Decizia civilă nr. 6078/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 6078/2011
Ședința publică de la 16 D. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. Al H.
Judecător M.-I. I.
Judecător F. T. Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta L. G. M. împotriva sentinței civile nr. 1290 din (...) pronunțate de T. C. în contradictoriu cu intimata CN P. R., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta personal, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că la data de 13 decembrie 2011 recurenta a depus la dosar, prin registratură, răspuns la întâmpinare iar la 16 decembrie 2011 s-au înregistrat la dosar note de ședință formulate de intimată și acte în probațiune depuse de recurentă.
Recurenta susține excepția de conexitate invocată la termenul anterior, solicitând conexarea dosarului nr. (...) la prezentul dosar, pentru pronunțarea unei soluții unitare.
Curtea, după deliberare, în temeiul art. 164 C., apreciind că între cele două cauze există o strânsă legătură, dispune conexarea dosarului nr. (...) la prezentul dosar.
În continuare, recurenta solicită în probațiune efectuarea unei adrese către A. N. a Operatorilor de D. cu C. P. cu solicitarea de a comunica dacă pârâta CN P. R. figurează ca împuternicit al unui operator de date cu caracter personal, recurenta opinând că intimata nu ar fi împuternicitul operatorilor în numele cărora preia date.
Totodată, aceasta mai solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar o serie de acte.
Curtea, după deliberare, referitor la adresa solicitată a se efectua de către recurentă, din perspectiva art. 167 raportat la art. 129 C., reținând și ampla probațiune administrată în cauză, apreciază că proba nu este utilă cauzei.
Se va încuviința însă proba cu înscrisurile depuse de recurentă la termenul de azi.
Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale.
Recurenta solicită admiterea celor două recursuri astfel cum au fost formulate, pentru motivele expuse pe larg în scris.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 1290 din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...) de Tribunalul Cluj s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta M. L. G., în contradictoriu cu pârâta C. N. P. R..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanta M. L. G. s-a adresat C. N. P. R. cu o cerere de comunicare a unor informații ce ar rezulta din activitatea acesteia, ce a primit nr. de înregistrare
101/2096/(...). Reclamanta a solicitat să îi fie comunicate lista completă a partenerilor contractuali cărora le pot fi transferate la sfârșitul perioadei de prelucrare date personale prelucrate în baza notificării nr.8077, detalii cu privire la modul de transfer, categoriile de date, etc. Pârâta i-a comunicat la data de (...) un răspuns înregistrat sub nr.111/1996 prin care i s-a adus la cunoștință că A. N. de S. a P. D. cu C. P. a autorizat-o să prelucreze anumite categorii de date (pe care le-a enumerat), precum și că, potrivit autorizației, aceste date nu sunt transmise terților la sfârșitul perioadei de prelucrare.
La solicitarea instanței, pârâta a comunicat o copie a notificării înregistrate în registrul de evidență a prelucrărilor de date cu caracter personal (filele 69 -
72), și a arătat faptul că după prelucrarea datelor cu caracter personal (adică după încetarea prestării serviciilor), acestea sunt returnate societăților bancare și furnizorilor de utilități publice (terți care au încheiat acorduri cu P. R. și pentru care poșta furnizează servicii de încasări contravaloare facturi/rate/credite/., terți care oricum cunosc datele cu caracter personal ale clienților lor), ori arhivate conform legii. De asemenea, serviciile de „., marketing și publicitate"; menționate de pârâtă se referă la activitatea proprie, cu alte cuvinte P. R. prelucrează datele personale ale clienților săi pentru a le trimite ulterior acestora reclame la propriile sale servicii.
Potrivit art.22 și 23 din Legea 677/2001, pentru a putea prelucra date cu caracter personal, un operator trebuie să trimită o notificare către A. și, dacă nu primește un anunț în termen de 5 zile de la data notificării despre efectuarea unui control prealabil poate începe prelucrarea, nefăcându-se nicio mențiune despre o autorizare propriu - zisă din partea autorității, aceasta putând doar verifica și solicita completări cu privire la conținutul notificării și apoi înscrie operatorul în registrul de evidență.
