Sentința civilă nr. 114/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
S. CIVILĂ NR.114/2011
Ședința data de 21 februarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : M. I. I.
GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții B. I., C. I., C. A., C. F. D., C. G., DAN V., G. L., I. V., L. G., P. S. V., P. A., P. V. O., R. ION, S. N., T. C. V., T. ION, V. ION și V. I. și cererea de intervenție formulată de intervenientul M. A. ȘI I. în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare - H. nr. 7. - recalculare pensii speciale.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat I. V. pentru reclamanții, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul reclamanților arată că nu mai are de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune și solicită cuvântul pe fond.
Curtea, în urma deliberării, constată că nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond .
Reprezentantul reclamanților arată că deși H. nr.7. a fost abrogată prin O. nr.1/2011 prezenta cauză nu a rămas fără obiect, întrucât abrogarea produce efecte de la data intrării în vigoare a O. nr.1/2011 iar nulitatea are efecte retroactive respectiv de la data adoptării HG nr. 7. până la data intrării în vigoare a O. nr.1/2011, perioadă în care actul a cărui anularea se solicită a produs efecte juridice, fiind emise decizii de recalculare a pensiilor.
Pe fond, solicită anulare dispozițiilor articolului 2, articolului 6, articolului 8, articolului 10, articolului 11 și articolului 15 din H. de G. nr. 7. pentru motivele expuse pe larg în scris și susținute în fața instanței, cu cheltuieli de judecată, sens în care depune la dosar dovada achitării onorariul avocațial (f.156-157). În susținere se arată că toate articolele sunt nelegale, adaugă la L. nr.1. unele dispoziții necuprinse în lege, în sensul că obligă reclamanții să solicite documente doveditoare privind veniturile pe care le-au realizat și să le depună la organul de pensii, însoțite de o cerere de recalculare iar în cazul nedepunerii acestor acte vor fi sancționați cu determinare punctajului mediu anual pe baza salariului mediu brut pe economie. De asemenea, se arată că pentru recalcularea pensiilor se autorizează entități implicate în acest proces să încheie contracte cu diverse persoane pentru a proceda la recalcularea pensiilor, aceasta fiind nelegală întrucât nu s-au stabilit criterii pentru selectarea acestor persoane.
Totodată, solicită potrivit dispozițiilor art. 23 din L. nr. 554/2004 publicarea hotărârii în Monitorul Oficial după rămânerea irevocabilă a hotărârii.
Cu privire la cererea de intervenție formulată de M. A. ȘI I. solicită respingerea acesteia ca nefondată.
C U R T E A :
Prin cererea înregistrată la data de (...), reclamanții B. I., C. I., C. A., C. F. D., C. G., DAN V., G. L., I. V., L. G., P. S. V., P. A., P. V. O., R. ION, S. N., T. C. V., T. ION, V. ION și V. I., în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, au solicitat anularea art. 8, 11 si 15 din H. G. nr. 735 din 21 iulie 2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al R. nr.527 din (...) și suspendarea aplicării art. 8, 11 si 15 din H. G. nr. 735 din 21 iulie 2010, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, cu cheltuieli de judecată.
Prin încheierea nr. 5/(...) a C. de A. C. pronunțată în dosarul nr.
(...)/a1 s-a dispus suspendarea executării prevederilor articolelor 11 și 15 din H. G. nr. 735 /(...) până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr. (...) a C. de A. C. și s-a respins cererea de suspendare a prevederilor articolului 8 din H. G. nr. 735/(...)
În motivarea cererii lor, reclamanții au arătat că stabilirea pensiei de urmaș așa cum se prevede în art.8 ("procentual din pensia recalculată la care ar fi avut dreptul susținătorul decedat") ar fi nelegală întrucât însăși pensia recalculată la care s-ar raporta (la care ar fi avut dreptul susținătorul decedat) ar fi stabilită nelegal, deoarece: a) Prin dispozițiile art.2 a1.2, 3,4, 6 și 7, art.6 al.l și 2 precum și ale art.10 a1.2 din H. nr.7. reclamanții sunt obligați să solicite documente doveditoare privind veniturile pe care le-au realizat și să le depună la organul de pensii însoțite de o cerere de recalculare a pensiei. Aceste dispoziții constituie adăugări la lege întrucât L. nr.1., în aplicarea căreia a fost adoptată hotărârea, nu instituie în sarcina pensionarilor militari vreo astfel de obligație. b) Conform art. 6 al.4 din H. nr.7., în situația în care nu se depun documente doveditoare privind veniturile de natură salarială din anumite perioade, sancțiunea constă în determinarea punctajului mediu anual pe baza salariului mediu brut pe economie din perioadele respective.
