucrărilor de construire pentru renovare si amenajări interioare ap. 6 ( etaj si subsol ) situat in imobilul din C.-N., str. N. C. nr. 1, si nu schimbarea destinatiei pivniței In spatiu de locuit. Cea de-a doua autorizatie a fost emisa pentru continuarea lucrarilor autorizate prin A. nr. 9.. Prin urmare, raportat la piesele scrise si desenate din D.T. aferenta celor doua acte administrative, sustinerile reclamantilor cu privire la nelegalitatea autorizatiilor de construire au fost in mod eronat primite de catre prima instanta. In aceeași ordine de idei, in ceea ce privește schimbarea destinației pivniței in spațiu de locuit, solicită să se observe faptul ca parata de rd. 1 nu a solicitat nici eliberarea certificatului de urbanism, nici a autorizațiilor de construire atacate in scopul schimbării destinației din pivnita in spatiu de locuit. In cazul in care solicitarea paratei ar fi fost in sensul aratat, institutia ar fi impus, prin certificatul de urbanism acordul vecinilor. Pe de alta parte, asa cum rezulta din memoriul tehnic - parte integranta a D.T., lucrările pe care parata si le-a propus a le executa sunt modificari nestructurale executate in apartamentul proprietatea acesteia, iar potrivit expertizei tehnice intocmite de catre prof. P. V. aceste lucrari nu afecteaza rezistenta si stabilitatea constructiei existente. Prin urmare, raportat la cele expuse mai sus, acordul vecinilor nu era necesar. In susținerea acestui punct de vedere, înțelege sa invoce disp. pct. 2.5.6. din Anexa 1 la L. nr. 5., republ., cu modificările si completările ulterioare, potrivit carora este necesar " acordul vecinilor, conform prevederilor legale in vigoare, exprimat in forma autentica, pentru constructiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau in imediata lor vecinatate - si numai daca sunt necesare masuri de interventie pentru protejarea acestora -, pentru lucrari de constructii necesare in vederea schimbarii destinatiei in cladiri existente, precum si in cazul amplasarii de constructii cu alta destinatie decat cea a cladirilor invecinate." De asemenea, reluind aceste dispozitii, intr-o interpretare in extenso, anexa 2 lista B pct. b4 din Ordinul nr. 1430/2005 prevede trei situatii in care , in mod obligatoriu, se solicita acordul vecinilor exprimat în formă autentică: - În cazul construcțiilor noi amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate, numai dacă lucrările noi de construire impun luarea unor măsuri de intervenție pentru protejarea imobilelor existente (subzidiri, consolidări etc.) și dacă prin proiect se menține această obligativitate; - În cazul amplasării de construcții noi cu alte funcțiuni decât cele ale clădirilor învecinate și dacă prin natura activităților adăpostite de acestea se produce poluare de orice fel (noxe, zgomot, vibrații etc.); - pentru lucrări care au ca scop schimbarea destinației clădirilor colective de locuințe existente sau a unor părți din acestea, precum și a spatiilor cu altă destinație din aceea clădire, si dacă prin natura activităților se produce poluare de orice fel (noxe, zgomot, vibrații etc.). În cazul intervențiilor necesare pentru consolidarea și/sau reabilitarea clădirilor colective de orice fel (cu mai mulți proprietari în același imobil), în situația în care unii proprietari nu își dau acordul, în vederea urgentării autorizării și a demarării lucrărilor de consolidare, lipsa acordului acestora va putea fi suplinită de hotărârea asociației de proprietari, adoptată În condițiile legii. II Ori, având in vedere natura lucrărilor ce fac obiectul celor doua autorizații, consideră ca, in prezenta speta nu subzista nici una din situațiile prevăzute anterior si nu sunt îndeplinite nici condițiile pentru a fi aplicabile dispozițiile legale menționate. Subliniază faptul ca instanța de fond comite o grava eroare de judecata atunci când se pronunța cu privire la nelegalitatea celor doua autorizații, întrucât din considerentele hotărârii recurate rezulta ca instanța a avut in vedere execuția efectiva a lucrărilor, si nu conformitatea proiectului tehnic autorizat cu prevederile legale incidente in materie. Pentru nerespectarea proiectului tehnic astfel cum a fost autorizat, sancțiunea nu este aceea a constatării nelegalitatii actelor administrative, așa cum in