Decizia civilă nr. 720/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR.720/2011
Ședința din data de 21 februarie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : A. C. JUDECĂTOR : M. S. JUDECĂTOR : M. I. I. GREFIER : L. F.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul P. I. și pârâta A. F. P. C. N. împotriva sentinței civile nr. 2868 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C., în contradictoriu cu intimați MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, D. F. P. C. N. și A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat de reclamantul P. I. este insuficient timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 2 lei și timbru judiciar in valoare de
0,15 lei, lipsind taxa judiciară de timbru în sumă de 17,5 lei și timbru judiciar in valoare de 0,15 lei.
Recursul promovat de pârâta A. F. P. C. N. este scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut cauzei, după care se reține că deși recurentul P. I. a fost citat cu mențiunea timbrării recursului promovat, cu suma de 19,5 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei, fila 19 din dosar, acesta nu s-a conformat dispoziției instanței.
Curtea, din oficiu, raportat la dispozițiile art. 20 alin. 1 și 3 din L. nr.
146/1997 invocă excepția nelegalei timbrări a recursului și reține recursul declarat de reclamantul P. I. în pronunțare asupra excepției invocate.
În ce privește recursul declarat de pârâta A. F. P. C. N. Curtea, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2., constată că este legal investită raportat la dispozițiile art.3 pct.3 C.pr.civ coroborat cu art. 8 și art.10 din L. nr. 554/2004 și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că recursul declarat de pârâta A. F. P. C. N. este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și îl reține în pronunțare. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 2.868 din 17 septembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C., s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a M.UI F. P. prin D. G. A F. P. A JUD.C., s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a A. F. P. A M.C.-N. și s-a respins cererea formulată de reclamantul P. I., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. A M. C.-N. Prin aceeași sentință s-a respins cererea de chemare în garanție formulată de A. F. P. A M.C.-N., împotriva ADMINISTRAȚIEI F. PENTRU M. Prealabil analizei fondului pricinii, instanța de fond a învederat că excepția inadmisibilității a fost respinsă în ședința publică din (...), iar excepția lipsei calității procesuale pasive a M.F.P. prin D. a jud. C. a fost admisă în considerarea faptului că nu aceasta este instituția care a încasat suma de bani solicitată în prezenta cauză, iar excepția lipsei calității procesuale pasive a A.a mun.C.-N., de asemenea, a fost respinsă în considerarea faptului că aceasta a încasat suma de 1.052 lei solicitată prin prezenta cauză. Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamantul a achiziționat autoturismul marca Ford Focus serie sasiu WFOBXXGCDB4R23846, an fabricație 2004 în data de (...), conform actelor de la dosar. În vederea înmatriculării în România a autoturismului sus menționat reclamantul a fost obligat să achite suma sus indicată cu titlu de taxă de poluare taxă pe care a achitat-o la A. C.-N., la data de 23 martie 2010. Reclamantul a solicitat restituirea acestor taxe pârâtei A. C.-N. la data de 29 aprilie 2010, pârâta respingându-i cererea (f.17,18 dosar fond). Tribunalul analizând legalitatea solicitării taxei de poluare, taxă achitată după 01 ianuarie 2010 a apreciat că solicitarea acestei taxe este una legală în considerarea următoarelor aspecte: Astfel, OUG nr. 5. stabilea in forma inițială cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România. Analizând compatibilitatea acestei taxe in forma inițiala a OUG nr. 5. cu dreptul comunitar, tribunalul a apreciat că în speță aceasta nu încălca dispozițiile art. 25, 28, 30, 90 din Tratatul de instituire a C. E.(actualmente art. 30, 34, 36, 110 din TFUE) . Astfel, potrivit dispozițiilor enunțate anterior, nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produselor altor țări membre ale Comunității unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Or, taxa de poluare instituită de dispozițiile OUG nr. 5. nu poate fi asimilată impozitelor interne, această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în România, înțeleg să le utilizeze pe teritoriul R., contribuind, astfel, la poluarea mediului. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze în România autoturisme second-hand, importate din Uniunea Europeană, ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze un autoturism, indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul discriminatoriu al taxei. Caracterul taxei prevăzute de dispozițiile OUG nr. 5. ca fiind unul de poluare rezultă din dispozițiile art. 1 alin. 2, care enumeră categoria de programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit actului normativ. Prin urmare, chiar dacă legiuitorul nu a găsit o formulă foarte potrivită prin condiționarea înmatriculării autoturismului de plata acestei taxe, acest aspect nu este de natură să o transforme într-o taxă de primă înmatriculare cum era cea prevăzută de dispozițiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal și apreciată ca nelegală de către instanțe. Nu în ultimul rând, tribunalul apreciază că nu trebuie omis nicifaptul că instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre România și Comisia Europeană, astfel încât nu se poate aprecia că ar contraveni legislației comunitare. În ceea ce privește dispozițiile art. 25, 28 din Tratatul de instituire a C. E., tribunalul constată că acestea nu sunt aplicabile în speță, în condițiile în care au în vedere taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent (art. 25), respectiv restricțiile cantitative la import precum și orice alte măsuri cu efect echivalent. Or, o taxă de poluare nu poate fi asimilată nici cu una vamală și nici cu o restricție cantitativă la import. Așa fiind, tribunalul a apreciat că nu se poate vorbi in speță de o discriminare intre autovehiculele second-hand ce se înmatriculează pentru prima dată in România si autovehiculele second-hand deja înmatriculate ele neaflându-se intr-o situație similară. Astfel, in cazul celei de a doua categorii mai sus mentionate, nu se mai poate stabili o taxa de poluare in vederea admiterii in circulație cita vreme ele deja au fost admise in circulație anterior intrării in vigoare a dispozițiilor legale ce reglementează această taxă . A mai precizat instanța de fond că practica judiciara a statuat ca forma modificata a OUG nr. 5. prin OUG nr. 2. si OUG nr. 7. contravine prevederilor dreptului comunitar având in vedere preambulul OUG nr. 2. in care se arata ca ea este adoptata având in vedere criza financiara si economica care a dus la scăderea piețelor auto si având in vedere scutirea de la plata taxei de poluare ce se acorda unei categorii de autoturisme in care se încadrează producția interna auto. Ca atare aceasta forma modificata a fost considerata contrara prevederilor dreptului comunitar întrucât urmarea in mod indirect sa incurajeze industria auto interna prin jocul combinat al măririi taxei de poluare si al scutirii acordate. Începând cu (...) scutirea sus indicata nu se mai acordă, OUG nr. 117. vizează punerea in aplicare a scutirii deja acordate dar nu vizează producția interna . In aceste conditii practic taxa de poluare a încetat sa mai fie contrara prevederilor comunitare sus mentionate considerentele aplicabile formei initiale a OUG nr. 5. fiind pe deplin aplicabile si pentru perioada de după (...). Cuantumul taxei de poluare nu încalcă doar prin el însuși prevederile art. 90 din Tratatul CEE (in prezent art. 110 din TFUE )el aplicându-se pe baza acelorași criterii tuturor autovehiculelor . Totodată acest cuantum nu influențează direct sau indirect opțiunea cumpărătorilor aceștia nereorientându-se spre produsele interne similare . În speță, a arătat prima instanță, taxa de poluare solicitată, aferentă cererii de înmatriculare a fost achitată de către reclamant după data de (...), asa cum arată chiar in acțiune si din actul de la f. 4 astfel că in vederea înmatriculării el are obligația achitării taxei de poluare. In consecință, tribunalul a apreciat că în mod corect pârâta A. a mun. C.-N. a încasat taxa de poluare pentru înmatricularea autoturismului reclamantului, reglementată de dispozițiile OUG nr. 5., dispoziții care sunt compatibile cu dreptul comunitar, acțiunea formulată de reclamant fiind considerată nefondată, motiv pentru care a fost respinsă. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs atât pârâta A. F. P. A M. C.-N. cât și reclamantul P. I. solicitând admiterea recursurilor și modificarea hotărârii atacate. În recursul declarat de pârâta A. F. P. A M. C.-N. , întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 și art. 3041 C.pr.civ., s-a solicitat admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității sale procesual pasive și a inadmisibilității acțiunii, cu consecința respingerii acțiunii reclamantului. O primă critică formulată de pârâtă se referă la faptul că instanța de fond în mod nelegal a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive, încălcând astfel dispozițiile art. 1 coroborat cu art. 5 din O.U.G. nr. 5.. Pe de altă parte, pârâta a apreciat că atâta timp cât reclamantul nu a înțeles să atace modul de calcul efectuat de autoritatea fiscală, în speță de A. C.-N. ci s-a referit la probleme de nelegalitate a actului normativ precum și că acesta ar genera discriminare între cumpărătorii de autovehicule, aceasta nu are calitate procesuală pasivă în cauză. În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, pârâta a arătat că instanța de fond a omis să analizeze motivele pe care le-a invocat în susținerea acestei excepții, motiv pentru care apreciază ca fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C.pr.civ. Astfel, decizia de calcul a taxei de poluare nr. 813509/(...) emisă de A. C.-N. trebuia atacată în procedura reglementată de O. nr. 9.. Deci, actul care a produs efecte juridice este decizia de calcul a taxei pe poluare care constituie titlu de creanță și în baza căreia reclamantul a achitat taxa pe poluare. Atâta timp cât aceasta nu a fost desființată prin exercitarea căii speciale de atac a contestației administrative prev. de art. 205 și urm. din O. nr. 9., reclamantul nu se putea adresa instanței cu o cerere de restituire a taxei pe poluare nici nu se poate vorbi despre vreun refuz nejustificat al instituției pârâte de restituire a taxei pe poluare, acțiunea reclamantului fiind inadmisibilă. Întrucât prima instanță a încălcat prevederile art. 205 și art. 218 alin. 2 C.proc. fiscală este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ. În recursul declarat de reclamantul P. I. se solicită admiterea acestuia, modificarea în întregime a hotărârii pronunțate de instanța de fond și obligarea pârâtei la restituirea taxei de poluare în valoare de 1.052 lei, actualizată cu dobânda legală, calculată de la data de (...), precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată A nalizând recursurile prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de apel constată următoarele: 1. Referitor la recursul reclamantului, Curtea, din oficiu, raportat la dispozițiile art. 20 alin. 1 și 3 din L. nr. 146/1997, a invocat excepția nelegalei timbrări. Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 11 din L. nr. 146/1997 s-a stabilit în sarcina reclamantului-recurent obligația de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 19,5 lei, iar în conformitate cu art. 1 din O. nr. 32/1995 timbru judiciar în sumă de 0,15 lei. În temeiul dispozițiilor art. 19 din L. nr. 146/1997 recurentul a fost înștiințat să achite în contul bugetului local al unității administrativ teritoriale în a cărei rază își are domiciliul sau, după caz, sediul fiscal, sumele datorate cu titlu de taxe de timbru, sub sancțiunea prevăzută de art. 20 alin. 3 din L. nr. 146/1997. Prin art. 1 din L. nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunea și cererile introduse la instanța judecătorească sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ. Aceste taxe sunt datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice și ele se plătesc anticipat. Constatând că recursul nu a fost în întregime timbrat anticipat, că pârâtul-recurent nu s-a conformat în totalitate obligației de timbrare potrivit înștiințării transmise la data de (...) (f. 19), lipsind taxa judiciară de timbruîn sumă de 17,5 lei și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei, că nu ne aflăm în prezența unei acțiuni sau persoane față de care operează scutirea legală de obligația timbrării, instanța urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. 