Decizia civilă nr. 50/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 50
Ședința publică din 12 ianuarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. H. JUDECĂTORI : M. B.
F. T.
GREFIER: M. ȚÂR
S-a luat în examinare recursul formulat de D. G. A F. P. A J. S. împotriva sentinței civile nr. 866 pronunțată în data de (...), în dosarul nr. (...) al T.ui S. în contradictoriu cu intimata SC C. SA J. având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă apărătorul intimatei, av. M. A., cu împuternicire avocațială aflată la dosar, fila 10.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la al doilea termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de (...) se înregistrează din partea D. S., documentația care a stat la baza emiterii deciziei nr.6/2009.
La întrebarea instanței, reprezentantul părții litigante arată că studiat aceste înscrisuri astfel că nu înțelege să mai solicite amânarea judecării cauzei, întemeiat pe aceste considerente.
La solicitarea instanței reprezentantul intimatei arată că a înțeles să conteste
D. nr.253/(...) și parte a Deciziei nr.6/2009 prin care se soluționează contestația formulată, respectiv dispoziția prin care societatea era îndatorată la plata obligațiilor bugetare. Nu a înțeles să conteste partea din dispozitivul deciziei care privește declinarea soluționării contestației referitoare la D. de măsuri nr.2074 în favoarea organelor de inspecție fiscală.
Totodată, relevă că nu înțelege să conteste și punctul 2 din Decizie deoarece nu creează obligații suplimentare în sarcina părții.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate. În susținere arată că prin decizia contestată se instituie în sarcina intimatei obligații suplimentare, care în ceea ce privește TVA - ul aceasta beneficiază de certificatul de cotă zero, dată fiind natura contractului. Nu solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A P rin Sentința civilă nr. 866 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) s-a admis cererea formulată de SC C. SA J. în contradictoriu cu D. G. A F. P. S. și s-a dispus anularea Deciziei nr.6/(...) precum și a măsurilor dispuse prin aceasta.
A fost obligată intimata la 1190 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea sa, reclamanta S. C. S. J. a chemat in judecată D. G. A F. P. S. solicitând a se dispune anularea Deciziei nr. 6 din (...) emisă de această instituție și exonerarea societății de la plata sumei de 163.262 lei.
In considerentele acțiunii se precizează că prin D. mai sus amintită emisă de
B. de soluționare a contestațiilor din cadrul D. S. a fost respinsă contestația societății formulată împotriva Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscală nr. 253/(...) și a Dispoziției privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală 2074/(...).
Contestația viza exonerarea de la plata sumelor referitoare la plata TVA suplimentar în sumă de 75.711 lei si majorări de întârziere TVA in sumă de 87.551 lei.
Referitor la aceste sume se impune mențiunea că organul de inspecție fiscală a constatat că societatea reclamantă în perioada supusă controlului a efectuat lucrări de construcții la mai multe obiective printre care s-au identificat și construcția din temelie a B. O. Române J. precum și a B. G. C. J.
Pentru lucrările de construcții efectuate la lăcașele de cult finanțate prin contribuția enoriașilor locuitori ai orașului J. și prin donații, respectivele biserici au făcut demersurile legale conform prevederilor OUG nr.17/2000 art.17 pct.B lit.m prin care se acorda cota zero la TVA pentru lucrările efectuate la lăcașele de cult în calitatea lor de beneficiari ai unor contracte de lucrări.
În acest context B. O. J. a obținut Certificatul nr.7 din (...) emis de D. S. anexa nr.1 de acordare a cotei zero a TVA pentru contractul nr.4/(...) încheiat între societatea reclamantă și respectiva biserică privind realizarea construcției Catedrala O. Română J. și C.ul cultural spiritual, valoarea de acordare a cotei zero de TVA fiind la valoarea contractului de 13.483.276.453 lei și până la finalizarea tuturor lucrărilor ce fac obiectul contractului nr.4/(...), conform perioadei de valabilitate a autorizației de construcție.
În aceleași maniere s-a lucrat și cu B. G. C. J., având în vedere adresa reprezentantului B. C. nr.335/(...) anexa 2 și acordul dat de D. S. - C. F. J. prin adresa nr.1164/(...) anexa nr.3 care în ultimul aliniat face mențiunea că „… se acordă certificatul de cota zero …";.
C. că organul de control nu a analizat suficient probele invocate in cauză și a interpretat greșit legislația, neluând în considerare explicațiile date de societate.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize contabile de specialitate (fila 47-
83).
Din probele administrate în cauză, instanța a retinut următoarele:
În urma inspecției fiscale generale efectuată în data de (...), societatea S. C. S.
