Decizia civilă nr. 1409/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI COMERCIAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1409/2011
Ședința publică din data de 06 aprilie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: F. T. JUDECĂTOR: M. H. JUDECĂTOR: M. B. G.: D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul T. V. împotriva sentinței civile nr. 3352 din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M., în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. B.-M., D. G. A F. P. A J. M. și chemata în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control și impozite - taxă de poluare.
Prin serviciul registratură, la data de (...), recurentul-reclamant a depus la dosarul cauzei originalul dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 21,5 lei, achitate cu chitanțele nr. 504 din (...), 1062 din (...) și 1707 din (...), precum și dovada timbrului judiciar de 0,3 lei, datorate pentru recursul declarat.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 30 martie 2011, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA P rin Sentința civilă nr. 3352 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) s-a respins acțiunea formulată de reclamantului T. V. împotriva pârâților: A. F. P. B. M., D. G. a F. P. M., A. F. pentru M. B., având ca obiect contencios administrativ.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Există un impediment legal pentru a verifica temeinicia pe fond a susținerilor făcute de reclamant în acțiune, deoarece acesta nu a contestat în cadrul procedurii reglementate de C. de procedură fiscală (art. 207 (1) din OG 92/2003 modificată) titlul de creanță fiscal constând din decizia de calcul a taxei pe poluare.
Cererea de restituire a taxei pe poluare nu poate fi asimilată cu o contestație la actul administrativ fiscal, și chiar dacă prin absurd s-ar fi făcut o astfel de asimilare, contestația ar fi fost respinsă ca tardivă, deoarece de la emiterea deciziei de calcul a taxei pe poluare și până la formularea contestației ( fila 6 verso) a trecut mai mult de 30 de zile.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul T. V., solicitândadmiterea recursului, casarea sentintei atacate si trimiterea spre rejudecare instantei de fond.
In drept s-au invocat prevederile art. 299, art. 304/1, 304, 315 alin. 5
C.pr.civ.
În motivare s-a arătat că:
Considera ca instanta fondului, in mod gresit nu a analizat pe fond actiunea si temeinicia sustinerilor recurentului, cu motivarea ca nu s-ar fi contestat in cadrul procedurii reglementate de codul de procedura fiscala (art.207).
Dimpotriva, recurentul, la data de (...)- s-a adresat institutiei parate cu cerere, solicitand anularea deciziei de stabilire a taxei pe poluare nr. 22105 din (...), restituirea taxei pe poluare in suma de 5279 lei si plata dobanzii legale aferente acestei sume.
In conditiile in care nu s-a primit un raspuns in conformitate cu prevederile art. 2 alin. 1 lit. g din Legea nr. 554/2004, recrurentul s-a adresat instantei de judecata.
Or, in măsura în care însă cel ce se consideră vătămat printr-un act administrativ înțelege să se adreseze instanței de judecată chiar si înainte de a primi răspunsul autorității emitente (ceea ce in speta nu este cazul) , ar fi excesiv de formalist a se interpreta că procedura prealabilă nu a fost Îndeplinită, așa cum a stabilit instanța de fond, cu atât mai mult cu cât prin textele de lege incidente, legiuitorul a urmărit prin normele edictate, să îi sprijine pe cei ce se consideră vătămați în drepturile lor prin acte administrative și în considerarea faptului că prima facie, în lipsa unor dovezi suplimentare, rezultă că răspunsul trimis recurentului - reclamant față de contestația sa - a fost expediat cu depășirea termenului prevăzut de art.2 alin. (1) lit.g din Legea nr. 554/2004 - (dupa 47 de zile de la data inregistrarii cererii initiale).
Asadar, in aceste conditii, apreciază ca instanta fondului a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului, impunandu-se ca instanta de recurs sa dispuna casarea sentintei atacate si trimiterea spre rejudecare T. M.
In caz contrar, recurentului-reclamant i-ar fi ingradit dreptul la un ciclu procesual, in cadrul caruia o instanta de judecata sa se pronunte pe fondul problemei pe care a dedus-o judecatii.
De asemenea, apreciază ca recurentului-reclamant i-ar fi ingradit dreptul la aparare si dreptul la un proces echitabil, in cazul in care Curtea nu ar trimite spre rejudecare cauza dedusa judecatii.