1 și 3 din L. nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. 5 din Normele metodologice de aplicare a acestui act normativ, precum și O. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar și să dispună anularea recursului formulat de reclamantul P. I. ca insuficient timbrat. 2. Referitor la recursul declarat de pârâta A. F. P. A M. C.-N., Curtea reține că acesta este nefondat, prima instanță procedând în mod corect la respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive și a excepției inadmisibilității. Astfel în mod corect prima instanță a procedat la respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. P. A M. C. N. cât timp raportul de drept fiscal s-a născut între reclamant și pârâta A. F. P. A M. C. N. care a emis decizia de calcul a taxei de poluare și a încasat efectiv suma de 1052 lei cu acest titlu potrivit chitanței seria TS6 nr. 8029415 din (...) aflată la fila 4 din dosarul de fond, neprezentând nicio relevanță sub acest aspect împrejurarea că ulterior această sumă a fost virată potrivit art. 5 din OUG nr. 5. către A. F. de M. D. cum se poate observa între aceasta din urma și reclamant nu s-a născut nici un raport juridic direct, reclamantul neefectuând vreo plată în favoarea acestei instituții. O altă critică adusă hotărârii instanței de fond vizează aplicarea greșită a legii și interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății, care se circumscriu motivelor de recurs reglementate de art. 304 pct. 8 și 9 C.pr.civ. Recurenta reproșează primei instanțe că a interpretat în mod greșit prevederile art. 205 și 218 din OG nr. 9.. Curtea reține că susținerea recurentei potrivit căreia demersul reclamantului excede controlului de legalitate din partea instanței de contencios administrativ pe motiv că nu a contestat decizia de calcul a taxei de poluare în termen de 30 de zile potrivit art. 207 alin. 1 din OG nr. 9., nu poate fi primită pentru cele ce se vor arăta în continuare. În cauză, reclamantul a ales în mod legal să se supună legislației interne privitoare la taxa de poluare și mai apoi să apeleze la organul fiscal pentru a recupera taxa considerând că a fost plătită fără temei legal, procedeul fiind perfect legal, deoarece orice plată făcută din eroare sau fără a exista debit este considerată nedatorată și astfel este supusă restituirii (repetițiunii). Art. 8 alin. 1 teza finală din L. nr. 554/2004 prevede că se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana care se consideră vătămată într-un drept al său prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri. Cu alte cuvinte, simplul refuz de restituire a unei taxe, pe care reclamantul o consideră nedatorată, îl îndrituiește pe acesta să se adreseze direct instanței de judecată. Căile ori alte mijloace pe care le indică pârâta pe care reclamantul le-ar fi putut urma și care dacă nu sunt utilizate paralizează demersul judiciar de față, nu pot conduce la inadmisibilitatea acțiunii. Art. 8 al. 1 din L. nr. 554/2004, permite reclamantului să se adreseze instanței de judecată după ce se află în posesia refuzului explicit de soluționare favorabilă a cererii sale. Atât timp cât reclamantul s-a aflat în posesia actului din care rezultă refuzul de soluționare favorabilă a cererii ( f. 18 dosar fond ), acesta are deschisă calea prev. de art. 1 al. 1 din L. 554/2004, respectiv de a se adresa instanței de contencios administrativ competente. Față de aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. Curtea va respinge recursul declarat de pârâta A. F. P. A M. C. N. împotriva sentinței civile nr. 2.868 din 17 septembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C., pe care o va menține în întregime. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Anulează ca insuficient timbrat recursul reclamantului P. I. Respinge recursul declarat de pârâta A. F. P. A M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 2.868 din 17 septembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 21 februarie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, A. C. M. S. M. I. I. L. F. GREFIER, Red.M.I.I. Dact.H.C./2 ex./(...). Jud.fond: A.M.B..
| ← Decizia civilă nr. 84/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 23/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