J. a fost verificată pe linia impozite și taxe datorate bugetului de stat în perioada (...)-(...). Cu acel prilej s-a constatat că societatea nu a înregistrat corect TVA colectată ci numai TVA deductibil.
Procesul verbal încheiat cu acea ocazie consemna mai multe nereguli dar societatea a contestat doar plata TVA-ului suplimentar și a majorărilor de întârziere aferente. D. nr. 6/2009 atacata în instanță se referă doar la aceste sume.
Organul de inspecție fiscală a constatat că societatea a efectuat lucrări de construcții la mai multe obiective printre care și construcția din temelie a B. O. Române din localitatea J. precum și a B. G. catolice din localitatea J.
Pentru lucrările de construcție efectuate la casele de cult finanțate prin contribuția enoriașilor și prin donații, respectivele biserici au făcut demersurile legale conform prevederilor OUG nr.17/2000 art.17 pct.B lit.m prin care s-a acordat cota zero de TVA pentru lucrările efectuate la casele de cult în calitatea lor de beneficiari ai unor contracte de lucrări.
În acest context B. O. din J. a obținut Certificatul nr.7 din (...)emis de D. S. de acordare a cotei zero de TVA pentru contractul nr.4//(...) încheiat cu societatea, contract ce privea construcția Catedralei O. și C. cultural spiritual, valoarea de acordare a cotei zero fiind la valoarea contractului de 1348327,65 lei, până la finalizarea tuturor lucrărilor ce făceau obiectul contractului nr.4/(...), conform perioadei de valabilitate a autorizației de construcție.
În aceeași manieră s-a lucrat și cu B. G. C. din J. având în vedere acordul dat de D. S. - C. F. J. prin adresa nr.1164/(...) care la ultimul aliniat face mențiunea că
„se acordă certificatul cu cotă zero";.
În aceste condiții societatea a realizat lucrări de construcții la cele două obiective emițând facturi fiscale fără TVA deci cota fiind zero așa cum autoritatea fiscală competentă respectiv D. S. a acordat acest drept.
Prin Raportul de inspecție fiscală organul de control a constatat că societatea a facturat către beneficiari lucrări de construcții cu cota zero privind TVA nerespectând legislația în vigoare.
Societatea a efectuat lucrările la cele două lăcașe de cult în baza C. nr.7 din (...) pentru Catedrala O. din J. respectiv C. cultural spiritual și a adresei nr.1164/(...) pentru construcția B. G. C..
Scutirea de la plata TVA pentru astfel de lucrări este dată de art.143 alin.1 lit.m din Legea nr.5. privind C. Fiscal iar prin O. 230 din 2 februarie 2004 s-a stabilit modalitatea prin care s-a realizat acest fapt.
Conducerea societății împreună cu beneficiarii au analizat textele de lege, coroborate cu acordul de cotă zero dat de D. S. și au considerat că beneficiarii pot opta pentru o modalitate dintre cele prevăzute de art.6 alin.2 respectiv procedura de restituire a taxei sau procedura de scutire a taxei sens în care au considerat ca legală și aplicabilă procedura de scutire a TVA prin emiterea facturilor fiscale fără TVA deci cu cotă zero de TVA de către societate în calitate de prestator-constructor.
Analizând actele depuse în cauză, instanța a retinut că în perioada cuprinsă de la adresa emisă de către C. F. J. - (...) - și de la obținerea C. nr.7 - (...) - și până la perioada verificată de către organul de control în legătură cu speța în cauză (2004-
2005), regimul TVA a fost reglementat succesiv de OUG nr.17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată Legea nr.345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată și Legea nr.5. privind C. Fiscal, toate aceste acte normative prevăzând cota zero de TVA, respectiv scutire cu drept de deducere pentru construcția de lăcașuri de cult religios și pentru bunuri și servicii finanțate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile, inclusiv din donații ale persoanelor fizice, în condițiile stabilite prin ordin.
Procedura de aplicare a cotei zero sau de aplicare a scutirii de TVA a fost stabilită prin ordine emise de M. F. pentru construcția de lăcașuri de cult religios (OMF nr.1., OMF nr.1010/2002, OMF nr.2., modificat prin OMF nr.1326/2004) și prin ordine emise pentru aprobarea normelor privind aplicarea scutirii de TVA pentru livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau din împrumuturi nerambursabile, inclusiv din donații ale persoanelor fizice (OMF nr.7., OMF nr.7.,
OMF nr.1., OMF nr.1880/2005), construcția lăcașurilor de cult religios beneficiind de scutire de TVA în baza ambelor categorii de ordine.