mod greșit a dispus instanța, ci neîntocmirea procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor si neeliberarea certificatului de atestare a edificării construcției. Prin recursul declarat de pârâta S. "D." S., s-a solicitat modificareasentinței civile nr. 1957/(...) pronunțate de Tribunalul Cluj în dosarul cu numărul demai sus, ca fiind neîntemeiată, cu consecința respingerii acțiunii reclamanților, cu obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată ale subscrisei în fond și în recurs. În motivarea recursului pârâta a arătat că prin sentința civilă nr. 1957/(...), instanța de fond a dispus admiterea excepțiilor de nelegalitate parțială a autorizației de construire nr. 92/(...) și a autorizației de construire nr. 1363/(...) emise de P. M. C.-N. în privința lucrărilor din pivnița nr. 6 din imobilul situat în C.-N., str. N. C. nr. 1, județul C.. Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut două motive de nelegalitate, respectiv, pe de o parte, faptul că lucrările autorizate ar conduce la schimbarea destinației pivniței în locuință, fără a exista acordul vecinilor, iar pe de altă parte că nu ar exista documentații PAC pentru lucrările de instalații efectuate în pivniță. Consideră că niciunul dintre argumentele reținute de instanța de fond nu este, întemeiat și că soluția T.ui este neîntemeiată, așa cum urmează să detaliem în continuare: 1. Cu privire la pretinsa schimbare de destinatie a pivnitei în locuintă s-a susținut următoarele: Preluând o parte a argumentației reclamanților din scriptele depuse de aceștia la dosar, instanța a considerat că există anumite elemente din care rezultă schimbarea destinației pivniței, precum: • "memoriul tehnic care descrie pentru pivniță lucrările a căror autorizare se solicită , inclusiv instalații electrice, gaz, apă, canalizare, precum și lucrări specifice de amenajare a unei locuințe, cum sunt montat gresie, parchet etc." Cu referire la acestea, subscrisa societate am argumentat pe larg în cadrul concluziilor scrise care a fost justificarea executării unor astfel de lucrări, însăinstanța, deși le-a înlăturat, nu a înțeles nici măcar să le analizeze în motivarea sa, pentru a înțelege care a fost rațiunea pentru care le-a înlăturat. În apartamentul nr. 6 din imobilul situat în C.-N., str. N. C., nr. 1, înscris în CF nr. 1. C.-N., proprietatea subscrisei pârâte, locuiesc în prezent 4 persoane fizice, membri ai aceleiași familii, dintre care 2 adulți și 2 copii. Pornind de la această premisă, învederează instanței faptul că realitatea este că persoanele fizice care locuiesc în apartament au dorit să amenajeze În pivniță un spațiu de depozitare adecvat atât din punct de vedere al eficienței de utilizare, cât și din punct de vedere al curățeniei și salubrității. În intenția acestora a fost, încă de la momentul la care primăria a decis că nu poate fi schimbată destinația, organizarea unui spațiu în care să se poată depozita anumite bunuri. În acest sens prevederile legii nr. 230/2007 arată în art. 11 alin. 1 că "proprietarul poate aduce îmbunătățiri. .... proprietății sale individuale cu respectarea prevederilor legale referitoare la autorizarea de către autoritatea publică locală ... fără a pune în pericol integritatea structurală a clădirii sau altor proprietăți individuale" - condiție îndeplinită de către subscrisă. Art. 14 din aceeași lege, stabilește obligația proprietarului de a menține proprietatea sa individuală, apartament sau spațiu cu altă destinație decât cea de locuință, în stare bună, pe propria cheltuială, neputând încălca, afecta sau prejudicia dreptul de proprietate comună sau individuală a celorlalți proprietari din condominiu. Pe de altă parte, legea nr. 114/1996 actualizată, la cap. 1 art. 2 pct. a și b arată ce anume se înțelege prin locuință, precizează că "locuința este construcția alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependințele, dotările și utilitățile necesare care satisface cerințele de .. locuit ale unei persoane sau familii", iar in art. 2 alin. 1 lit. b se definește noțiunea de locuinta convenabilă ca fiind "locuința care prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerința utilizatorului și caracteristicile locuinței, la un moment dat, acoperă necesitățile esențiale de odihnă, preparare a