F. că pe formularele tipizate pe care pârâta încă le folosește apar înscrise mențiuni referitoare la un eventual transfer de date personale decât cel permis nu face obiectul cauzei de față și nu prezintă importanță sub aspectul cererii reclamantei, atâta timp cât, la solicitarea expresă a instanței, aceasta nu a indicat nici măcar un exemplu concret care să inducă un dubiu cu privire la veridicitatea răspunsurilor comunicate de autoritatea publică. De fapt, întregul demers al reclamantei se bazează pe suspiciuni, unele cauzate chiar de o dezinformare din partea pârâtei (folosirea acestor tipizate), în condițiile în care aceasta din urmă a explicat în repetate rânduri că nu dezvăluie date cu caracter personal terților. La întrebarea expresă a instanței, reclamanta a arătat că nu poate indica în concret un terț care a folosit datele sale personale care să fi fost divulgate de pârâtă.
Având în vedere considerentele expuse, instanța de fond a apreciat că reclamanta a primit în termenul legal răspunsuri corespunzătoare la cererile sale având ca obiect comunicarea de informații cu privire la prelucrarea și transmiterea datelor cu caracter personal, iar faptul că nu este mulțumită de răspunsuri sau că are suspiciuni (nedovedite în prezenta cauză) cu privire la veridicitatea acestora nu poate face obiectul cenzurii instanței de contencios administrativ.
Prin încheierea civilă nr. 2.C/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) de Tribunalul C luj s-a respins cererea de îndreptare a erorii materiale strecurate în încheiereade ședință din data de (...) și în Sentința civilă nr. 1290/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. C., formulată de către reclamanta M. L. G., în contradictoriu cu pârâta C. N. P. R..
De asemenea, s-a respins cererea de lămurire a sentinței civile nr.
1290/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. C., formulată de către aceeași reclamantă în contradictoriu cu aceeași pârâtă.
Referitor la cererea de lămurire a contradicțiilor din cuprinsul sentinței, instanța a observat că, potrivit art.281¹ alin.1 C., părțile pot cere lămurirea dispozitivului sau înlăturarea dispozițiilor potrivnice din cuprinsul acestuia, or, în speță, dispozitivul sentinței civile nr. 1290/(...) nu cuprinde astfel de dispoziții, ci soluția este de respingere a cererii. Ceea ce invocă reclamanta este faptul că anumite constatări sau argumente din motivarea hotărârii ar fi contradictorii, însă aceste aspecte nu pot face obiectul unei cereri întemeiate pe art.281¹ C.
În ceea ce privește erorile materiale din cuprinsul sentinței civile menționate, precum și a celor din încheierea din ședința publică din data de (...) a căror îndreptare a solicitat-o reclamanta, instanța a constatat că nu se invocă erori materiale propriu - zise, ci se aduc critici referitoare la modul de apreciere a conținutului înscrisului depus de pârâtă ca răspuns la adresa instanței, la omisiunea instanței de a face referire în motivare la anumite înscrisuri. Întrucât se solicitase autorizația acordată de A., iar pârâta a comunicat un înscris împreună cu o serie de explicații (fila 68), s-a consemnat în încheiere că s-au depus înscrisurile solicitate, urmând ca în contextul aprecierii materialului probator să se analizeze conținutul acestora. De asemenea, mențiunea referitoare la lipsa altor cereri se referă la răspunsul negativ pe care părțile l-au dat instanței la întrebarea ce precede închiderea fazei probatorii, respectiv dacă mai sunt alte cereri de formulat sau alte probe de propus.
A apreciat tribunalul că restul aspectelor antamate în cuprinsul cererilor de lămurire și de îndreptare a erorilor materiale sunt, în fapt, critici aduse soluției pronunțate, precum și motivării hotărârii, chestiuni care nu pot fi analizate decât pe calea recursului.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.281 și 281¹ C., instanța a respins ca neîntemeiate cererile formulate de reclamantă.
Împotriva sentinței civile nr. 1290 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) și a încheierii civile 2. din (...) pronunțată în dosarul nr. (...), ambele pronunțate de Tribunalul Cluj, reclamanta L. G. M. a declarat recurs.