În perioada 2004 - 2005, SC C. SA a emis facturi către cei doi beneficiari, după cum urmează:
-către P. O. în valoare totală de 166.087,88 lei, din care: în anul 2004 - 70.109 lei iar în anul 2005 - 95.978,88 lei;
-către B. G. C. în valoare totală de 202.845,67 lei din care : în anul 2004 - 92.836 lei iar în anul 2005 - 110.009,67 lei.
Conform motivațiilor legale care se vor prezenta la răspunsul formulat la O. nr.3, pentru lucrările executate pentru P. O. J., SC C. SA nu are de plată obligații bugetare suplimentare.
În ce privește lucrările executate la B. G.-C., instanța a reținut că adresa nr.
1164 din (...) emisă de C. F. J. ține loc de certificat de scutire. C. culpa organelor fiscale care nu au dat curs cererii depusă de aceștia și nu au eliberat așa cum era legal, certificatul de cotă zero în perioada în care a fost solicitat.
În cauză sunt aplicabile prevederile O. 1. care reglementează aplicarea cotei zero pentru obiectivele destinate unor scopuri cu caracter religios cum sunt construcțiile, iar finalizarea acestora este asigurată din donații ale persoanelor fizice.
Prin urmare, dacă în perioada 2001, pentru lucrările constând în construcția
Catedralei O. Române J. s-a eliberat certificat de scutire în baza art. 17 lit. m din OUG 17/2000 care prevedea scutire pentru bunurile și serviciile finanțate din donații ale persoanelor fizice, în condițiile în care la litera o din aceeași ordonanță era prevăzută scutirea pentru construcția lăcașurilor de cult religioase, atunci și pentru B. G. C. erau valabile aceleași proceduri.
În perioada supusă expertizării 2004-2005, conform prevederilor C.ui fiscal, procedura de aplicare a cotei o pentru construcția lăcașului de cult religios, este prevăzută de OMF nr. 230 care prevede posibilitatea de scutire de taxa pe valoarea adăugată pentru același obiectiv atât prin restituirea către beneficiar a taxei furnizate către furnizori cât și procedura de scutire prevăzută de OMF 1., una dintre ele fiind facturarea de către prestatori fără taxa pe valoarea adăugată, în baza certificatului de scutire, ordin care de altfel prevede la art. 2 că certificatele emise în baza ordinelor anterioare rămân valabile pe toată durata de realizare a obiectivului.
În final apreciază că reclamanta SC C. SA a respectat toate prevederile referitoare la TVA în ce privește B. O., iar referitor la B. G. C., culpa aparține chiar organelor fiscale care nu au finalizat procedura de emitere a O. de scutire.
În baza acestor considerente, s-a admis cererea formulată de SC C. SA J. în contradictoriu cu D. S. și s-a dispus anularea Deciziei nr.6/(...) precum și a măsurilor dispuse prin aceasta.
Se va obliga intimata la 1190 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. a F. P. a județului S.,solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de S. S. ca nefondată, iar pe cale de consecință menținerea ca temeinică și legală a Deciziei nr.6/(...) emisă de B. de S. C. din cadrul D. S.
C. criticabilă hotărârea instanței de fond având în vedere faptul că instanța a luat în considerare în pronuntarea hotărârii atacate doar expertiza dispusă în cauză fără a analiza Certificatul nr. 7 din (...) prin care s-a acordat cota zero a taxei pe valoare adaugata beneficiarului P. O. Romana nr.2 J. raspunsul A.J. la cererea nr.335/(...) in legatura cu acordarea certificatului de cota zero depusa de B. G. - C. si a ignorat in totalitate raspunsul expertului la O. nr. 3 " B. G. C. J. nu a obtinut certificat conform O. nr. 7. a ignorat de asemenea si textele de lege incidente cauzei.
De asemenea, instanta de fond nu a analizat obiectiunile formulate la raportul de expertiza fiscala judiciara.
Reiterează si in fata instantei de recurs faptul ca in urma inspecției fiscale generale efectuată în data (...) societatea a fost verificată pe linie de impozite și taxe datorate bugetului de stat în perioada (...)-(...).
Din verificările efectuate s-a constatat că societatea a facturat lucrari de constructie la B. O. J. si B. G. C. J. aplicand cota 0 de TVA in perioada (...) - (...).
Prin certificatul nr.7/(...) eliberat de D. S. În baza O.U.G.nr.17/2000 art.17 lit B.m. prin care s-a acordat cota zero a taxei pe valoare adaugata pentru lucrari de constructii efectuate la parohia O. J. A. prevedere legala a avut aplicabilitate pana la aparitia L. nr.5. si a OMF nr.230/(...) cu aplicabilitate incepand cu data de (...).
