Decizia civilă nr. 5555/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 5555/2011
Ședința din data de 30 noiembrie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : D. M. JUDECĂTOR : M. B. JUDECĂTOR : F. T.
G. : L. S.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții D. G. A F. P. A J. M. prin A. F. P. B. M. și A. F. PENTRU M.-M. M. împotriva sentinței civile nr.
2899 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., în contradictoriu cu intimatul S. M. L., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Concluziile părților au fost consemnate în încheierea din ședința publică din data de 30 noiembrie 2011, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2899 din 16 mai 2011 pronunțată de Tribunalul
Maramureș s-au respins excepțiile invocate de pârâte.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanta S. M. L. în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. B. M., D. M. și A. F. pentru M. B. și în consecință s-a dispus:
- anularea D. de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.1998/(...) și nr.33142/(...) emisă de AFP B. M. și a D. de respingere a contestației de 657/(...);
- anularea D. de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.20923/(...) emisă de AFP B. M. și a D. de respingere a contestației de
466/(...);
- anularea D. de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.12464/(...) emisă de AFP B. M. și a D. de respingere a contestației de
448/(...);
- anularea D. de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.9694/(...) emisă de AFP B. M. și a D. de respingere a contestației de
239/(...);
- anularea D. de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.13055/(...) emisă de AFP B. M. și a D. de respingere a contestației de
237/(...)
- anularea D. de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.776/(...) emisă de AFP B. M. și a D. de respingere a contestației de 783/(...);
- anularea D. de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.40812/(...) emisă de AFP B. M. și a D. de respingere a contestației de
342/(...);
- anularea Deciziilor de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.6354/(...), nr.6350/(...) și 6352/(...) emise de AFP B. M.
- anularea D. de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.4965/(...) emisă de AFP B. M. și a D. de respingere a contestației de
422/(...);
- anularea D. de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.11671/(...) emisă de AFP B. M. și a D. de respingere a contestației de
429/(...);
Pârâtele au fost obligate să restituie reclamantei aceste sume de 9.150 lei, 4.831 lei, 6.820 lei, 1.008 lei, 2.382 lei, 5.646 lei, 11.836 lei, 10.078 lei și respectiv 2.310 cu dobânda legală, de la data achitării sumelor și până la restituirea efectivă a acestora.
Pârâtele au fost obligate să plătească reclamantei suma de 1500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Deliberând asupra excepției inadmisibilității, instanța de fond a constatat că art. 1 alin. (1) din L. nr. 5. consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată.
Reclamantul s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal.
Potrivit art. 205 alin. (1) Cod procedură civilă, împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrativ fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.
Prin urmare, raportat la faptul că reclamantul a inițiat procedura prevăzută de art. 7 din L. nr. 5., iar pârâta a comunicat refuzul său după cum menționează prin întâmpinare, cererea reclamantei se încadrează în termenul general în care instanța de contencios poate fi sesizată, prevăzut de art. 11 din
L. nr. 5..
În speță, reclamantul nu contestă cuantumul taxei de primă înmatriculare, modul de calcul al acesteia, ci invocă, după cum deja s-a arătat, caracterul său discriminator. Prin urmare, refuzul de a i se restitui această taxă se constituie într-un act administrativ de natură să vatăme interesul său, în sensul art. 1 din L. nr. 5., iar nu decizia de calcul, care nu face decât să exprime cuantumul taxei de poluare pentru autovehiculul achiziționat de reclamant.
Asupra cauzei pe fond tribunalul a reținut că în vederea efectuării primei înmatriculări in România a autovehiculului sus individualizat reclamantul a solicitat pârâtei, A. F. P. B. M. calcularea taxei de poluare. C. sa a fost soluționată prin emiterea deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule reclamantul achitând taxa stabilită.