hranei, educație și igienă" - rezultă deci că acesta pivnița este o dependință a locuinței. Funcțiunea de depozitare pe care am dorit să o alocăm acestui spațiu care există în orice casă civilizată se referă la păstrarea anumitor bunuri mai mult sau mai puțin voluminoase, precum: mobilier și covoare (deoarece în prezent avem în proprietate mobilier în surplus, datorită faptului că anterior am deținut 2 imobile, ambele complet mobilate și utilate, iar în prezent deținem una singură), haine și încălțăminte pe perioada de extrasezon, borcane cu conserve pregătite în casă pentru sezonul de iarnă, alte obiecte voluminoase care nu se pot depozita decât cu greu în interiorul locuinței, cum ar fi: săniuța, schiurile, clăparii, bicicletele, valize etc. A. de activități de depozitare se fac, în mod obișnuit, în anexele locuințelor, ceea ce dovedește faptul că intenția subsemnaților a fost de a utiliza spațiul de la demisol conform destinației sale actuale, aceea de anexă a locuinței. Însa, pentru a putea folosi un spațiu pentru depozitarea unor astfel de obiecte, este strict necesar ca acesta să fie în mod corespunzător igienizat - motiv pentru care a fost necesară zugrăvirea pereților și montarea pardoselilor adecvate, să fie înlăturată umezeala excesivă specifică spațiilor de la subsoluri și demisoluri - motiv pentru care este necesară instalarea unui sistem eficient de Î., precum și să fie în mod corespunzător securizat. Subliniază faptul că suprafața spațiului în discuție este de cea 28 mp împărțită în 2 încăperi, care au mai puțin de 18 mp fiecare, iar conform anexei 1 a Legii locuinței nr. 114/1996 suprafata minima utila trebuie sa fie de 37 mp si sa aiba o camera de min 18 mp, in concluzie pivnita proprietate nu poate fie utilizata ca locuinta independenta. Într-un astfel de spațiu este evident că se poate doar depozita ceva, dar în condiții de totală igienă și salubritate, fără umezeală, mucegai, insecte, dăunători, etc. Pe de altă parte, igienizarea spațiului în discuție a redus și posibilitatea extinderii igrasiei de la subsolul clădirii, care altfel s-ar putea extinde la etajele superioare, afectând întregul imobil. Așadar, se dovedește faptul că intenția subsemnaților a fost de a utiliza spațiul de la demisol conform destinației sale actuale, aceea de anexă a locuinței. Însa, pentru a putea folosi un spațiu pentru depozitarea unor astfel de obiecte, este strict necesar ca acesta să fie în mod corespunzător igienizat - motiv pentru care a fost necesară zugrăvirea pereților si montarea pardoselilor adecvate, să fie înlăturată umezeala excesivă specifică spatiilor de la subsoluri si demisoluri - motiv pentru care este necesară instalarea unui sistem eficient de încălzire, precum si să fie în mod corespunzător securizat. In acest context a fost eliberat si certificatul de urbanism cu nr. 2730/(...) respectiv, pentru renovări și amenajări interioare a apartamentului 6 (etaj și subsol), în baza căruia s-a obținut A. de construcție 92/(...). Mai arată instanței că nu a dorit nici o clipă modificarea în locuință a spațiului în discuție (pivnița de cca 28 mp a apartam. 6), ci doar aducerea acestuia la condiții funcționale, civilizate și adecvate sec. XXI, sens în care am intenționat doar, să instaleze un WC și o chiuvetă, cu atât mai mult cu cât în spațiul vecin pivniței proprietate a existat un WC, (acesta fiind ideea constructorul din anii "20), ceea ce înseamnă că exista instalație de canalizare și că WC-ul pe care ar fi intenționat să-l monteze s-ar fi racordat la instalația existentă, nefiind necesara efectuarea unei noi rețele de canalizare. Referitor la recompartimentarea spațiului reținută de instanța de fond, revenim și precizează că, după cum rezultă și din extrasul CF 2.-C1-U1 (provenită prin conversia CF 1.) apartamentul 6 deține în proprietate " ... 