B. G. C. J. pentru justificarea facturii cu cota "O" a prezentat organelor fiscale adresa emisă de A. J. nr.1.164/(...), adresă care în mod legal nu a putut fi luată înconsiderare deoarece B. G.-C. avea obligatia să obțină pentru scutirea la plata TVA certificat de la D. S. conform N. aprobate prin O. și OMF nr. 7., care avea aplicabilitatea până la data de (...).
Din filele nr.8 -9 a raportului de expertiza rezulta clar si fara echivoc ca, insusi consultantul fiscal numit in cauza nu se pronunta in baza unui temei legal cu privire la " lucrarile executate pentru B. G. C.".
Instanta de fond a retinut in mod gresit doar aspectele mentionate in raportul de expertiza fiscala , in conditiile in care la dosarul cauzei a fost depusa adresa emisă de A. J. nr.1.164/(...), adresă care nu tine loc de certificat necesar pentru a obtine scutirea la plata TVA N. aprobate prin O. și OMF nr. 7..
La data controlului societatea s-a inregistrat in scopuri de TVA conform art.153 din Legea nr.5., indeplinind conditiile art.125.1 alin (2) lit.b pentru opreatiunile taxabile realizate.
Potrivit art.143 alin.1 lit.m din Legea nr.5. privind C. Fiscal, sunt scutite de taxa pe valoare adaugata constructia, consolidarea, extinderea, restaurarea si reabilitarea lacasurilor de cult religios sau a altor cladiri utilizate in acest scop.
N. de aplicare a O.M.F.230/(...) la art.1 alin.2 prevad: Regimul de scutire privind taxa pe valoare adaugata se realizeaza prin restituirea catre beneficiar a taxei facturate de catre furnizori/prestatori.
Textul de lege nu lasa loc de interpretare, în concluzie S. C. S. avea obligatia sa factureze cu TVA, iar beneficiarul dreptul sa solicite ( in baza si limitele certificatului) restituirea T.
De asemenea incepand cu (...) scutirea de TVA ( constructia de lacasuri de cult) era reglementata de art.143 alin.1 lit.m din Legea nr.5. privind cod fiscal, iar metodologia de aplicare este reglementata de O. 230/(...).
O. 1. reglementeaza strict procedura aplicarii cotei zero pentru constructia de lacasuri de cult religios.
In aceste conditii adresa emisa de A. J. nr. 1.164/(...), catre B. G. C. J. confirma S. C. SA faptul ca sunt indeplinite prevederile art.2 alin 1 litera b din O. 1., respectiv; pentru a putea beneficia de cota O " B. este obligat sa faca cunoscut organelor fiscale prestatorul desemnat sa factureze fara tva."
Drept consecinta adresa nr.1.164/(...) nu se poate substitui unui certificat de scutire.
S. C. S. J. nu a respectat prevederile acestui Ordin facturând fara TVA lucrarile de constructii executate.
De asemenea O. 2. stabilește la art.6, alin.2 ca beneficiarii prevazuti la art.2,lit,g din Ordin pot aplica atat procedura de restituire prevazuta in acest Ordin cat si procedura de scutire prin OMF 1..
Conform acestui ordin scutirea se aproba prin restituirea TVA-ului
(art.3,alin1,lit.a si art.4) catre beneficiarii prevazuti la art.2,lit.g din OMF 2. sau prin facturarea fara taxa de catre furnizori( art.3,alin.1 ,Iit.a si artA) catre beneficiarii prevazuti la art.2,lit.g din OMF 2. sau prin facturare de scutire prin OM F 1..
Beneficiarii prevazuti la litera g din OMF 2. sunt culte religioase recunoscute, asociatiile si fundatiile religioase, institutiile publice si alte institutii, care detin lacasuri de cult religios sau alte cladiri utilizate in acest scop.
In conditiile din care B. G. C. J. se afla in faza de executie a lacasului de cult, aceasta nu se poate incadra in prevederile art.2 litera g din O.M.F 2.,neputand aplica in acelasi timp si O. 2. si O. 1..
De altfel nu sunt indeplinite nici prevederile art.3 alin.1 lit.a si art.3 alin.1 litera b din O. 1..
S. C. SA nu a respectat nici prevederile art.3, alin.1,lit.b din OMF nr. 1., avand in vedere faptul ca facturarea fara TVA a lucrarilor se putea face doar in baza unui certificat emis conform art.5 din ordin. Or, in cazul de fata beneficiarul lucrarii nu asolicitat certificat incepand cu data de (...), si in consecinta furnizorul nu avea dreptul facturarii fara TVA a lucrarilor efectuate.