Analizând actul normativ incident, respectiv OUG nr. 5. T. a reținut că acesta, în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F. P. A J. M. în nume propriu și în numele A. F. P. B. M. prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată și menținerea ca temeinic și legal a actului administrativ fiscal reprezentând decizia de calcul a taxei pe poluare emisă de organul fiscal.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și în considerarea disp. art. 3041 C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond interpretând greșit disp. art.1 din O.U.G. nr. 5. a admis în mod nelegalacțiunea reclamantului și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală, calculată de la data plății. S-a mai arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile O.U.G. nr. 5., care sunt aplicabile în cauză. Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din O.U.G. nr. 5., a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamantă nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului. Recurenta a reiterat excepția inadmisibilității, invocată și în fața instanței de fond, arătând că nu a fost urmată procedura fiscală obligatorie, prev. de dispozițiile codului de procedură fiscală. Mai arată recurenta că în mod greșit instanța de fond a dispus restituirea sumei reprezentând taxă de poluare, fără să se facă referire la actul din care provine această sumă. De asemenea, recurenta critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. S. recurenta că fiecare stat membru al Uniunii Europene își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. Au fost reiterate susținerile referitoare la lipsa de eficacitate a cesiunilor de creanță. A mai apreciat pârâta că OUG nr. 5., în forma aflată în vigoare la momentul plății taxei, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 (art. 110) din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal.. Referitor la capătul de cerere prin care reclamanta solicită acordarea dobânzii legale aferentă taxei achitate, pârâta solicită respingerea acestuia, având în vedere atât dispozițiile Codului de pr. fiscală cât și pe cele ale Ordinului nr. (...) pentru aprobarea procedurii de restituire, care prevăd că pentru procedura de restituire a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal sunt aplicabile termenele prev. de dispozițiile art. 199 (în prezent art. 70) alin. 1 și 2 sau art. 112 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003, republicată, după caz, iar dobânda se calculează începând cu ziua imediat următoare expirării termenului prev. la pct. 1 sau a celui prev. la C. I pct. 4 alin. 3, după caz, și se acordă la cererea contribuabililor. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs și A. F. pentru M. solicitând modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei . 1.Critică hotărârea instanței de fond sub aspectul determinării corecte a dispozițiilor din Tratatul Comunității Europene în raport de care se impune a fi stabilită compatibilitatea prevederilor OUG nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu normele comunitare. In privința analizei taxei prin prisma art. 110, teza 1, TFUE ,atunci când si o astfel de exigență a fost supusă analizei, opinează că, instanța de fond nu s-a referit la practica CEJ relevanta cu privire la înțelesul si întinderea art. 110, teza 1, TFUE în materia taxării interne, în genere, și a auto vehiculelor, în special, fapt ce a condus la concluzii greșite, dar nu cu privire la legea româna, ci la cea comunitară. S. că taxa pe poluare pentru autovehicule este conformă cu articolul 110 TFUE și nu reprezintă o măsură discriminatorie. Obiectivul articolului 110 TFUE, așa cum a reținut avocatul general, este să interzică impozitarea internă care discriminează, direct sau indirect, produsele importate în favoarea produselor naționale. 2. Critică, de asemenea, soluția primei instanțe cu privire la capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată. Consideră că instituția chemată în garanție nu poate fi obligată la plata acestora în primul rând pentru că nu a stabilit suma de plată reprezentând taxa pe poluare, respectiv nu a emis actul administrativ Decizia de calcul și, în al doilea rând, pentru că virarea sumelor în bugetul F. pentru mediu se face în temeiul OUG nr. 5., neputând fi reținută vreo culpă. În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 299 și urm. C. proc. civ., OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin L. nr. 1., precum și pe prevederile L. nr. 5. a