Pentru aceste motive, solicita admiterea recursul astfel cum a fost formulat.
Pârâta intimată D. G. a F. P. M. prin A. F. P. a municipiului B. M. a formulat întâmpinare solicitând sa se mentina sentinta civila nr. 3352/(...)pronuntata de T. M. ca fiind temeinica si legala.
În motivare s-a arătat că:
O.U.G. nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule - în forma sa initiala si la data calcularii taxei pe poluare la solicitarea reclamantului, respectiv (...) - nu este contrara legislatiei comunitare.
In urma notificarilor emise de C. E. catre G.ul R.iei si consultarilor in vederea alinierii noului act normativ cu legislatia comunitara, noua taxa a fost calificata ca o taxa de mediu, ceea ce confera legitimitate reglementarilor nationale in raport cu dispozitiile dreptului comunitar, avand in vedere ca in domeniul protectiei mediului, C. E. exercita doar competente de coordonare, statele membre putand sa adopte reglementari proprii derogatorii de la normele dreptului comunitar.
In nota de fundamentare a noului act normativ s-a aratat ca in statele membre ale Uniunii E., taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, iar aceasta realitate juridica are drept implicatie la nivelnational faptul ca fiecare stat membru isi poate institui in mod independent propriul sistem de taxare.
E.luarea conformitatii O.U.G. nr. 5. cu normele comunitare trebuie efectuata in lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparenta, neutralitatea fiscala sau taxarea excesiva, criteriile obiective, caracterul adecvat si proportional al taxei, si nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul.
In art.1 din O.U.G. nr. 5. sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru M. si se gestioneaza de A. F. pentru M. in vederea finantarii programelor si proiectelor pentru protectia mediului care incep cu programe de innoire a parcului auto national si continua cu o serie de alte programe in acest domeniu, inclusiv impadurirea terenurilor degradate sau defrisate.
In cauza C-345 / 93 Nunes Tadeu, parag.20, C.E.J. a statuat ca un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu fata de autovehiculele de ocazie din import atunci cand in calculul taxei nu se ia in considerare deprecierea reala a acestui autovehicul de import si in consecinta se impune o taxa mai mare decat valoarea reziduala a taxei ramase neamortizata, incorporata intr-un autovehicul national similar.
Ori, O.U.G. nr. 50 / 2008 este in conformitate cu principiile jurisprudentei europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piata si care, in plus, pot fi contestate de contribuabil daca autovehiculul sau S-a depreciat intr-o masura mai mare decat cea indicata de grila fixa. In privința comparatiei cu autovehiculele deja existente in parcul auto national, C.E.J s-a pronuntat ca o atare comparatie nu este relevanta sub aspectul discriminarii fiscale, deoarece art.90 din T. C.E. nu este menit sa impiedice un stat membru sa introduca taxe noi sau sa schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existene ( decizia CEJ in cauzele conexate C- 290 / 05 si 333/05 Akos Nadasdi si llona Nemeth parag.49 ).
Pe de alta parte, este respectat si principiul transparentei, deoarece taxa pe poluare este asezata pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limita pentru incadrarea unui autovehicul in diverse clase de poluare, astfel incat, se poate cunoaste pe baza documentelor masinii, cuantumul posibil al taxei pentru un autovehicul de tipul celui pe care contribuabilul si-l doreste.
In concluzie O.U.G. nr. 5. (in forma sa initiala) respecta exigentele de compatibilitate cu art.90 parag.1 din T. C. E..
In cazul in care totusi se va admite actiunea, solicită Instantei sa aiba in vedere ca organul fiscal a avut doar atributii in calculul taxei pe poluare, taxa fiind virata in contul A. F. de M. conform Normelor metodologice emise in aplicarea O.U.G. nr. 50 / 2008, iar restituirea taxei pe poluare( si dobanda legala) ar trebui sa se faca tot de la bugetul A. F. de M. In ce priveste temeiul acordarii dobanzii legale, desi reclamantul nu isi motiveaza cererea in acest sens, solicită instanței sa retina ca restituiea taxei nu se circumscrie situatiilor prevazute de art.117 Cod P. F., prin urmare nu este intemeiata acordarea de dobanda legala fiscala. In cazul in care s-ar aplica dispozitiile art.3 din O.G. nr. 9/2000, solicită instanței sa aiba in vedere atat dispozitiile art.1088 Cod Civil, cat si faptul ca acordarea dobanzii se va face de la acelasi buget in care s-a platit taxa pe poluare, respectiv din bugetul A. F. Pentru M.