De altfel, constatând nelegalitatea dispozițiilor ari. 2 a1.2, 3, 4, 6 și 7, art.6 al. 1 , 2 și 4 precum și ale art.l0 a1.2 din H. nr.7., Curtea de A. C. a dispus anularea acestora prin S. civilă nr. 443/(...) pronunțată în dosarul nr. 151 (...).
A., dispoziția din art. 11 conform căreia "pensiile de serviciu ale căror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea hotărârilor definitive și irevocabile ale instanțelor de judecată se recalculează potrivit prevederilor prezentei hotărâri" este nelegală pentru motivele arătate la punctul 1.
Dispoziția din art.15 conform căreia "pentru recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se autorizează entitățile implicate in acest proces, din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, să încheie contracte de prestări servicii/convenții civile" este nelegală.
În H. nr.735/201O nu s-au precizat clar activitățile (colectarea datelor din arhive, introducerea datelor în sistemul informatic, prelucrarea datelor, etc.) pentru care "entitățile implicare în acest proces" ar putea încheia astfel de contracte și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele cu care se vor încheia astfel de contracte.
De altfel, cu privire la art. 15 din H. nr.7., la punctul 6 din A. C.ui L. nr. 927/(...) referitor la proiectul acestui act al G. s-a arătat că "in legătură cu incheierea de contracte de prestări servicii/convenții civile pentru recalcularea pensiilor, reclamanții au opinat că această ipoteză juridică nu este suficient de clar fundamentată și formulată. Astfel, pe lângă faptul că această operațiune presupune alocarea unor fonduri bănești", nu sunt precizate condițiile în care entități le implicate în acest proces ar putea recurge la aceste contracte (de exemplu, lipsa personalului calificat pentru realizarea acestor recalculări, dacă este o regulă sau o exceptie, cu ce categorie de prestatori de servicii ar urma să se încheie aceste contracte, etc); în orice caz, reclamanții consideră că recurgerea la asemenea contracte ar trebui făcută numai în subsidiar, în cazuri temeinic motivate".
În ciuda recomandărilor făcute de C. L. la redactarea formei finale nu s-a ținut cont de acest aviz, Cuvernul autorizând entitățile implicate în acest proces să decidă cu cine încheie aceste contracte și ce condiții de calificare trebuie să îndeplinească persoanele care vor contribui la stabilirea unui drept fundamental al pensionarilor militari. Pe lângă motivele obiective (lipsa din arhive a statelor de plată; caracterul ilizibil al statelor de plată întocmite cu mulți ani în urmă și redactare cu cerneală de slabă calitate, etc.), acesta poate fi un alt motiv al întocmirii cu mari deficiențe a documentele doveditoare privind veniturile lunare.
Pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamanți.
Pârâtul a arătat că H. nr.7. a fost adoptată în temeiul art.108 din C.
R., republicată, și al art.3 alin.(3) din L. nr.1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
La elaborarea actului au fost respectate dispozițiile L. nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, precum și cele cuprinse în Regulamentul privind procedurile, la nivelul G., pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, regulament aprobat prin H. G. nr. 5.. Totodată, a mai arătat pârâtul, că proiectul actului administrativa fost avizat de către autoritățile publice interesate în aplicarea acestuia, respectiv de M. M., F. și P. S., Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul
Justiției.
Proiectul a fost avizat favorabil de C. L., cu A. nr. 927/(...).
În conformitate cu dispozițiile art.3 alin.3 din L. nr.1. au fost emise HG nr.7. pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform L. nr.1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și HG nr.737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art.l lit.c )-h) din L. nr.1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, acte normative care reglementează procedura de recalculare a pensiilor de serviciu acordate în baza unor legi speciale.
În urma analizei de detaliu a sistemului de pensii publice și a evoluției acestuia prin păstrarea structurii actuale în corelație cu tendințele macroeconomice și demografice din România s-au conturat o serie de probleme majore, prezente și viitoare.
E. unor sisteme speciale de pensii publice care au introdus o serie de privilegii și tratamente favorabile unor categorii profesionale, a condus la crearea unui decalaj uriaș între cea mai mare și cea mai mică pensie plătităde stat. E. unor acte normative care reglementează organizarea și funcționarea diferitelor sisteme de pensii publice îngreunează în mod evident funcționarea sistemului de pensii.