contenciosului administrativ. Analizând recursurile formulate din perspectiva cesiunilor de creanță, pe care se întemeiază solicitarea reclamantei de restituire a taxelor, Curtea reține următoarele: R. S. M. L. a încheiat o serie de contracte de cesiune a creanțelor pe care diverse persoane le-ar avea împotriva S.ui constând in taxa pe poluare perceputa de administrațiile financiare în baza OUG 5., considerată ca fiind contrară dreptului comunitar. D. încheierea contractelor, reclamanta a notificat cesiunea și a formulat contestație împotriva deciziilor de calcul conform articolului 205 cod procedură fiscală. Aceste contestații au fost respinse ca neîntemeiate. Potrivit articolului 23 cod procedură fiscală dreptul de creanță fiscală și obligația corelativă se nasc în momentul în care se constituie baza de impunere care le reglementează. Ca atare, de regulă S. și unitățile administrativ teritoriale au calitatea de subiect activ in raporturile de drept procesual fiscal iar pe cale de excepție această calitate aparține persoanelor fizice și juridice care au dreptul la rambursarea sau restituirea de impozite și taxe . Prin urmare articolul 30 cod procedură fiscală stabilește și posibilitatea de cesiune a creanțelor fiscale constând în dreptul de restituire sau rambursare a unor sume dacă sunt îndeplinite două condiții: creanța să fie stabilită în condițiile legii și cesiunea să fie notificată organului fiscal. Prima condiție este o condiție de validitate deoarece creanța contribuabilului ce semnifică nașterea raportului de drept material fiscal prin recunoașterea creanței de către organul fiscal trebuie să rezulte din declarația de impunere, decizia de restituire sau hotărâre judecătorească în condițiile articolului 117 cod procedură fiscală . Această condiție nu este îndeplinită de reclamantă pentru că cesiunea nu poate fi anterioară stabilirii sale prin decizie sau hotărâre judecătorească. Fiind o reglementare derogatorie de la prevederile civile, cesiunea de creanță din fiscal poate avea loc și produce efecte față de organul fiscal cu condiția nașterii (recunoașterii) creanței contribuabilului. Cesiunea nu poate privi drepturi litigioase ci drepturi deja existente și recunoscute de către părți. R. nefiind parte în raportul de drept material fiscal născut prin emiterea deciziei de poluare și stins prin efectuarea plății în condițiile articolului 114 cod procedură fiscală, nu poate declanșa procedura fiscală prin efectuarea cesiunii și contestarea unei decizii definitivă în căile administrative de atac prin expirarea termenului prescris de articolul 207 cod procedură fiscală. Este adevărat că organul fiscal nu a respins contestația administrativă pe excepția lipsei calității procesuale active și în această situație tribunalul în mod întemeiat a respins excepția dar câștigarea soluționării litigiului pe fond nu poate semnifica și câștigarea procesului în lipsa îndeplinirii condiției de validitate impusă de articolul 30 cod procedură fiscală. Acest articol poate fi invocat atât pe cale de excepție cât și analizat cu ocazia soluționării fonduluicauzei din moment ce, nefiind născută creanța contribuabilului, aceasta nu poate fi transmisă cesionarului. Mai mult, instanța de judecată nu poate recunoaște un drept propriu la restituire pentru că acesta nu există și nici unui drept de restituire în baza contractului de cesiune încheiat peste dispozițiile legale. În consecință, în temeiul art. 304 pct. 9 c.pr.civ. rap. la dispozițiile. art. 20 din L. nr. 5. se vor admite recursurile declarate de D. G. A F. P. M. prin A. F. P. B. M. și A. F. PENTRU M. împotriva sentinței civile nr.2899 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M. care va fi modificată în sensul că se va respinge acțiunea formulată de reclamanta S. M. L. în contradictoriu cu pârâții D. M., A. B. M., A. B. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE : Admite recursurile declarate de D. G. A F. P. M. prin A. F. P. B. M. și A. F. PENTRU M. împotriva sentinței civile nr.2899 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M. pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta S. M. L. în contradictoriu cu pârâții D. M., A. B. M., A. B. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 8 decembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI G. D. M. M. B. F. T. L. S. Red.DM Dact.SzM/2ex. (...)
| ← Decizia civilă nr. 1481/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Sentința civilă nr. 111/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