2 pivnițe .. ". Din această mențiune a cărții funciare, reiese că pivnița ce face obiectul speței a fost alcătuita din 2 încăperi, iar a 3 a încăpere a fost delimitată printr-un perete de rigips din prima încăpere a pivniței, pentru WC-ul de serviciu care, în mod evident, trebuia separat de restul încăperii, situație în care, din prima încăpere s- au luat cca 2mp. În consecință, susținerile instanței de fond înscrise în Sentința civilă 1. cu privire la existența celor 3 încăperi este oarecum nejustificată, neputând funcționa un WC în mijlocul încăperii, fără a fi delimitat. Pe de altă parte acest aspect nu a fost înțeles nici la cercetarea la fața locului, cum că existența unui punct sanitar (WC, chiuvetă) este de strictă necesitate și igienă. Instalația de gaz aferentă s-a realizat conform unui proiect verificat si aprobat de Eon Gaz și folosește parțial un traseu mai vechi. Partea de traseu care trecea prin pivnițele altor proprietari a fost deviată pentru a nu mai trece prin acestea. C. N. T. din (...) publicate in Monitor Oficial partea 1 nr. 255 bis/(...), pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale - NTPEE - 2008, se prevede la art 8.24.1 - "Ia alegerea traseelor instalațiilor de utilizare a gazelor naturale, condițiile de securitate au prioritate fata de orice alte condiții", art. 8.26 - "conductele instalațiilor interioare de utilizare se amplasează suprateran în spații ventilate .... pe cât posibil pe elementele rezistente ale construcției, pereți, stâlpi, grinzi, plafoane", art. 8.28.1- "este interzisa trecerea conductelor instalații/ar de utilizare prin apartamente diferite (dintr-un apartament in altul)". A., în mod evident era necesară o deviere de la vechiul traseu, iar având în vedere motivele de siguranță ale acestei măsuri, nu se punea problema acordului vecinilor. Menționează că până în acest moment nu există racordare la conducta principală de gaz, nu există contor montat, nu este instalată nici Centrala termică și nici aragaz, și pe cale de consecință nuexistă nici un proces verbal de recepție și punere în funcțiune a acestora, așa cum greșit a reținut instanța de fond. Instalația electrică exista de la momentul construcției imobilului, iar prin lucrările efectuate s-au schimbat cablurile electrice mai vechi de 50 de ani, s-au montat becuri și prize care să deservească spațiul. Acestea au fost executate numai în interiorul pivnitei proprietate, afară, respectiv pe hol, montându-se doar noul contor în locul celui vechi, fapt, impus de SC E. SA, la schimbarea proprietarului imobilului. Cu privire la emiterea A. de construcție 92/ (...), învederează instanței că certificatul de urbanism care a stat la baza emiterii ei este 2730/(...) emis de P. M. C.-N., existent la dosarul cauzei, în care se prevede că "prezentul certificat de urbanism poate fi utilizat in scopul declarat pentru renovare - și amenajări interioare apartament nr. 6 (etaj și subsol)" , ori așa cum arătat mai sus lucrările de amenajare interioară etaj și subsol presupun zugrăvire, montare gresie, reparații instalații, instalare WC, etc. Așa fiind, instanța de fond, în pronunțarea sentinței reține greșit că AC 92/(...) a fost emisă În baza certificatelor de urbanism 360/(...) respectiv 1619/(...), acest fapt fiind imposibil deoarece autorizația se emite pe baza ultimului certificat de urbanism emis de P., în speță certificatul 2730/(...). Subliniază că s-a emis doar o singură autorizație de construcție respectiv 92/(...), și nu mai multe, așa cum reține instanța de fond. A. nr. 1393/(...) este doar prelungire) AC 92/(...) și care se referă la continuarea lucrărilor nefinalizate, de renovare și amenajări interioare ale apartamentului 6 etaj și subsol. In acest context menționăm că autorizațiile de construcție se emit pe formulare tipizate, iar mențiunea de pe autorizația de construire privind obligația beneficiarei de declara construcția proprietate realizată, se explică prin aceea că autorizația de construire se emite pe un înscris tipizat, cuprinzând și alte ipoteze decât cele ale speței. E. evident că în sarcina subscrisei nu subzistă nici o obligație de declarare a construcției, deoarece în speță nu este vorba despre o construcție nouă. Dacă se vor observa planșele fotografice pe care le anexăm prezentului recurs, se va înțelege care a fost motivul pentru care s-a dorit refacerea totală a spațiului de depozitare, acesta fiind inițial total insalubru. Iar dacă s-a pornit amenajarea acestui spațiu, asociații subscrisei societăți au dorit să organizeze un spațiu cu funcțiuni de anexă, dar care să ofere igiena, confortul și siguranța la standardele considerate optime. • "aplicare ștampilei de anexă la autorizația nr. 92/(...) cu mențiunea "vizat spre neschimbare" pe proiectul "schimbare de destinație din pivniță în locuință" Consideră că includerea acestui fapt între argumentele ce se presupun a conduce la concluzia că s-a operat o schimbare de destinație nu are niciun temei. E. vorba, în mod evident, despre refolosirea ca atare de către proiectant a unui plan de încadrare în zonă întocmit anterior, omițând schimbarea denumirii de pe această planșă. În realitate, planșa este una lipsită de importanță din punctul de vedere al lucrărilor ce urmau a fi executate în baza autorizației, fiind vorba despre un plan de încadrare în zonă (adică o hartă a zonei corespunzătoare din orașul C.