Decizia civilă nr. 5941/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIE CIVILĂ Nr. 5941/2011
Ședința publică de la 15 D. 2011
Completul compus din: PREȘEDINTE :D. M. JUDECĂTOR :A. C. JUDECĂTOR :M. S. GREFIER :M. N.
Pe rol judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind pe intimat P. P. și pe recurent D. G. A F. P. B. N. în nume propriu și în numele A. F. P. N., pârât A. F. P. N., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite restituire taxă poluare împotriva sentinței civile nr.564 din 11 mai
2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul intimatului avocat C. T., din cadrul Baroului de avocați B.-N., cu delegația la dosar, lipsă celelalte părți.
Procedura { F. |legal} îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează}
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 564 din 11 mai 2011 pronunțată de Tribunalul
Bistrița Năsăud s-au respins excepțiile invocate de pârâta D. B.- N. privind inadmisibilitatea acțiunii și lipsa calității procesual pasive.
S-a admis acțiunea formulată de reclamantul P. P. în contradictoriu cu pârâtele D. B.-N., A. F. P. N. și în consecință s-a anulat actul administrativ fiscal nr.1015/(...) privind refuzul de restituire a sumei ce reprezintă taxă de poluare emisă de D. B.-N., pârâta AFP N. fiind obligată să restituie către reclamant suma de 4628 lei achitată, plus dobânda legală de la data solicitării restituirii și până la data restituirii efective.
Pârâta AFP N. a fost obligată să plătească reclamantului suma de 43,30 lei cheltuieli parțiale de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Referitor la excepția inadmisibilității pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, aceasta a fost respinsă constatându-se că anterior formulării acțiunii petenta a solicitat intimatei D. B.-N. restituirea sumelor.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a fost respinsă, constatându-se că pârâta are calitatea procesuală pasivă prin refuzul de restituire a taxei achitate.
Asupra cauzei pe fond tribunalul a reținut că în vederea efectuării primei înmatriculări în România a autovehiculului achiziționat reclamantul a solicitat pârâtei, A. F. P. B. calcularea taxei de poluare. C. sa a fost soluționată prin emiterea deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule reclamantul achitând taxa stabilită.
Analizând actul normativ incident, respectiv OUG nr. 5. T. a reținut că acesta, în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F. P. A J. B. N. în nume propriu și în numele A. F. P. N., prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată și menținerea ca temeinic și legal a actului administrativ fiscal reprezentând decizia de calcul a taxei pe poluare emisă de organul fiscal.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și în considerarea disp. art. 3041 C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond interpretând greșit disp. art.1 din O.U.G. nr. 5. a admis în mod nelegal acțiunea reclamantului și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală, calculată de la data plății. S-a mai arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile O.U.G. nr. 5., care sunt aplicabile în cauză. Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din O.U.G. nr. 5., a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamantă nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului. Recurenta a reiterat excepția inadmisibilității, invocată și în fața instanței de fond, arătând că nu a fost urmată procedura fiscală obligatorie, prev. de dispozițiile codului de procedură fiscală. Mai arată recurenta că în mod greșit instanța de fond a dispus restituirea sumei reprezentând taxă de poluare, fără să se facă referire la actul din care provine această sumă. De asemenea, recurenta critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. S. recurenta că fiecare stat membru al U. E. își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. A mai apreciat pârâta că OUG nr. 5., în forma aflată în vigoare la momentul plății taxei, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 (art. 110) din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal.. Referitor la capătul de cerere prin care reclamanta solicită acordarea dobânzii legale aferentă taxei achitate, pârâta solicită respingerea acestuia, având în vedere atât dispozițiile Codului de pr. fiscală cât și pe cele ale Ordinului nr. (...) pentru aprobarea procedurii de restituire, care prevăd că pentru procedura de restituire a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal sunt aplicabile termenele prev. de dispozițiile art. 199 (în prezent art. 70) alin. 1 și 2 sau art. 112 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003, republicată, după caz, iar dobânda se calculează începând cu ziua imediat următoare expirării termenului prev. la pct. 1 sau a celui prev. la C. I pct. 4 alin. 3, după caz, și se acordă la cererea contribuabililor. Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele: Referitor la fond: În prezent, compatibilitatea O.U.G. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de C urte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru Mediu și M. Mediului. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Și este așa, deoarece din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții de referă la varianta inițială a OUG nr. 5. aplicabilă în prezentul litigiu. Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare. Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5., varianta inițială, trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008. Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc). Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din Tratatul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal). Curtea constată fondat motivul de recurs referitor la lipsa de temei juridic în privința dispoziției de anulare a adresei nr. 19170/2009. Față de conținutul acestui act, Curtea reține că nu are caracterul unui act administrativ, cenzurabil, sub aspectul legalității, în procedura prev. de art. 1 al. 1 din legea nr. 554/2004. În consecință, în temeiul art. 304 pct. 9 c.pr.civ. rap. la dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 se va admite recursul declarat de D. G. A F. P. B. N. împotriva sentinței civile nr. 564 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B. N., pe care o va modifica în sensul că va respinge cererea de anulare a adresei nr.10115/2010. Vor fi menținute restul capetelor de cerere. În temeiul art. 274 al. 1 C.pr.civ. recurentul va fi obligată să plătească intimatului suma de 300 lei cheltuieli de judecată. C. de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată va fi admisă în parte, în considerarea dispozițiilor art. 274 al. 3 c.pr.civ., Curtea constatând că onorarul de avocat în sumă de 1500 în recurs este nejustificat de mare în raport de importanța cauzei și de munca depusă de către apărătorul ales . Pentru a hotărâ în privința diminuării cheltuielilor de judecată Curtea a avut în vedere caracterul repetitiv al cauzelor având ca obiect restituirea taxei pe poluare în care sunt susținute aceleași puncte de vedere de către toate părțile. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN N. LEGII DECIDE : Admite recursul declarat de D. G. A F. P. B. N. în nume propriu și în numele A. F. P. N., împotriva sentinței civile nr. 564 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B. N., pe care o modifică în sensul că respinge cererea de anulare a adresei nr.10115/2010. Menține restul capetelor de cerere. Obligă recurentul să achite intimatului 300 lei cheltuieli de judecată parțiale. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 15 decembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI D . M. A. C. M. S. Red.DM Dact.HC/2ex./(...) GREFIER M. N.
| ← Decizia civilă nr. 4327/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 6096/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