In ce priveste solicitarea cheltuielilor de judecata, solicită instanței sa aiba in vedere faptul ca taxa pe poluare achitata de reclamanta nu a ramasla bugetul de stat, ci potrivit dispozitiilor legale aceasta taxa se vireaza in contul A. F. pentru M. O eventuala culpa procesuala poate fi retinuta in sarcina organului fiscal doar daca prin modul de calcul a taxei pe poluare reclamanta a suferit un prejudiciu, ori criticile aduse de reclamanta vizeaza insasi actul normativ in baza caruia a fost calculata taxa pe poluare.
In drept invoca OUG nr. 50 / 2008, Legea nr. 554 / 2004 a contenciosului administrativ, C. de P. F.
Analizând motivele de recurs prin prisma dispozițiilor art. 304,
304 ind. 1 Cod proced. civilă, Curtea reține următoarele:
Taxa a cărei restituire se solicită a fost achitată la data de(...), după intrarea în vigoare a primei variante a OUG 5..
Astfel, din cuprinsul OUG nr. 5., în forma în vigoare la momentul achitării taxei, rezultă că aceasta respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 din T. CE.
Astfel, determinarea taxei pe poluare se face pe baza unor criterii obiective - capacitatea cilindrică, emisia de poluanti - luându-se în considerare și deprecierea autovehiculului conform coeficientilor din Anexa nr. 4.
Pe de altă parte, atât timp cât taxa pe poluare percepută pentru prima înmatriculare a autovehiculului reclamantului este egală cu valoarea reziduală a taxei pentru un autovehicul identic cu cel cumpărat de reclamant și scos din parcul auto național în aceeași zi cu care s-a solicitat înmatriculare a primului, exigențele stipulate de T. CE sunt respectate.
Față de sistemul de calcul al taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, reglementat la T. VII din C. fiscal, C. E., prin avizul motivat din data de (...), a considerat că se încalcă principiile T.ui de instituire a C. E., în sensul că se aplica un regim discriminatoriu pentru autovehiculele second hand achiziționate din alte state membre, invitând țara noastră să adopte măsurile necesare pentru a se conforma avizului menționat anterior în termen de 2 luni de la primirea acestuia.
Față de această observație a Comisiei E., s-a menționat că, potrivit reglementărilor naționale, taxa pentru autoturismele noi, care se plătește cu ocazia primei înmatriculări în R., este aceeași, indiferent de proveniența lor, respectiv din producția internă, import sau din achiziții intracomunitare. P. care a apărut s-a datorat nivelului ridicat de taxare a autovehiculelor second hand provenite din achiții din alte state membre, considerându-se că reprezintă o barieră privind libera circulație a mărfurilor. In acest caz, prima recomandare a Comisiei a fost ca taxa să se reducă pe măsură ce valoarea autoturismului scade.
Ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru ca R. să se conformeze avizului motivat adresat de C. C. E. în temeiul art. 226 din T. de instituire a C. E., prin care s-a declanșat cea de-a doua etapă a procedurii de contestare a nerespectării obligațiilor de stat membru în cazul taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, a fost aprobată OUG nr. 5., act normativ acceptat de C. E. ca fiind perfect compatibil cu aquis-ul comunitar.
În forma publicată în aprilie 2008, OUG nr. 5. stabilește, prin prevederile sale, măsuri care corespund pe deplin prevederilor art.90 din T. de instituire a C. E., taxa fiind neutră din punct de vedere fiscal C. E. a acceptat principiile ultimei formule de calcul a taxei auto propusa de G., în care emisiile CO2 sunt luate in considerare la taxarea masinilor Euro 4 si Euro 3, iar pentru autovehicule noi, cu o durata lungă de folosire, sunt calculați coeficienți mai mari decât pentru mașinile vechi, criteriul principal de calcul fiind însă emisiile poluante.