Aceste aspecte au condus la necesitatea reformării sistemului public de pensii prin adoptarea unei legi unitare a pensiilor publice, motivată de o serie de factori macro-economici și sociali și prin care s-a urmărit asigurarea sustenabilității financiare a sistemului de pensii publice, eliminarea discrepanțelor privind contribuția la bugetul asigurărilor sociale și inegalitățile de alocare a resurselor pentru finanțarea pensiilor publice, eliminarea legilor speciale de pensionare care prevăd criterii diferite, avantajoase, în favoarea anumitor categorii profesionale, armonizare a sistemului public de pensii cu practica europeană și cu recomandările Uniunii Europene în domeniu și simplificarea legislației referitoare la pensiile publice.
Măsurile ce au fost adoptate prin actul administrativ contestat se adresează tuturor persoanelor care beneficiază de pensie acordată în baza L. nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat și, respectiv, în baza L. nr.
179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor. Prin emiterea actului s-a urmărit respectarea egalității de tratament între toți participanții la sistemul public de pensii, contribuabili și beneficiari, respectiv instituirea unui tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege.
S-a amintit și împrejurarea că, pronunțându-se asupra obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor L. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Curtea Constituțională, prin D. nr. 8., a stabilit că sunt constituționale dispozițiile privind recalcularea pensiilor de serviciu prevăzute la art.l din lege, cu excepția pensiilor de serviciu ale judecătorilor, procurorilor și judecătorilor, respectiv magistraților asistenți ai C. C., recalcularea acestora urmând a se realiza conform prevederilor legale în vigoare.
Relevantă în speță, este și D. nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al R., Partea 1, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, în care s-a statuat că "o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare" - a cărei aplicabilitate a fost consemnată și prin D. C. C. nr.871/(...) referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor L. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Astfel, în executarea dispozițiilor legale, G. a fost abilitat să aprobe prin hotărâre, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a L. nr. 1., metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art.l.
Potrivit art. l alin. l din L. nr. 1., pensiile foștilor militari devin pensii în înțelesul L. nr. 1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, iar recalcularea lor are loc în temeiul acestui act normativ, astfel cum dispune în mod imperativ art.3 alin. 1 din L. nr. 1.: "Pensiile prevăzute la art.l, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de L. nr. 1., cu modificările și completările ulterioare".
Așadar, recalcularea pensiilor reclamanților se face prin efectul L. nr.
1. și este obligatorie în toate cazurile prevăzute la art.l din acest act normativ, iar nu facultativă și lăsată la latitudinea beneficiarilor.
Ca atare, la termenele prevăzute de art.4 alin.l din L. nr.1., recalcularea pensiilor stabilite pe baza legislației anterioare, care devin pensii în înțelesul L. nr.1., trebuie să-și producă efectele.
Metodologia de recalculare a pensiilor aprobată prin H. nr. 7., dată in aplicarea legii, prevede la art. 2 alin. 3 posibilitatea beneficiarilor de a solicita, pentru perioadele în care și-au desfășurat activitatea în M. Apărării Naționale, documentele doveditoare prin centrele militare județene/zonale/de sector sau prin unitățile militare din care au făcut parte, după caz.
Soluția aleasă este firească, întrucât pensiile militare de stat erau stabilite în funcție de vechimea în serviciu. În schimb, în sistemul public de pensii, pensiile se stabilesc prin determinarea punctajului mediu anual în raport de stagiul de cotizare, iar ca regulă, constituie stagiu de cotizare perioadele în care persoanele au plătit contribuții de asigurări sociale. Trebuie astfel dovedită realizarea unor venituri pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.
Art.6 alin. l din H. nr. 7. prevede, ca regulă, că "D. punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente în păstrare la structurile de pensii din M. Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, precum și Serviciul Român de I.", și, potrivit alineatului 2 al aceluiași articol, "în situația în care în dosarele de pensionare sunt înscrise perioade care constituie vechime în serviciu, fără date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectuează pe baza documentelor doveditoare solicitate de beneficiari structurilor prevăzute la art.2 alin. (3) și (4)".
Cu toate acestea, chiar dacă nu se solicită și nu se depun documentele doveditoare necesare stabilirii punctajelor medii anuale, din care să reiasă veniturile realizate lunar, la art.5 alinA din L. nr.119/20 1 O s-a prevăzut în mod expres că "În cazul pensiilor prevăzute la alin.l, pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu pot fi dovedite venituri de natură salarială, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective".