- N.), ceea ce conduce la concluzia că înscrierea eronată a denumirii lucrării în cadrul acestei planșe este total lipsită de consecințe juridice. E. surprinzător faptul că, în opinia T.ui, o eroare materială lipsită de consecinte juridice ar trebui să atragă nulitatea unei autorizatii de construire, adică o sanctiune drastică si foarte gravă. Solicită să se observe că pe toate celelalte planșe este înscrisă denumirea corectă a lucrării, respectiv "renovare și amenajare interioară", denumire ce rezultă și din toate componentele părții scrise a proiectului. În aceste condiții, este nerelevantă eroarea materială strecurată în cuprinsul planului de încadrare în zonă. • "schița pivniței depusă la C. de Apă S. SA în care este reprezentată o cameră, bucătărie, baie și hol" Lucrările au fost executate și autorizația a fost emisă în temeiul proiectului tehnic, iar nu în temeiul unei schițe depuse la C. de Apă S. SA. Cu toate acestea nu s-a făcut nicio lucrare de apă canal în pivniță, așa cum greșit reține instanța de fond II. Cu privire la pretinsa inexistență a proiectelor de execuție pentru instalații : Nici acest motiv nu este întemeiat și solicită să fie înlăturat ca atare, pentru motivele de mai jos. Solicită să se observe în primul rând că nicio lucrare, de nici un fel, nu a fost efectuată cu privire la instalațiile de apă și de canalizare, în ciuda celor reținute de către instanța de fond. I. s-a intenționat efectuarea de branșamente la canalizarea comună și la conducta comună de apă, însă, datorită reclamațiilor vecinilor, nu s-au executat respectivele lucrări. Mai mult, C. de Apă S. SA nu emite avize în acest sens, lucrările din interiorul pivniței proprietate putând fi efectuate dacă există acordul vecinilor, fiind suficient acesta pentru racordarea la conducta comună. Menționează că acest acord îl are din partea tuturor vecinilor, mai puțin d-na P. D. și dl P. L. așa cum reiese din documentele anexate la dosarul cauzei. În ceea ce privește instalația electrică, precizează că aceasta a fost înlocuită în scopul de a putea beneficia de o instalație funcțională, cea veche fiind degradată. In exteriorul spațiului proprietății pârâtei, traseul instalației nu a fost modificat. În aceste condiții, nu este necesar niciun proiect de execuție, un astfel de proiect fiind necesar numai în cazul schimbărilor de traseu exterior. Contorul separat exista deja, acesta fiind doar înlocuit, fapt impus de SC E. SA, la schimbarea proprietarului imobilului. Acest aspect a fost dovedit prin planșele fotografice depuse la dosar, nefiind nici contestat de către părțile adverse. În ceea ce privește instalația de gaz, pentru aceasta subscrisa societate a depus proiectul la EON Gaz D. S. C.-N., fiind avizat de această autoritate: Proiectul astfel avizat se află la dosarul cauzei, făcând dovada completă a legalității executării lucrărilor la instalația de gaze naturale. Restul sunt susțineri neprobate ale reclamanților. I. asupra faptului că treapta prin care trece conducta de gaz era deja perforată, pe aici trecând vechea instalație, așa cum rezultă din planșa depusă de noi la dosarul cauzei la termenul din data de (...), planșă ce ne-a fost comunicată de EON Gaz din arhivele sale, precum și din planșele fotografice depuse la același termen de judecată. Așa cum a menționat anterior, Normele T. din (...) prevad la art. 8.26 faptul că - "conductele instalațiilor interioare de utilizare se amplasează suprateran în spații ventilate .... pe cât posibil pe elementele rezistente ale construcției, pereți, stâlpi, grinzi, plafoane", traseul în cauză fiind conform acestor norme. Referitor la proiectele la care s-a făcut referire