Aceste considerente sunt valabile și în ceea ce privește lucrarile executate catre
B. O. J.
Instanta de fond a dispus anularea deciziei nr.6/(...) precum si a masurilor dispuse prin aceasta, cu toate că prin decizia nr. (...) s-au solutionat doua capete de cerere, primul cu referire la obligatii fiscale suplimentare de plata stabilite de inspectia fiscala, iar cel de-al doilea cu referire la D. privind masurile stabilite de organul de inspectie fiscala.
Sublinem faptul ca lipsita de temei legal este si dispozitia instantei prin care a anulat masurile stabilite de organele de inspectie fiscala, fără să se indice temeiul în baza căruia s-a procedat astfel și fără a fi învestită în acest sens.
Avand in vedere faptul ca prin dispozitia privind masurile stabilite de organele de inspectie fiscala nu s-au stabilit impozite, taxe si accesorii ale acestora, in mod temeinic D.S. a declinat competenta organului emitent al acesteia respectiv A.
Raportat la aceste considerente, solicita admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulată de S. C. SA ca nefondată, iar pe cale de consecință menținerea ca temeinică și legală a Deciziei nr. 6 din (...) emisă de B. de S. C. din cadrul D. S.
Analizând recursul formulat, Curtea constată următoarele:
Ca urmare a inspecției fiscale desfășurate la reclamanta SC C. SA în perioada iunie-iulie 2008, a fost încheiat raportul de inspecție fiscală înregistrat sub nr. 2074 din (...), de către D. S., fiind constatate, în privința TVA, nereguli care au dus la stabilirea unor sume constând în 75.711 lei, TVA și 87.551 lei, majorări T.
Drept urmare, a fost emisă de către pârâtă decizia de impunere nr. 253 din (...), pentru suma totală de 175.796 lei, în care sunt cuprinse și diferențele de TVA, cu majorările aferente.
În procesul-verbal de control s-a relevat că societatea a facturat lucrări de construcții la P. O. J. și B. C. J., aplicând greșit cota 0 de TVA, în perioada (...)-(...).
Societatea a obținut certificatul nr. 7 din (...) eliberat de D. S., în baza prev. art. 17 lit. B din OUG nr. 17/2000, prin care se acordă cota 0 a TVA, pentru lucrările efectuate la P. O. J. Se arată că această prevedere legală a fost aplicabilă până la apariția L. nr. 5. și a OMF nr. 2., cu aplicabilitate începând cu data de (...).
Art. 143 alin. 1 lit. m din C. fiscal menține scutirea de TVA în ceea ce privește construcția, consolidarea, extinderea și reabilitarea lăcașurilor de cult sau altor clădiri utilizate în acest scop, însă art. 1 alin. 2 din OMF nr. 2. prevede că acest regim de scutire se realizează în mod efectiv prin restituirea către beneficiar a TVA facturate de către furnizori/prestatori.
Pentru justificarea facturării fără TVA a lucrărilor efectuate în temeiul contractului încheiat cu B. G.-C. J., reclamanta a prezentat adresa emisă de AFP J. nr. 1164 din (...), la cererea unității de cult, prin care se precizează că poate beneficia de cota 0 a T.
În opinia organelor de control, această adresă nu poate fi asimilată unui certificat emis în condițiile OMF nr. 752/2000 și OMF 7., cu aplicabilitate până la (...). De asemenea, în temeiul rațiunilor mai sus prezentate, începând cu această dată, lucrările de construcție efectuate trebuiau facturate cu TVA, aceasta fiind recuperată ulterior de către beneficiar.
Inspectorii fiscali relevă, cu titlu de exemplu că, în perioada anului 2004, pentru alte lucrări de construcții efectuate la cererea unor unități de cult, reclamanta a aplicat în mod corect prevederile legale în materia TVA, emițând facturi pentru sume cu acest titlu.
În concluzie, s-a constatat că s-au facturat în anul 2004 lucrări de construcții în valoare totală de 162.945 lei, iar în anul 2005, lucrări în valoare de 235.537 lei, cuaplicarea greșită a cotei 0 de TVA, astfel încât au fost stabilite diferențe de 75771 lei, din care 30959 lei, TVA aferent anului 2004 și 44.752 lei, TVA aferent anului 2005, fiind calculate și majorările de 87551 lei.
Reclamanta a contestat decizia de impunere, contestația fiind respinsă ca nefondată, prin decizia nr. 6 din (...) emisă de D. S., constatându-se că lucrările de construcții efectuate în perioada (...)-(...) nu sunt scutite de la plata TVA, reclamanta trebuind să factureze în mod corespunzător contravaloarea acestora.
Totodată, reținându-se că obiect al contestației l-a constituit și dispoziția nr.
2074 din (...) privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală, s-a declinat competența de soluționare a acesteia către organul său emitent, respectiv AIF S.
