Decizia civilă nr. 5080/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...) R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Nr. 5080/2011
Ședința de la 24 N. 2011
C. compus din: PREȘEDINTE: D. M. JUDECĂTOR: M. D. JUDECĂTOR: R.-R. D. G.: C. P.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul R. I. împotriva sentinței civile nr. 1112 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M., în contradictoriu cu intimații A. F. P. T. L. și A. F. pentru M. B., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat de reclamantul R. I. este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 21,5 lei și timbru judiciar in valoare de 0,15 lei.
S-a făcut cauzei, după care se constată că în data de 16 septembrie
2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei D. G.
A F. P. A J. M. și pentru A. F. P. T.L. (f.6-7).
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 1112 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M., au fost respinse excepțiile tardivității procedurii prealabile și inadmisibilității acțiunii invocate de D. G. a F. P. M. în nume propriu și pentru A. F. P. T. L.. A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul R. I. împotriva pârâtelor A. F. P. T. L. și A. F. P. M. B. P. a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: Analizând cu prioritate excepția tadivității și inadmisibilității acțiunii în conformitate cu art. 137 Cod pr. civilă, instanța a constatat că aceasta nu poate fi primită pentru următoarele considerente: Potrivit art. 205 din Codul de procedură fiscală, împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrativ fiscale se poate face contestație conform legii însă această cale administrativă nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii. Reclamantul a uzat de această procedură, aspect ce rezultă din decizia nr. 850 din (...), prin care pârâta D. G. a F. P. M. a respins contestația formulată ca nedepusă în termen (f.5 -8) Examinând acțiunea care a fost legal timbrată, prin prisma celor invocate de reclamant, din coroborarea actelor existente la dosar și a prevederilor legale incidente în materie, instanța reține următoarele: Decizia de calcul a taxei de poluare atacată prin acțiunea dedusă judecății în prezentul dosar a fost emisă la 18 august 2008 iar suma de 3093 lei a fost achitată de reclamant la (...). Potrivit art.7 din OUG 5. privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, modificată, stabilirea, verificarea, calcularea și executarea silită inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili se soluționează de către autoritatea fiscală competentă, potrivit OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Critica reclamantului vizând regimul fiscal discriminatoriu care ar rezulta din aplicarea taxei de poluare nu este fondată întrucât taxa primei înmatriculări se plătește în România, pentru toate autoturismele, indiferent de proveniența lor, respectiv că sunt din producția internă, import sau din achiziții intracomunitare. Astfel OUG nr.5., act normativ care a suferit mai multe modificări prin OUG 2., OUG 2. și OUG 7. este acceptată de C. E. ca fiind compatibil cu aquis-ul comunitar. Este real faptul că autoturismul marca Volkswagen Golf achiziționat de reclamant a fost înmatriculat pentru prima dată la (...) pe teritoriul U. E., însă după cum se poate observa, la data formulării cererii de înmatriculare, era aplicabilă forma inițială a O.U.G. nr. 5. ce nu prevedea discriminarea între autoturismele importate și cele din producția internă, ca atare aceasta nu contravine prevederilor comunitare cuprinse în art. 25 și 28 din Tratatul de instituire a C. E. actualmente art. 30 și 34 din acelaș tratat, respectiv cele ale art. 90, actualmente art. 110 din T.F.U.E. Constatând că reclamantul a achitat o taxă datorată potrivit dispozițiilor legale în vigoare, taxă care nu contravine normelor comunitare, actele administrativ fiscale atacate sunt temeinice și legale, motiv pentru care în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată, conform dispozitivului. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul R. I. solicitând admiterea recursului, și modificarea sentinței civile nr. 1112/(...) pronunțată în dosar nr. (...), în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 al.7, 8 și 9 sau 304 al. 1 din Codul de procedură civilă. În motivare s-a arătat că taxa a fost incasata în baza unei legislatii interne contrară normelor comunitare, astfel încât, în aplicarea principiului priorității dreptului comunitar, există obligația de restituire În drept, își intemeiază cererea de chemare în judecată pe dispozitiile art 110 din Tratatul U. E., art. 148 Constitutia R., art. 117 , 120 si 124 C.proc.fisc. În cauză a depus întâmpinare pârâta D. G. a F. P. M. și pentru A. F. P. T.L. prin care a solicitat respingerea recursului.