I. În recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 1290 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj, reclamanta a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în temeiul dispozițiile art. 312 al. 3 și art. 304 al. 7,
8, și 9 și 3041 C. În motivarea recursului, reclamanta a susținut că în considerentele hotărârii recurate există contradicții. Un prim exemplu ar fi acela că instanța admite faptul că există terți implicați în prelucrările de date ale C., iar C. a refuzat să-i comunice lista acestora. Și, totuși, concluzia instanței de fond este că răspunsul pe care l-a primit reclamanta de la C. este corect, adică poșta nu prelucrează date cu caracter personal, deși, chiar instanța constată că există terți care furnizează date bancare și alte date personale C.. De asemenea, instanța constată faptul că C. prelucrează date legate de impozite, taxe, credite și are acces la date personale, evident altele decât numele, prenumele și adresa, dar concluzia finală este contradictorie, și anume că C. nu prelucrează date cu caracter personal. Reclamanta mai susține că hotărârea cuprinde motive străine pricinii. Astfel, în motivarea hotărârii se spune că nu a prezentat modul concret în care datele sale ar fi fost transmise unor terți de către CN P. R.. Reclamanta pretinde că avea dreptul să fie informată cu privire la aceste aspecte în baza Legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public. Accesul la informațiile de interes public nu este condiționat de prelucrarea efectivă a datelor sale cucaracter personal. Dreptul la informare este unul constituțional, iar CN P. R. are statut de utilitate publică. Mai adaugă că atât timp cât apelează la serviciile poștale prestate de intimată, are dreptul de a fi informată cu privire la clauzele contractuale care îi sunt impuse pe tipizatele poștale. F. că prin hotărâre se constată că formularele poștale ar fi tipărite din greșeală este o constatare lipsită de temei legal, atât timp cât acestea produc consecințe juridice și nu reiese de nicăieri că sunt tipărite din greșeală. Cu privire la cererea instanței că CN P. R. să prezinte autorizația invocată ca temei pentru a prelucra datele cu caracter personal, autorizație emisă de A., această autorizație a A. nu a fost prezentată. Au fost prezentate, în schimb, mai multe notificări, depuse pe proprie răspundere de CN P. R.. Deși a menționat că semnăturile nu corespund, nu s-a operat o verificare de scripte, așa încât consideră că hotărârea s-a dat cu aplicarea greșită a legii. II. În recursul formulat împotriva încheierii civile nr. 2.C/(...), reclamanta a solicitat casarea acesteia. În motivarea recursului reclamanta susține în primul rând că prima instanță nu i-a soluționat cererea de completare a hotărârii în sensul de a se pronunța asupra cererii de verificare de scripte a unei părți din înscrisurile depuse la dosar de către C. și de sesizare a parchetului, pe care recurenta o califică ca fiind o cerere incidentală așa încât trebuia să primească un răspuns din partea instanței. În continuare, recurenta arată că în mod greșit prima instanță a menționat că lămurirea, completarea și îndreptarea erorilor materiale din hotărâre s-ar putea face pe calea recursului de vreme ce recursul în Dos. (...) a fost înregistrat la 19 noiembrie 201, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010. Pe de altă parte, a arătat reclamanta că a cerut îndreptarea erorilor materiale din încheierea de ședință și hotărâre, pentru că există discordanțe între cele discutate și cele consemnate, precum și între cele solicitate și cele consemnate. Din hotărâre lipsesc și o parte din cererile și probele pe care le invocă, fiind înlocuite cu aprecieri subiective, care sunt de natură să schimbe natura pricinii și înțelesul lămurit ori neîndoielnic al acestuia. Astfel, în opinia reclamantei modalitatea în care au fost redactate hotărârea nr.1290 și încheierea de ședință din (...) contravine prevederilor art. 261 și art. 147 C., și a avut ca rezultat schimbarea înțelesului vădit al cauzei și încălcarea articolelor din C. proc. civ. care statuează ce se consemnează în hotărâri și încheierile de ședință. Analizând recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 1290 din (...)pronunțată în dosarul nr. (...), Curtea reține următoarele: Primul motiv de recurs invocat de recurentă este cel reglementat de art. 304 pct. 7 din codul de procedură civilă și se întemeiază