Aceste documente sunt cerute, așadar, doar în completarea datelor din dosarele de pensie deja existente, iar dispozițiile art.6 alinA din H. nr. 7., reiau modalitatea de calcul prevăzută de art.5 alin. 4 din L. nr. 1. în sensul arătat, respectiv că "pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective", astfel cum prevede art. 6 alin. 5 din H. nr. 7. .
Astfel, este vorba de o modalitate de calcul stabilită prin lege, care devine aplicabilă numai în situația în care pentru anumite perioade de cotizare nu pot fi dovedite venituri de natură salarială, și reprezintă o garanție din partea statului a minimului pensiei de care vor beneficia foștii militari.
Este de observat, totodată, că dispozițiile art.161 alin.2 din L. nr. 1. prevăd că "În condițiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare ale acestora. În cazcontrar, determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul minim pe țară, în vigoare în perioada respectivă".
Așadar, beneficiarii recalculării pensiilor în temeiul L. nr. 1. au un regim mai favorabil decât asigurații din sistemul public de pensii, întrucât în cazul în care nu sunt dovedite drepturile salariale, punctajul mediu anual se raportează nu la salariul minim pe țară, ci la salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.
Sub un alt aspect, raportat la jurisprudența C. menționăm că, Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea nu garantează un anumit cuantum al dreptului patrimonial, ci doar plata acestuia, ca drept câștigat. Dreptul la pensie este dreptul garantat de C., iar nu cuantumul acestuia, legiuitorul fiind în drept să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condițiile și criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul și cuantumul acestora.
În concluzie, în raport de motivele expuse mai sus, întrucât susținerile reclamanților nu sunt în măsură să susțină nelegalitatea Hotărârii G. nr.
7., pârâtul a solicitat respingerea cererii de anulare a acestui act administrativ ca neîntemeiată.
Totodată, reclamanții au depus la dosarul cauzei o precizare de acțiune prin care au solicitat anularea art. 2, 6 și 10 din H. nr. 7..
În motivare s-a arătat că dispozițiile art. 2 îi obligă, prin adăugare la lege, să solicite documentele doveditoare ale veniturilor, deși L. nr. 1. nu are nicio dispoziție în acest sens. Prin dispozițiile art. 6 sunt sancționați, prin adăugare la lege, cu recalcularea pensiei pe baza salariului mediu pe economie dacă nu depun documente doveditoare privind veniturile, iar prin art. 10 se dispune în mod nelegal să depună cereri de recalculare a pensiei și documente doveditoare.
În final, s-a precizat că, în conformitate cu prevederile art.23 din L. nr.
554/2004, sentința civilă nr. 4. a C. de A. C. va fi general obligatorie doar de la data rămânerii definitive și irevocabile.
Ministerul Administrației și Internelor a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României prin care a solicitat respingerea cererii de anulare a art. 8,11 și 15 din HG nr. 7..
Se arată că temeiurile de fapt și de drept invocate de către reclamanți nu constituie motive de nelegalitate a procedurii de emitere a actului administrativ, iar pe considerente de oportunitate instanța nu poate dispune anularea unui act administrativ.
