Decizia civilă nr. 4730/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4730/2011
Ședința publică din 16 noiembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. H. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. B. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamantul P. D. A. împotriva sentinței civile nr. 1199 din data de (...) pronunțată în dosarul nr.
(...) al T.ui C., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. A M. C.-N.-D. G. A F. P. C., având ca obiect - anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de primă înmatriculare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la cea de a doua strigare a cauzei, se prezintă recurentul prin avocat P. I. I., în baza împuternicirii avocațiale nr. 2., aflată la fila 4 din dosar, lipsind intimata-pârâtă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.
De la dosar lipsește dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar datorat pentru recursul declarat.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...) intimata-pârâtă a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct.3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Reprezentanta recurentului depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 4 lei, achitată cu chitanța nr. 518702950 din (...) și timbru judiciar de 0,15 lei, aferentă recursului declarat. La interpelarea instanței, referitoare la temeiul legal al solicitării de acordare a dobânzii legale, reprezentanta recurentului arată că dobânda legală este solicitată în temeiul dispozițiilor art. 3 OG 9.. Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în susținerea recursului. Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului, așa cum acesta a fost formulat și pe cale de consecință, să se modifice sentința pronunțată de Tribunalul Cluj în sensul admiterii capătului de cerere privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale, de la data achitării sumei cu titlu de taxă de poluare și până la restituirea efectivă, fără cheltuieli judiciare. Curtea, raportat la concluziile părților prezente și actele dosarului, reține cauza în pronunțare. CURTEA P rin sentința civilă nr. 1199 din 0(...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a respins excepția tardivității acțiunii invocată de pârâtă. S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul P. D. A. împotriva pârâtei A. F. P. A M. C. N. și, în consecință : A fost obligată pârâta să restituie reclamantului suma de 3.252 lei reprezentând taxă specială de primă înmatriculare. S-a respins petitul având ca obiect obligarea la plata dobânzilor aferente în conformitate cu art. 124 Cod procedură fiscală. A fost obligată pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 1008,3 lei. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținuturmătoarele: Probațiunea administrată atestă că reclamantul a achitat prin chitanța seria TS4B nr.1099964/(...) a achitat suma de 3252 lei la T. M. C.- N. care este o entitate în cadrul pârâtei, cu titlu de taxă de primă înmatriculare auto în R.. Atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E este unanim admis că art.90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct disp.art.90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie pe deplin și efectiv protejate. În jurisprudența referitoare la art.90 din T.ul CE, Curtea de Justiție E. a explicat care sunt condițiile în care se poate reține aplicarea acestui text, respectiv: trebuie să existe o discriminare între produsele naționale și produsele importate; trebuie să existe o similitudine sau un raport de concurența între produsele importate vizate de taxă și produsele interne favorizate, prelevarea fiscală națională trebuie să diminueze sau să fie susceptibilă să diminueze chiar și potențial consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor. Așa fiind atunci când produsele interne și produsele importate se afla intr-un raport de concurență, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se creează o discriminare astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale și a locurilor de muncă, art.90 este aplicabil, iar norma fiscală națională contrară art.90 trebuie înlăturată de la aplicare. În urma modificărilor aduse prin OUG 2. și OUG 7. norma internă îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarată incompatibilă cu art.90 din T.ul CE deoarece: Exista atât o discriminare între autoturismele second-hand înmatriculate deja intr-un stat membru al Uniunii Europene și care se înmatriculează în R. și autoturismele second-hand deja înmatriculate în R. și pe de altă parte exista și o discriminare între o anumită categorie de autoturisme noi, cu caracteristicile celor produse în R. și restul autoturismelor noi, discriminare introdusă de către legiuitor cu intenția declarată de protejare a industriei naționale scop incompatibil cu cerințele și rigorile spațiului de liberă circulație a mărfurilor, forței de munca și capitalului. În condițiile în care există contradicție între prevederile codului fiscal astfel cum acesta a fost modificat prin OUG nr.50/2008 și prevederile T.ului C onstitutiv al Comunității Europene, trebuie să se acorde prioritate normelor cuprinse în T.. Prin acordarea priorității normelor cuprinse la art.90 (1) din T.ul menționat în raport cu prevederile Codului Fiscal și ale OUG nr.50/2008, aceste nome rămân fără aplicabilitate prevalând disp.art.90 din T.. Din considerentele menționate mai sus instanța în baza art.1,8 și 18 din Legea 554/2004 a dispus admiterea în parte a acțiunii reclamantului în sensul obligării pârâtei să restituie acesteia suma de 3.252 lei diferență taxă de primă înmatriculare auto în R.. Petitul având ca obiect obligarea pârâtei la plata dobânzilor aferente în conf. cu art.124 C.pr.fiscală a fost respins pentru următoarele considerente: Este de principiu că potrivit disp. art.21 alin.4 C.pr.fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective. Tot așa, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil deoarece numai așa se poate realiza o just reparație a prejudiciului cauzat acestuia prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului. Dispozițiile legale care prevăd posibilitatea unei astfel de reparații sunt cele de drept comun în materie, respectiv O. nr.9. - art.2, art.3 alin.1 și 3 astfel încât temeiul de drept invocat de reclamant - art.124 C.pr.fiscală nu este incident speței. Potrivit prevederilor art.274 C.pr.civ., pârâta fiind în culpă procesuală a fost obligată să plătească reclamantului suma de 1008,3 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial și taxe judiciare de timbru (f.5, 20). Din considerentele expuse, acțiunea reclamantului a fost admisă în parte conform dispozitivului prezentei. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul P. D. A.solicitând, în baza disp.art. 304 indice 9 Cod procedură civilă, să admită prezentul recurs, și, pe cale de consecință, să se modifice sentința atacată în sensul admiterii și a capătului de cerere privitor la obligarea pârâtei A. F. P. a mun. C.-N. la plata dobânzii legale după suma de 3.252 lei de la data achitării sumei și până la restituirea ei efectivă și integrală. În motivare s-a arătat că: Singurul motiv de recurs îl constituie faptul că instanța de fond a respins capătul de cerere privitor la obligarea pârătei A. F. P. a mun. C.-N. la plata dobânzii legale după suma de 3.252 lei de la data achitării sumei și până la restituirea ei efectivă și integrală, motivat de faptul că reclamantul recurent ar fi indicat un alt temei de drept al acestui capăt de cerere- articolul 124 Cod procedură fiscală, câtă vreme temeiul legal al cererii de dobânzi ar fi fost dispoziiț1e dreptului comun în martie, respectiv art. 2, art.3 alineatul 1 și 3 din OG 9.. Reclamantul recurent înțelege să critice această motivare a instanței de fond, raportat la jurisprudența consacrată în materie admite faptul că motivarea în drept trebuie să se concretizere în temeiul juridic pe care se sprijină cererea reclamantului, însă aceasta nu înseamnă că reclamantul este ținut ( obligat-n.n. ) să indice în cuprinsul cererii sale textul de lege în care se încadrează faptele ce au generat conflictul dintre părți, întrucât încadrarea în drept a faptelor este și trebuie să fie opera magistratului. Mai mult, " invocarea unui temei de drept eronat nu poate influența justa soluționare a cauzei, deoarece instanta stabilește cadrul legal și procesual în raport cu pretentiile formulate " ( Decizia CSJ-secția comercială- nr.564 din 4 februarie 2003, în BJ 1990-2003, pagina 873 ). Totodată" în cazul în care acțiunea este redactată deficitar și nu se indică