În sprijinul acestei soluții au fost invocate prev. art. 209 alin. 2 din OG nr.
92/2003 și art. 5.1 și 5.2 din OMF nr. 519/2005.
Ulterior, reclamanta s-a adresat instanței, solicitând anularea deciziei nr.
6/2009 și exonerarea de la plata sumei de 163.262 lei, TVA și majorări, considerând că modalitatea de facturare utilizată în privința celor 2 beneficiari respectă prevederile legale în vigoare la momentul eliberării certificatelor de cotă 0.
Tribunalul Sălaj a admis cererea și a anulat decizia nr. 6/2009 și măsurile dispuse prin aceasta, întemeindu-și soluția, în principal pe conținutul raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză și asimilând adresa nr. 1164/2001 emisă de AFP J. unui certificat de cotă 0.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta D. S., solicitând modificarea ei și respingerea acțiunii, relevându-se că prima instanță a nesocotit prevederile art. 143 alin. 1 lit. m din Legea nr. 5. și cele ale OMF nr. 2., prestatorul având obligația de a factura cu TVA, iar beneficiarului fiindu-i recunoscut dreptul de a solicita, în baza și limitele certificatului, restituirea acesteia.
În plus, s-a mai arătat că adresa nr. 1164/2001 nu ține loc de certificat și că în mod nelegal s-a dispus anularea, în totalitate, a deciziei nr. 6 din (...), în condițiile în care pct. 2 al deciziei nu a făcut obiectul acțiunii formulate de către reclamantă, iar soluția de declinare a competenței în privința dispoziției privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală este în acord cu prevederile art. 209 din OG nr. 92/2003 și a O. nr. 519/2005.
Curtea constată că prima chestiune asupra căreia este ținută să se pronunțe în prezenta cauză este legată de valențele ce pot fi conferite adresei nr. 1164/(...) emisă de către C. fiscală J. în atenția reclamantei SC C. SA.
A. reprezintă un răspuns dat la cererea înregistrată de către B. G.-C. J. sub nr.
335 din (...), prin care s-a solicitat acordarea certificatului de cotă 0 TVA, relevându- se că în baza OMF nr. 1., se aplică cota 0 a TVA, prin facturarea lucrărilor executate fără TVA, cu exercitarea dreptului de deducere a TVA aferentă intrărilor, în baza autorizației de construire și în limita perioadei de valabilitate a acesteia. Se mai arată că pe facturi se vor înscrie numărul și data, precum și emitentul autorizației, facilitatea fiind condiționată de limita valorii autorizate și a perioadei de valabilitate a
AC eliberate la cererea B. C. J.
Drept urmare, se menționează în mod expres că se acordă certificatul de cotă 0 la SC C. SA (filele 17-18 dosar fond).
În opinia instanței, chiar dacă această adresă nu cuprinde toate mențiunile inserate în modelul de certificat aprobat prin OMF nr. 7., el poate fi asimilat acestuia, în condițiile în care conține toate informațiile relevante din conținutul cărora rezultă că a fost autorizat prestatorul SC C. SA să factureze lucrările executate către B. G.-C.
J., în baza autorizației de construire, fără T.
De altfel, în mod corect se relevă de către prima instanță că singurele care se fac vinovate pentru neeliberarea unui certificat de cotă 0, în forma prevăzută în ordin, sunt organele fiscale, acestea neputând să-și invoce propria culpă.
Drept urmare, în analiza cauzei Curtea va porni de la premisa conform căreia atât în privința lucrărilor executate în temeiul contractului încheiat cu B. G.-C. J., cât și a acelora prestate în favoarea P. O. J., au fost emise certificate de cotă 0 a TVA, în temeiul art. 17 pct B. din OUG nr. 17/2000.
În ceea ce privește necesitatea facturării cu TVA a contravalorii lucrărilor de construcții realizate în perioada 2004-2005 executate în temeiul contractelor încheiate cu cele două unități de cult, Curtea constată că susținerile din recurs nu reprezintă decât o reiterare a poziției exprimate de către organele fiscale în raportul de inspecție și în decizia de soluționare a contestației, nefiind în măsură să combată în mod pertinent cele relevate în cuprinsul raportului de expertiză contabilă depus la dosarul de fond.
Astfel, consultantul fiscal desemnat de către instanță relevă în mod corect că reglementările legale invocate, respectiv cele ale art. 143 alin. 1 lit. m din C. fiscal, conform cărora „sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata constructia, consolidarea, extinderea, restaurarea si reabilitarea lacasurilor de cult religios sau a altor cladiri utilizate in acest scop";, si in perioada acordarii certificatului de scutire nr.7 din 14 august 2001, eliberat la cererea P. O. J.
