Decizia civilă nr. 5330/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...) R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Nr. 5330/2011
Ședința de la 30 N. 2011
C. compus din: PREȘEDINTE D. M. JUDECĂTOR M. B. JUDECĂTOR F. T. GREFIER L. S.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta D. G. a F. P. B.-N. prin A. F. P. B. și pârâta A. F. pentru M. B. împotriva sentinței civile nr. 166 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., în contradictoriu cu reclamanta SC A. N. S., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite
- restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat de pârâta D. G. a F. P. B.-N. prin A. F. P. B. și pârâta
A. F. pentru M. B. sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 166 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., a fost respinsă excepția inadmisibilității invocată de chemata în garanție A. F. pentru M.. A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. G. a F. P. B.-N. față de petitul doi din acțiune. A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta SC A. N. S. împotriva pârâtelor D. G. a F. P. B.-N. și A. F. P. B. și în consecință s-a respins ca inadmisibil petitul nr. 1 din acțiune; și a fost obligată pârâta A. F. P. B. să restituie reclamantei suma de 2692 lei reprezentând taxă de poluare cu dobânda legală calculată din data (...) până la restituirea efectivă. A fost admisă cererea de chemare în garanție a Administrație F. pentru M. B. și în consecință a fost obligată chemata în garanție Administrație F. pentru M. să vireze pârâtei A. F. P. B. suma de 2692 lei. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: T. în ședințele publice din data de 7 decembrie 2010 și 8 februarie 2011 a unit cu fondul excepțiile invocate. Potrivit prev. art. 137 al. 1 Cod procedură civilă instanța s-a pronunțat în prealabil asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii. Referitor la cele două excepții invocate instanța a apreciat că excepția lipsei calității procesuale pasive are prioritate față de excepția lipsei procedurii prealabile deoarece mai întâi trebuie stabilită instituția față de care să se urmeze procedura prealabilă și ulterior să se verifice dacă această procedură s- a realizat sau nu. Astfel s-a constatat că prin acțiunea introductivă reclamanta a chemat în judecată D. G. a F. P. B.-N. și A. F. P. B.. Or, instituția care a calculat și a încasat taxa de poluare și care în speță poate fi obligată la restituirea acestei taxe nu este D. B.-N. ci este astfel cum se arată în întâmpinare A. F. P. B., care în speță este organul fiscal de la domiciliul reclamantei potrivit prevederilor art. 31 și 33 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, raportat la art. 5 al. 1, 4 și la art. 7 din OUG nr. 5.. Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile s-a constatat că această excepție este nefondată deoarece reclamanta înainte de a formula acțiune în justiție s-a adresat pârâtei în vederea restituirii taxei achitate (f. 5). Referitor la primul petit instanța reține că adresa de răspuns a cărei anulare se solicită nu are calitatea de act administrativ fiscal în sensul în care acesta este definit de disp. art. 41 din OG nr. 92/2003 modificată, deoarece prin această adresă nu se stabilesc, nu se modifică și nu se sting drepturi și obligații fiscale ci numai i se aduce la cunoștință reclamantei punctul de vedere al pârâtei D. B.-N. referitor la caracterul legal al taxei de primă înmatriculare. Referitor la fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamanta a achiziționat un autoturism second-hand dintr-un stat membru UE pe care l-a înmatriculat în anul 2009 în România și pentru care a achitat o taxă de poluare în sumă de 2.692 lei prin chitanța seria TS5 nr. 0393112 emisă în data de (...) precum și faptul că prin cererea nr. 13447/(...) a solicitat restituirea taxei achitate dar prin adresa de răspuns mai sus menționată pârâta D. B.-N. i-a comunicat reclamantei refuzul de a-i restitui taxa solicitată. Taxa i-a fost stabilită și încasată în baza prev. OUG nr. 5.. Deoarece plata efectuată în data de 12 iunie 2009 a fost achitată în baza unui act normativ ce încalcă legislația comunitară, instanța a admis cererea de obligare a pârâtei să plătească reclamantului dobânda legală aferentă acestei sume, începând cu data achitării și până la data restituirii efective. Pe cale de consecință, tribunalul a admis și cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă și a obligat chemata în garanție să plătească acestuia suma ce i-a fost virată în cont spre administrare cu titlu de taxă de poluare în data de 12 iunie 2009. Analizând recursurile formulate, Curtea reține următoarele: Referitor la excepția inadmisibilității, derivate din neexercitarea de către reclamant a căii administrative de atac prevăzute de art.205 și urm. din OG 93/2003, Curtea a reținut următoarele: În ședința din 14 noiembrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție - C. competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit în fiecare dintre cauze, emis Decizia nr.24 în dosarul nr. 9/2011iar prin această hotărâre a admis recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, C. de conducere al C. de A. I. și C. de conducere al C. de A. C. și a stabilit că procedura de contestare prevăzută de art.7 din Ordonanța de U. a G. nr.5. raportat laart.205-218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit.d din același cod Decizia pronunțată fiind obligatorie, potrivit art.3307 alin.4 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că excepția de inadmisibilitate este nefondată. Referitor la fond: În prezent, compatibilitatea O.U.G. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamanta I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Și este așa, deoarece din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul C. de referă la varianta inițială a OUG nr. 5. aplicabilă în prezentul litigiu. Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul șiîntinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare. Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5., varianta inițială, trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008. Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc). Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din Tratatul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a C. de Justiție (cauza Simmenthal). Referitor la cererea de acordare a dobânzilor: Curtea constată că reclamanta a achitat la A. F. P. taxa de poluare și a solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii potrivit art. 124 Cod pr. fisc, iar prima instanta a acordat altceva decât s-a solicitat de reclamant, respectiv dobânda legală în materie civilă de la data plății taxei și până la data restituirii sale integrale. Încasarea nelegală a unei taxe produce un prejudiciu prin lipsirea de respectiva sumă de bani pentru perioada cuprinsă între data încasării taxei si data restituirii efective. Normele speciale din materia dreptului fiscal nu reglementează acoperirea acestui prejudiciu, situație în care devin incidente normele dreptului comun. Nu se poate accepta aplicarea prin analogie a dispozitiilor art. 124 alin. 2 raportat la art. 120 alin. 6 si art. 117 C.p.c. deoarece este vorba despre norme de excepție, de stricta interpretare si aplicare doar la situația pe care o reglementează. Este important a se avea în vedere dispozițiile art. 3 alin. 3 din O.G. nr. 9/2000 dacă ar fi fost formulat un astfel de petit, or un capăt de cerere privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale în materie civilă nu a fost formulat. Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale, iar recursurile declarate se vădesc a fi nefondate și conform art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 urmează a fi respinse ca atare. Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge recursul declarat de pârâta D. G. a F. P. B.-N. prin A. F. P. B. și pârâta A. F. pentru M. B. împotriva sentinței civile nr. 166 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința de la 30 noiembrie 2011. Red.D.M./Dact.S.M 2 ex./(...) Jud.fond. V. C.
| ← Decizia civilă nr. 2565/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4717/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