mai sus și la faptul că imobilul în discuție e monument istoric (fapt necontestat), solicită să se aibă în vedere că instalațiile electrice, de gaz, apă, canalizare nu constituie monumente istorice, acestea având o durată de viată limitată de uzura în timp a acestora, motiv pentru care se impune schimbarea lor periodică. P. nu a solicitat aceste proiecte la depunerea documentației pentru autorizare, deoarece erau lucrări de reparații și înlocuire la instalațiile existente, dar deteriorate, proiectele inițiale de gaz, electrică și apă fiind depuse la construirea imobilului. Solicitarea unui nou proiect echivala cu o nouă construcție, ceea ce, după cum se observă, nu este cazul în speță. Pârâta mai menționează că toate aceste lucrări de reparații și înlocuire la instalațiile existente se află specificate în Memoriul Tehnic anexat la obținerea A. de construire, care se află depus la dosarul cauzei. Prin întâmpinarea înregistrată la data de 4 noiembrie 2011, reclamanții au solicitat respingerea recursurilor ca fiind nefondate. Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate Curtea reține că sunt nefondate pentru considerentele ce urmează: 1. În ceea ce privește excepția tardivității introducerii recursului declarat de pârâta SC D. S. C.-N., Curtea a rezolvat această apărare așa cum rezultă din practicaua prezentei decizii, în sensul respingerii ca nefondate, dispunându-se continuarea judecății pe fond a acestuia. Cu referire la fondul ambelor recursuri, dat fiind că ambii recurenți surprind în bună măsură aceleași aspecte în criticile formulate instanța le va analiza deopotrivă, grupându-le după elementul lor comun. 2. Sub aspectul criticii privind necesitatea acordului vecinilor coproprietari instanța de fond a reținut că deși prin actele preparatoare actului administrativ a cărui nelegalitate s-a cerut a fi analizată s-a reținut că spațiul de la subsolul apartamentului nr. 6 proprietatea pârâtei nu poate fi utilizat în scopul solicitat, respectiv acela de schimbare de destinație din pivniță în locuință, prin autorizațiile emise de recurent s-a ignorat o atare interdicție. Că este așa, a rezultat în fapt și din cercetarea la fața locului efectuată de instanța de fond ocazie cu care în procesul-verbal s-au consemnat constatările personale ale judecătorului circumscrise modificărilor operate de pârâta SC D. S. C.-N. care vizează de fapt transformarea pivniței în spațiu delocuit, aspect corect subliniat de instanța de fond în cuprinsul motivării. De asemenea, corect s-a reținut că aceste lucrări care au fost efectuate cu intenția vădită de a schimba destinația din pivniță în imobil de locuit rezultă fără echivoc și din constatările efectuate de organele de inspecție chiar ale pârâtului P. municipiului C.-N. și consemnate în procesele-verbale nr. 51/(...) și nr. 66/(...) precum și adresa nr. 66498/452.1/(...) a P. municipiului C.-N. Așadar, concluzia instanței de fond cu referire la modificarea spațiului din pivniță în spațiu de locuit, deci schimbarea de destinație, este acoperită de probe fără echivoc. Cât privește necesitatea și obligativitatea unui astfel de acord prealabil, contestată de pârâtul recurent P. municipiului C.-N., Curtea reține că potrivit dispozițiilor legale pertinente invocate chiar de autoritatea publică acordul vecinilor este necesar pentru lucrări care au ca scop schimbarea destinației clădirilor colective de locuințe sau a unor părți din aceste, precum și a spațiilor cu altă destinație din aceea clădire și dacă prin natura activităților se produce poluare de orice fel, rezultă cu forța evidenței că un astfel de acord din partea coproprietarilor din imobilul de locuințe colective în care este situat spațiul în litigiu, era necesar. Sub acest aspect este esențial de reținut că pârâta SC D. S. C.