pe faptul că hotărârea recurată ar cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii. Verificând considerentele hotărârii, Curtea constată că această afirmație nu reflectă realitatea. Astfel se observă că prima instanță a înlăturat într-un mod argumentat toate susținerile reclamantei și a concluzionat că demersul său judiciar inițiat împotriva C. nu este unul întemeiat, neputând fi identificată vreo contradicție în considerentele hotărârii. F. că prima instanță a reținut că intimata prelucrează date cu caracter personal care sunt returnate societăților bancare și furnizorilor de utilități pentru care prestează servicii de încasare facturi/rate/impozite nu vine în contradicție cu concluzia finală a instanței potrivit căreia probațiunea administrată nu a confirmat teza că intimata ar dezvălui date cu caracter personal terților. A. concluzie este susținută chiar de înțelesul verbului „a dezvălui";. A dezvălui înseamnă în limbajul comun a aduce la cunoștința altei persoane date, informațiisau evenimente despre care destinatarul informației nu avea cunoștință. Furnizorilor de utilități și societăților bancare care încheie cu intimata C. contracte pentru încasarea unor facturi/rate/taxe nu le sunt străine datele cu caracter personal înscrise în facturi de vreme ce au fost emise chiar de către aceștia și sunt cuprinse în bazele lor de date. Prin urmare, prin returnarea datelor cu caracter personal către furnizorii de utilități și către societățile bancare nu se poate vorbi în niciun caz de o dezvăluire așa cum pretinde recurenta. De asemenea din cuprinsul motivării se deduce în mod clar că intimata prelucrează date cu caracter personal, iar reclamanta nu a reușit să probeze că aceste date ar fi transmise terților la sfârșitul perioadei de prelucrare, concluzie ce se menține și în fața instanței de recurs. Mai pretinde recurenta că avea dreptul să fie informată cu privire la lista destinatarilor transferurilor datelor cu caracter personal prelucrate de intimată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public. Nimeni nu contestă acest drept al reclamantei raportat la calitatea intimatei de companie națională la care statul român este majoritar, însă recurenta ignoră faptul că petiției sale i s-a comunicat un răspuns de către P. R., respectiv adresa nr. 111/1996/(...), prin care i s-a adus la cunoștință că datele cu caracter personal pe care le prelucrează nu sunt transmise terților la sfârșitul perioadei de prelucrare. F. că răspunsul comunicat nu este cel la care se aștepta recurenta nu înseamnă că i-a fost nesocotit accesul la informații de interes public de vreme ce nu s-a probat că acest răspuns nu ar reflecta realitatea faptică. Nici argumentul adus în susținerea tezei că hotărârea ar fi pronunțată cu încălcarea legii pe motiv că pârâta nu a fost în măsură să prezinte autorizația care îi conferă calitatea să prelucreze date cu caracter personal nu poate fi primit de vreme ce prevederile art. 22 din Legea nr. 677/2001 stabilesc că operatorul este obligat doar sa notifice autoritatea de supraveghere înainte de efectuarea oricărei prelucrări de date cu caracter personal, fără a fi necesar să dețină o autorizație în acest sens emisă de autoritatea de supraveghere. Prin urmare pretențiile reclamantei de a-i pune în vedere intimatei să prezinte autorizația care o îndreptățește să prelucreze date cu caracter personal excede cadrului legal. De asemenea cererea de verificare de scripte este una inutilă cauzei cât timp transmiterea și înregistrarea unei singure notificări la autoritatea de supraveghere este suficientă pentru ca prelucrarea de date cu caracter personal să fie legală. O astfel de notificare din partea pârâtei a fost înregistrată la autoritatea de supraveghere sub nr. 8077 așa cum reiese din răspunsul comunicat de A. la dosarul cauzei la fila 65. Pentru toate aceste considerente recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 1290 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) urmează să fie respins ca nefondat. În ce privește recursul formulat împotriva încheierii civile nr. 2.C/(...), Curtea constată că și acesta este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare. În primul rând recurenta se plânge de faptul că instanța nu i-a soluționat și cererea de completare a dispozitivului cu care a investit-o. Verificând această apărare, Curtea constată că recurenta și-a intitulat cererea adresată instanței ";cerere