Or, câtă vreme chiar C. E. a recunoscut că taxa de poluare instituită prin OUG nr. 5. corespunde normelor comunitare, nu pot fi reținute susținerile reclamantului potrivit cărora prin instituirea acestei taxe se constituie o discriminare a regimului fiscal și că aceasta taxă contravine dispozițiilor arte 90 din T. C. E..
De asemenea, Curtea a hotărât că taxa de înmatriculare plătită pentru un vehicul nou face parte din valoarea de piată a acestuia, statele membre având astfel obligatia de a tine seama de deprecierea reală a vehiculului atunci când calculează respectiva taxă (a se vedea cauzele CE] Nunes Tadeu, C-345/93, C./D.emarca, C47/88 si C./Republica E., C-375/95).
Rezultă dintr-o jurisprudentă constantă că articolul 90 primul paragraf CE este încălcat atunci când impozitul aplicat produsului de import si cel aplicat produsului national similar sunt calculate diferit și după metode diferite, care conduc, fie chiar si în cazuri limitate, la un impozit mai mare aplicat produsului de import (a se vedea în special Hotărârea C./Grecia, punctul 20, Hotărârea din 22 februarie 2001, Gomes Valente, C-
393/98, Rec., p. 1-1327, punctul 21, precum si Hotărârea din 19 septembrie
2002, Tulliasiamies si Siilin, C-l0l/00, Rec., p. 1-7487, punctul 53).
Astfel, Curtea a considerat ca fiind contrară articolului 90 CE perceperea de către un stat membru a unei taxe pe vehiculele de ocazie provenite dintr-un alt stat membru atunci când valoarea acestei taxe, calculată fără luarea în cazul a deprecierii reale a vehiculului, depăseste valoarea taxei reziduale încorporată în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul national (Hotărârea din 9 martie 1995, Nunes Tadeu, C-345/93, Rec.,p. 1479,punctul 20, si Hotărârea Gomes Valente,punctul 23).
Pentru aplicarea articolului 90 CE si în special în vederea comparării regimului de impozitare a autovehiculelor de ocazie importate cu cel al autovehiculelor de ocazie cumpărate pe loc, care constituie produse similare sau concurente, este necesar să se ia în considerare nu numai valoarea impozitului intern care se aplică direct sau indirect produselor nationale si produselor importate ci si baza de impozitare si modalitătile de percepere a impozitului în cauză (Hotărârea din 22 martie 1977, Lannelli & Volpi, 74/76, Rec.,p. 557,punctul 21, Hotărârea din 11 decembrie 1990, C./D.emarca, C47/88, Rec.,p. 14509, punctul 18, precum si Hotărârea Nunes Tadeu, punctul 12).
Reclamantul ar fi trebuit să producă probe din care să rezulte fără dubiu că taxele pe care le aplică statul român sunt superioare celor din statul din care reclamantul și-a achiziționat autoturismul. În această privință, Curtea a considerat că luarea în calcul a deprecierii reale a vehiculelor nu trebuie în mod necesar să dea naștere la o evaluare sau la o expertiză a fiecăruia dintre acestea.
Într-adevăr, evitând dificultățile inerente unui astfel de sistem, un stat membru poate stabili, prin intermediul unor bareme forfetare determinate de un act cu putere de lege sau de un act administrativ si calculate pe baza unor criterii precum vechimea, kilometrajul, starea generală, modul de propulsie, marca sau modelul vehiculului, o valoare a vehiculelor de ocazie care, ca regulă generală, ar fi foarte apropiată de valoarea lor reală
(Hotărârile citate anterior, Gomes Valente, punctul 24, si Weigel, punctul
73).
Față de aceste considerente, Curtea va respinge, în baza art. 312 Cod proced. civilă, recursul declarat de reclamantul T. V. împotriva sentințeicivile nr. 3352 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M. pe care o va menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de T. V. împotriva sentinței civile nr. 3352 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 aprilie 2011.
Red.M.H./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
Jud.fond: Ș. S.
| ← Decizia civilă nr. 50/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 6078/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