Cu toate acestea, acest certificat a fost eliberat in baza prevederilor care reglementau scutirea de taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile si serviciile finantate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile, inclusiv donații ale persoanelor fizice, respectiv art. 17, pct. B lit. m) din O.U.G. nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adaugata. Prevederea similara acesteia se regaseste in C. fiscal in vigoare incepand cu data de (...), la art.143 alin.( 1) lit.l, in baza careia s-a emis OMF nr.141 din 20 ianuarie 2004 care a menținut valabilitatea certificatelor emise in baza reglementarilor anterioare, conform art. 2, pe toată durata de realizare a obiectivului sau, după caz, a proiectului pentru care au fost eliberate.
De asemenea, conform art. 3 din anexa acestui ordin:
„(1) Scutirea de taxa pe valoarea adăugată, prevăzută la 143 alin. (1) lit. l) din
Legea nr. 5., poate fi realizată prin următoarele modalități: a) prin restituirea taxei pe valoarea adăugată, potrivit art. 149 alin. (9) din Legea nr. 5., către beneficiarii fondurilor nerambursabile care nu sunt plătitori de taxă pe valoarea adăugată, conform procedurii prevăzute la art. 4; b) prin facturarea fără taxa pe valoarea adăugată de către furnizorii/prestatoriipersoane impozabile române, care participă la realizarea obiectivelor sau proiectelor finanțate din fondurile prevăzute la art. 1 și 2, denumiți în continuare contractori, și de către furnizorii sau prestatorii acestora din România, denumiți în continuare subcontractori, a bunurilor livrate și a serviciilor prestate. ….Contractorii și subcontractorii își pot exercita dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente intrărilor destinate realizării obiectivului sau a proiectului...";.
Deși este adevărat că se prevede că facturarea fără taxa pe valoarea adăugată se poate efectua numai pe baza unui certificat de scutire de taxă pe valoarea adăugată, care se solicită pentru contractori și subcontractori de către beneficiarii fondurilor, prin menținerea valabilității certificatelor emise anterior, această cerință este îndeplinită.
Drept urmare, nu se înțelege de ce insistă recurenta în aserțiunea conform căreia prev. OMF nr. 1. nu îi erau aplicabile reclamantei, din moment ce reglementările legale nu s-au schimbat in esenta in perioada de dupa (...) fata de perioada anterioară, existând, în continuare posibilitatea facturării fără T.
Din documentele existente la dosarul cauzei rezulta faptul ca P. O. J. a obținut certificat de acordare a cotei zero in baza art.17 pct B lit. m din OUG nr.17/2000, pentru bunurile si serviciile finantate din donatii ale persoanelor fizice, in aplicarea căruia a fost emis OMF 7. si nu OMF 1., iar OMF nr.2. nu are aplicabilitate pentru bunurile si serviciile finanțate din donații persoane fizice.
În ce privește B. G. C., din documentele existente la dosarul cauzei rezulta faptul ca aceasta a solicitat eliberarea unui certificat de acordare a cotei zero, dar din punctul de vedere al organului de control referitor la P. O. rezulta ca acest certificat oricum nu ar mai fi avut valabilitate după data de (...).
De asemenea, expertul a expus în mod pertinent și considerațiile pentru care nu poate fi reținută poziția pârâtei conform căreia „motivarea expertului conform careia pentru lucrarile executate pentru B. G. C. se puteau aplica si prevederile O. 1. cat si cele ale O. 7. este nejustificată, tinand cont de faptul ca aplicarea cotei O pentru constructia de lacasuri de cult este reglementata de O. 1., act normativ invocat si de AFP J. in adresa 1164/(...)";.
Astfel, analiza raporturilor fiscale s-a făcut din prisma executantului de lucrări, respectiv SC C. SA, lucrarile efectuate pentru cei doi beneficiari sunt similare (lucrari de constructii), iar O. 1. era in vigoare si in perioada in care pentru P. O. a fost eliberat certificatul de scutire prevăzut in OMF nr.7. care reglementează aplicarea cotei zero pentru obiective destinate unor scopuri cu caracter religios, concretizate in bunuri si servicii, cum sunt :constructii, ... etc., iar finantarea este asigurata din donații ale persoanelor fizice.
Apare astfel ca întemeiată concluzia conform căreia, daca în anul 2001, pentru lucrarile constând in construcția Catedralei O. Romane J. si C.ului Cultural
Spiritual, finanțat din donații credincioși s-a eliberat certificat de scutire in baza art.17 pct. B lit. M din O.U.G.nr.17/2000 care prevedea scutire pentru bunurile si serviciile finantate din donatii ale persoanelor fizice, in condițiile in care la litera o) din aceeasi ordonanta era prevazuta scutirea pentru construcția lăcașurilor de cult religios, atunci și pentru B. G. C., pentru a nu se crea discriminare intre beneficiari, erau valabile aceleași proceduri.