de îndreptare, lămurire și completare a hotărârii"; , însă nu a explicitat modalitatea concretă în care dorește completarea hotărârii. O precizare sub acest aspect a fost adusă doar prin motivele de recurs în cadrul cărora se arată că instanța a omis să se pronunțe asupra cererii de verificare de scripte și de sesizare a procurorului. E. adevărat că și prin cererea de îndreptare, lămurire și completare a hotărârii se exprimă nemulțumirea reclamantei în legătură cu ignorarea acestor cereri de către instanța de judecată,însă solicitarea reclamantei este de a lămuri aceste aspecte, iar nu de a completa hotărârea pronunțată în sensul de a se pronunța și asupra acestor cereri. Prin urmare, culpa aparține reclamantei care nu și-a formulat pretențiile într-un mod clar și neechivoc, lăsând loc de interpretare de vreme ce a solicitat lămurirea, iar nu completarea hotărârii în sensul pronunțării asupra celor două cereri. Trecând însă peste caracterul echivoc al solicitării recurentei, Curtea țină să aducă la cunoștință recurentei faptul că prevederile art. 2812 C. nu permit completarea hotărârii pronunțate de prima instanță în sensul dorit de aceasta. Și aceasta întrucât cererea de verificare de scripte și de sesizare a procurorului nu este o cerere incidentală, așa cum susține recurenta, ci o cerere în materie de probațiune care se soluționează printr-o încheiere interlocutorie iar nu prin hotărâre judecătorească ce dezleagă raportul litigios dedus judecății. În categoria cererilor incidentale intră cererea reconvențională, cererea de chemare în garanție, cererea de arătare a titularului dreptului, cererea de chemare în judecată a altor persoane și cererea de intervenție în interes propriu sau în interesul unei părți. Cum cererea de verificare de scripte și de sesizare a procurorului nu face parte din cererile enumerate anterior și nu reprezintă nicio o cerere conexă, aceasta nu își putea găsi soluționare în modalitatea sugerată de recurentă, nefiind întrunite condițiile formulării unei cereri de completare a hotărârii prevăzute de art. 2812 C. De asemenea Curtea constată că recurenta nu a perceput sensul corect al părții din considerente prin care instanța de fond explică reclamantei că o parte din criticile aduse hotărârii de fond prin cererea de lămurire și îndreptare a erorilor materiale privesc chestiuni ce nu pot fi analizate decât pe calea recursului. Prin aceasta s-a dorit să se atragă atenție recurentei că aspectele legate de valoarea probatorie conferită mijloacelor de probă administrate și interpretarea coroborată a acestora cu ocazia redactării considerentelor hotărârii nu sunt susceptibile de a fi lămurite prin procedura reglementată de art. 2811 C. A. procedură este rezervată doar situațiilor în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicare dispozitivului ori dispozitivul cuprinde dispoziții potrivnice, ipoteze ce nu sunt întrunite în cazul de față. De asemenea în condițiile în care nu au fost reclamante erori concrete în consemnarea numelui sau calității părților, erori de calcul sau alte greșeli materiale de genul celor menționate mai sus nu se justifică nici admiterea cererii de îndreptare a erorilor materiale De asemenea recurenta nu a adus probe concrete în susținerea tezei că o parte din consemnările încheierii de ședință din (...) referitoare la afirmațiile făcute în ședință publică ar fi eronate, astfel încât și din această perspectivă cererea de îndreptare a erorilor este nefondată. Față de toate aceste considerente, în temeiul art. 312 C. Curtea va respinge recursurile conexate declarate de reclamanta L. G. M. împotriva sentinței civile nr. 1290 din (...) și împotriva încheierii civile 2. din (...) pronunțate în dosarele nr. (...) și nr. (...) ale T. C., pe care le menține în întregime. PENTRU ACE. MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge recursurile conexate declarate de reclamanta L. G. M. împotriva sentinței civile nr. 1290 din (...) și încheierii civile 2. din (...) pronunțate în dosarele nr. (...) și nr. (...) ale T. C., pe care le menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 16 decembrie 2011. { F. | PREȘEDINTE, S. AL H. JUDECĂTOR, M.-I. I. JUDECĂTOR, F. T. GREFIER, A. B. } Red.M.I.I./(...). Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: C.P..
| ← Decizia civilă nr. 1409/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4187/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