nici temeiul sau temeiurile de drept ale acțiunii, instanța are obligația să pună în discuție părților aspectele deficitare, în vederea stabilirii exacte a obiectului și a încadrării juridice a acțiunii. " ( Decizia CSJ-secția civilă- nr. 499 din 15 februarie 2000, în BJ 1990/2003, pagina 872). Iată așadar că instanța de fond, în baza rolului său activ, fie trebuia să pună în discuția părților corecta încadrare în drept a cererii reclamantului referitoare la plata dobânzilor legale, fie să stabilească ea însăși cadrul juridic adecvat al acțiunii. Și aceasta cu atât mai mult cu cât a admis primul capăt de cerere, cel care avea ca temei juridic plata nedatorată supusă repetițiunii ( restituirii ), capătul de cerere privitor la dobânzi fiind un capăt de cerere accesoriu. Pentru considerentele expuse mai sus, apreciază că recursul reclamantului este fondat, motiv pentru care solicităm a-l admite, cu . consecința modificării sentinței atacate în sensul admiterii și a" capătului de cerere privitor la obligarea pârâtei A. F. P. a mun. C.-N. la plata dobânzii legale după suma de 3.252 lei de la data achitării sumei și până la restituirea ei efectivă și integrală. Deliberând asupra recursului, Curtea constată următoarele: Reclamantul a achitat prin chitanța seria TS4B nr.1099964/(...) a achitat suma de 3252 lei la T. M. C.-N., cu titlu de taxă de primă înmatriculare auto în R.. T. a admis solicitarea referitoare la restituirea sumei, pe considerentul că actul normativ în baza căruia s-a perceput suma este contrar prev. art. 110 par. 1 din TFUE, însă a respins petitul privind acordarea dobânzii în materie fiscală, solicitate în baza prev. art. 124 alin. 1 C.pr.fisc., pe considerentul că această normă nu este incidentă în cauză. Recursul declarat de către reclamant privește doar această ultimă chestiune, relevându-se că instanța trebuia să-i acorde și dobânda legală. Curtea constată că o astfel de abordare nu poate fi primită, întrucât reclamantul și-a întemeiat această solicitare pe disp. art. 124 C.pr.fisc., o astfel de încadrare neputând fi realizată, câtă vreme obligația de restituire a taxei se circumscrie sferei răspunderii civile delictuale derivând din încălcarea de către autoritățile fiscale a obligației de a aplica prioritar dreptul comunitar și de a înlătura prevederile legii fiscale interne ce se dovedesc contrarii cu normele dreptului comunitar. Neîndeplinirea obligației de loialitate comunitară, asumată de R. ca stat membru, justifică angajarea răspunderii autorităților fiscale pe temei delictual și obligarea acestora la repararea prejudiciului patrimonial cauzat contribuabililor cărora li s-au aplicat prevederile fiscale ce contravin normelor comunitare, însă numai pe temeiul prev. de OG nr. 9. și nr. 1.. Așa fiind, Curtea constată că reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii în materie fiscală, în temeiul dispozițiilor art. 124 alin. 1 și 2 din Codul de procedură fiscală, norme care nu sunt aplicabile în cauză. În baza principiului disponibilității, instanța în mod corect a avut în vedere solicitarea formulată de către reclamant, astfel încât, din această perspectivă, hotărârea instanței este legală și temeinică, neputând fi modificată cauza cererii în recurs și neputând fi reținute susținerile conform cărora instanța avea obligația de a încadra corect, în drept, petitul formulat,cu atât mai mult cu cât acțiunea a fost formulată de către avocat, caz în care limitele rolului activ sunt mult reduse, Mai mult, o astfel de atitudine a instanței ar fi fost de natură să încalce drepturile procesuale ale părții adverse. Așa fiind, sentința fondului, urmare a respingerii recursului, în baza prev. art. 312 alin. 1 C.pr.civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi menținută în întregime. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE Respinge recursul declarat de reclamantul P. D. A. împotriva sentinței civile nr. 1199 din 0(...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. pe care o menține în întregime Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința din 16 Noiembrie 2011. Red.M.B./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Jud.fond: G. G.
| ← Decizia civilă nr. 4148/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 931/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