De asemenea, tinand cont de faptul ca incepand cu (...), reglementarile legale s- au mentinut aproape identic, este de neințeles cum se poate schimba fundamental interpretarea data unor prevederi legale care existau in aceeasi forma in perioada anterioara. In opinia expertului, la care achiesează și Curtea, aceasta duce la incalcarea principiului privind eficienta impunerii, principiu pe care se bazeaza impozitele si taxele reglementate de C. fiscal, prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a prevederilor C.ui fiscal, astfel incat aceste prevederi sa nu conduca la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice, in raport cu impozitarea in vigoare la data adoptarii de catre acestea a unor decizii investiționale majore.
De altfel, acesta este și motivul pentru care, prin art. 6 alin. 2 din OMF nr. 2., s-a prevăzut în mod expres posibilitatea ca beneficiarii prevăzuți la art. 2 lit. g), respectiv cultele religioase, să poată aplica pentru același obiectiv atât procedura de restituire a taxei pe valoarea adăugată prevăzută de prezentele norme, cât și procedura de scutire de taxa pe valoarea adăugată prevăzută de N. privind aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, de organisme internaționale și de organizații nonprofit și de caritate din străinătate și din țară, inclusiv din donații ale persoanelor fizice, prevăzută la
143 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 5. privind C. fiscal, aprobate prin ministrului finanțelor publice nr. 1..
Or, așa cum s-a arătat ma sus, ca o consecință a principiului drepturilor castigate si a principiului securitatii juridice a raporturilor fiscale, s-a prevazut in reglementarile de dupa (...), în speță, în OMF 1., ca certificatele de scutire de TVA eliberate anterior pentru livrari de bunuri si prestari de servicii finantate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, de organisme internaționale si de organizații nonprofit si de caritate din străinatate si din tara sau de persoane fizice își păstrează valabilitatea pe perioada derulării obiectivelor.
Așa fiind, vor fi înlăturate în totalitate motivele de nelegalitate referitoare la soluția de anulare a dispozițiilor date prin pct. 1 al deciziei nr. 6/2009.
Va fi considerat ca fiind întemeiat motivul de recurs potrivit căruia prima instanță a acordat mai mult decât s-a cerut, prin anularea integrală a deciziei nr.
6/2009, în condițiile în care obiect al acțiunii l-a constituit doar dispoziția referitoare la plata de către reclamantă a sumei de 163.262 lei, cu titlu de TVA și majorări.
În acest sens, la termenul de astăzi s-a solicitat reprezentantului reclamantei să ofere instanței lămuriri suplimentare pe marginea cadrului procesual pe care a înțeles să-l fixeze, din perspectiva obiectului cererii de chemare în judecată, acesta relevând că pct. 2 al deciziei nr. 6/2009 nu a fost atacat prin acțiune, nemulțumirea reclamantei fiind legată doar de impunerea sumelor cu titlu de T.
Așa fiind, în baza prev. art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 304 pct. 6
C.pr.civ., în ceea ce privește acest motiv de nelegalitate, recursul pârâtei va fi admis, cu consecința modificării în parte a sentinței atacate, în sensul admiterii cererii reclamantei și a anulării parțiale a deciziei nr.6/(...) emisă de D. G. A F. P. A J. S., a deciziei de impunere nr.253/(...) și a raportului de inspecție fiscală nr.2074/(...) emise de D. G. A F. P. A J. S., cu consecința exonerării reclamantei de la plata sumei de 75.711, TVA și a majorărilor de întârziere aferente de 87.551 lei, dându-se astfel eficiență principiului disponibilității, luându-se act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. A J. S. împotriva sentinței civile nr. 866 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S. pe care o modifică în parte, în sensul că admite cererea formulată de către reclamanta SC C. SA și dispune anularea parțială a deciziei nr.6/(...) emisă de D. G. A F. P. A J. S., a deciziei de impunere nr.253/(...) și a raportului de inspecție fiscală nr.2074/(...) emisă de D. G. A F. P. A J. S., cu consecința exonerării reclamantei de la plata sumei de 75.711, TVA și a majorărilor de întârziere aferente de 87.551 lei.
D. este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 ianuarie 2011.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTOR,
JUDECĂTOR,
M. H. M. B.
F. T.
GREFIER,
M. ȚÂR R ed.M.B./dact.L.C.C.
3 ex./(...)
Jud.fond: P. R.a-M.lena
| ← Decizia civilă nr. 781/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 2828/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