-N. nu a obținut acordul coproprietarilor imobilului privind schimbarea destinației din pivniță în imobil de locuit. Dincolo de aceste aspecte care țin de executarea concretă a autorizației de construire ca act administrativ, Curtea reține că pentru efectuarea unor astfel de lucrări nu există documentație tehnică și proiect de construcție care să fie validat de autoritatea publică în cadrul procedurii de emitere a autorizației de construire. C. art. 2 alin. 2 din L. nr. 5.: A. de construire se emite în baza documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, elaborată în condițiile prezentei legi, în temeiul și cu respectarea prevederilor documentațiilor de urbanism, avizate și aprobate potrivit legii. De asemenea conform art. 2 alin. 21 din aceeași lege: Procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcții începe odată cudepunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism în scopul obținerii, ca act final, a autorizației de construire și cuprinde următoarele etape:a) emiterea certificatului de urbanism;b) emiterea punctului de vedere al autorității competente pentru protecția mediuluipentru investițiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupramediului;c) notificarea de către solicitant a autorității administrației publice competente cu privire la menținerea solicitării de obținere, ca act final, a autorizației de construire, pentru investițiile la care autoritatea competentă pentru protecția mediului a stabilit necesitatea evaluării impactului asupra mediului și a emis îndrumarul conform legislației privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului;d) emiterea avizelor și acordurilor, precum și a actului administrativ al autorității pentru protecția mediului competente privind investițiile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului;e) elaborarea documentației tehnice necesare pentru autorizarea executăriilucrărilor de construcții, denumită în continuare documentație tehnică - D.T.;f) depunerea documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții la autoritatea administrației publice competente;g) emiterea autorizației de construire. Or, din cercetarea pieselor dosarului nu rezultă că prealabil emiterii celor două autorizații a căror nelegalitate parțială s-a constatat de către instanța de fond s-ar fi întocmit o documentație tehnică conform prevederilor legale. Planșele desemnate depuse disparat la dosar nu întrunește exigențele legale antamate în precedent. De asemenea, raportat la împrejurarea că spațiul din litigiu se află într-un imobil monument istoric, nu s-au respectat în cauză nici dispozițiile art. 3 alin. 1 lit. b) din L. nr. 5. conform cărora lucrările de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum și orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la construcții reprezentând monumente istorice, inclusiv la anexele acestora, identificate în același imobil - teren și/sau construcții, la construcții amplasate în zone de protecție a monumentelor și în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcții cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construire, precum și a reglementărilor privind proiectarea și executarea construcțiilor. De asemenea, raportat la acest aspect este esențial de reținut incidența art. 11 alin. 3 din aceeași lege corelat cu pct. 2.3.1 din Anexa nr. 1 la L. nr. 5. cu referire la necesitatea existenței proiectelor pentru autorizarea construcțiilor pentru fiecare instalație: gaz, energie electrică, apă, canalizare iar în speță nu există nici un astfel de proiect. Din cele ce precedă, cele două importante argumente reținute de instanța de fond, respectiv lipsa documentațiilor PAC pentru lucrările vizând instalațiile pentru utilitățile efectuate pentru pivnița apartamentului nr. 6 și că aceste lucrări conduc la schimbarea destinației pivniței în locuință, fără a exista acordul coproprietarilor exprimat în forma autentică prevăzută expres de lege, sunt pertinente. Față de considerentele ce precedă, Curtea constată că ambele recursuri sunt nefondate iar conform art. 20 alin. 3 din L. nr. 554/2004 se vor respinge ca atare. Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat. PENTRU ACE. M.IVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge recursurile declarate de pârâții P. M. C.-N. și SC D. S., împotriva sentinței civile nr. 1957 din (...), pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. (...), pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică de la 10 noiembrie 2011 { F. | PREȘEDINTE, M. D. JUDECĂTOR, R.-R. D. JUDECĂTOR, L. U. GREFIER, M. T. } Red.L.U./Dact.S.M 2 ex./(...) Jud.fond.A.M.Budișan
| ← Decizia civilă nr. 5581/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 3704/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