(f.6-7). Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele: Referitor la fond: În prezent, compatibilitatea O.U.G. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Și este așa, deoarece din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul C. de referă la varianta inițială a OUG nr. 5. aplicabilă în prezentul litigiu. Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. P. a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare. Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5., varianta inițială, trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008. Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc). Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din Tratatul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a C. de Justiție (cauza Simmenthal). Referitor la obligația de plată a dobânzii, Curtea constată că reclamantul a achitat la A. F. P. taxa de poluare și a solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii potrivit art. 124 Cod pr. fisc, iar prima instanta a acordat altceva decât s-a solicitat de reclamant, respectiv dobânda legală în materie civilă de la data plății taxei și până la data restituirii sale integrale. Încasarea nelegală a unei taxe produce un prejudiciu prin lipsirea de respectiva sumă de bani pentru perioada cuprinsă între data încasării taxei si data restituirii efective. Normele speciale din materia dreptului fiscal nu reglementează acoperirea acestui prejudiciu, situație în care devin incidente normele dreptului comun. Nu se poate accepta aplicarea prin analogie a dispozitiilor art. 124 alin. 2 raportat la art. 120 alin. 6 si art. 117 C.p.c. deoarece este vorba despre norme de excepție, de stricta interpretare si aplicare doar la situația pe care o reglementează. Este important a se avea în vedere dispozițiile art. 3 alin. 3 din O.G. nr. 9/2000 dacă ar fi fost formulat un astfel de petit, or un capăt de cerere privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale în materie civilă nu a fost formulat. În cauză s-a urmat procedura fiscală de contestare, prev. de art. 205 și urm. C. pr. fiscală, fiind emisă decizia nr. 850/2010 (f.5) astfel încât nu se mai impune analiza excepției inadmisibilității invocată în apărare. Referitor la excepția inadmisibilității, Curtea mai reține și următoarele: În ședința din 14 noiembrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție - C. competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit în fiecare dintre cauze, emis Decizia nr.24 în dosarul nr. 9/2011iar prin această hotărâre a admis recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, C. de conducere al C. de A. I. și C. de conducere al C. de A. C. și a stabilit că procedura de contestare prevăzută de art.7 din Ordonanța de U. a G. nr.5. raportat la art.205-218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit.d din același cod Decizia pronunțată fiind obligatorie, potrivit art.3307 alin.4 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că excepția de inadmisibilitate este nefondată. În consecință, față de cele menționate anterior, în temeiul art. 304 pct. 9 c.pr.civ. raportat și la dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, se va admite recursul formulat și se va modifica hotărârea recurată în sensul că se va admite în parte acțiunea reclamantului și se va dispune anularea deciziei 3152/2008, cu obligarea pârâtelor să restituie reclamantului suma de 3093 lei, reprezentând taxă pe poluare. Se vor respinge cererea de plată a dobânzii fiscale, cu menținerea restului dispozițiilor sentinței. În temeiul art. 274 al. 1 c.pr.civ. vor fi obligate pârâtele să achite reclamantului 65 lei cheltuieli de judecată la fond și în recurs. P. ACESTE MOTIVE Î N NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de reclamantul R. I. împotriva sentinței civile numărul 1112 din (...), pronunțată în dosarul numărul (...) al T. M. pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte acțiunea reclamantului. Dispune anularea deciziei 3152/2008. Obligă pârâtele să restituie reclamantului suma de 3093 lei, reprezentând taxă pe poluare. Respinge cererea de plată a dobânzii fiscale. Menține restul dispozițiilor sentinței. Obligă pârâtele să achite reclamantului 65 lei cheltuieli de judecată la fond și în recurs. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 24 noiembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECATORI D. M. M. D. R.-R. D. C. P. GRFIER R ed.D.M/S.M 2 ex./(...) Jud.fond. V. I.
| ← Decizia civilă nr. 1054/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 1914/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