Se mai învederează că prevederile legale contestate trebuie analizate prin prisma dispozițiilor art. 161 alin. 2, art. 164 și art. 1672 din L. nr. 1. întrucât procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare și contestare a pensiilor este cea prevăzută în acest act normativ. Analizând cererea de chemare în judecată formulată, Curtea reține următoarele: H. de G. nr. 7. fost adoptată în baza art. 3 alin. 3 din L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Instanța a fost investită cu anularea articolelor 2, 6, 8, 10, 11 și 15 din HG nr. 7., invocându-se ca principal faptul că a fost adoptată cu exces de putere, fiind prevăzută pentru prima dată obligația depunerii cererilor de recalculare a pensiilor și a documentelor doveditoare a veniturilor realizate, sub sancțiunea calculării pensiei prin raportare la venitul mediu pe economie, cu posibilitatea de a delega atribuția efectuării operațiunilor administrative pe care le presupune recalcularea pensiilor militarilor unor entități de drept privat prin încheierea unor contracte de prestări servicii. Prin OUG nr. 1/2011 publicată în MO nr. 81/(...) a fost abrogată în mod expres H. de G. nr. 7. , în întregul său. Prima chestiune care trebuie lămurită este aceea dacă nu cumva demersul reclamanților nu a rămas lipsit de obiect ca urmare a acestui incident survenit după sesizarea instanței de judecată, respectiv dacă reclamanții mai justifică un interes actual în susținerea cererii de anulare a unui act administrativ care a fost abrogat după sesizarea instanței. În încercarea de a da un răspuns acestei probleme controversate, Curtea constată că nici legea contenciosului administrativ și nici teoria dreptului administrativ nu menționează cu ocazia enumerării condițiilor de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ, cerința ca actul normativ să fie în vigoare. În speță, reclamanții au argumentat că normele contestate au produs efecte juridice între data adoptării și data abrogării lor în sensul că au determinat emiterea unor decizii de recalculare a pensiilor începând cu data de 1 ianuarie 2011 cu luarea în considerare a regulii determinării punctajului prin raportare la salariu mediu pe economie pentru perioadele în privința cărora nu s-a făcut dovada drepturilor salariale de către beneficiari. În condițiile în care pârâtul nu a contestat această împrejurare susținută de reclamanți, Curtea apreciază că aceștia justifică în continuare un interes în atacarea Hotărârii de G. nr. 7. care a stat la baza emiterii deciziilor de recalculare. În L. nr. 24/2000, la art. 4 alin. 3 se prevede că actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau hotărârilor G. se emit în limitele și potrivit normelor care de ordonă. Hotărârile de G. reprezintă o categorie de acte administrative specifice organelor centrale ale puterii executive; ele se adoptă pentru organizarea executării legilor și nu pot contraveni principiilor și dispozițiilor cuprinse într-o lege. Conformitatea cu legea a tuturor actelor juridice, fiind o consecință a principiului supremației legii, se aplică oricărui act ce emană de la alte organe. Cât privește actele administrative, acestea fiind acte de executare a legii, condiția de conformitate este indiscutabilă. Întrucât hotărârea de guvern se adoptă în baza legii și urmărește organizarea și executarea în concret a legii, aceasta nu poate institui norme derogatorii de la lege, posibilitate rezervată doar actelor normative de nivel cel puțin egal cu cel al reglementării de bază. De aceea, atunci când o Hotărâre de G. încalcă legea sau adaugă la lege, ea poate fi anulată. În continuare se va reda conținutul prevederilor contestate și se va efectua o analiză punctuală a motivelor de nelegalitate invocate. Articolul 2 din HG nr. 7. este redactat după cum urmează: „(1) Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează prin determinarea stagiilor de cotizare și punctajelor medii anuale, pe baza veniturilor realizate lunar de către beneficiari și stabilirea cuantumului fiecărei pensii. (2) Documentele doveditoare necesare stabilirii punctajelor medii anuale în vederea recalculării pensiilor sunt prevăzute în anexele nr. 1a, 1b și 2. (3) Pentru perioadele în care beneficiarii și-au desfășurat activitatea în M. Apărării Naționale, documentele doveditoare se solicită de către aceștia prin centrele militare județene/zonale/de sector sau prin unitățile militare din care au făcut parte, după caz. (4) Pentru perioadele în care beneficiarii și-au desfășurat activitatea în celelalte instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și din sistemul administrației penitenciarelor, documentele doveditoare se solicită de către aceștia de la ultima unitate din care au făcut parte sau de la structura de resurse umane ainspectoratelor generale/similare, în situația în care aceste unități au fost desființate. (5) Pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate sau, după caz, pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, la determinarea punctajului mediu anual se vor lua în calcul veniturile corespunzătoare funcției pe care acesta a fost încadrat în țară. (6) Documentele doveditoare obținute în condițiile alin. (3) și (4) se depun de către beneficiari la structurile de pensii din M. Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, precum și Serviciul Român de I. de la care primesc drepturile de pensie. (7) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează în ordinea înregistrării documentelor doveditoare la structurile de pensii, iar în lipsa acestora, începând cu cele mai vechi dosare aflate în plată, în funcție de anul și luna deschiderii dreptului la pensie."; Principala nemulțumire a reclamanților în legătură cu acest text din hotărârea de guvern vizează obligația instituită în sarcina destinatarilor L. nr. 1. de a efectua demersuri administrative la centrele militare județene/zonale/de sector sau la unitățile militare din care au făcut parte în vederea identificării veniturilor de natură salarială de care au beneficiat în timpul activității și de a depune documentele doveditoare la structurile de pensii din M. Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor și din Serviciul Român de I., de la care primesc drepturile de pensie. Afirmațiile reclamanților potrivit cărora acest act administrativ emis în aplicarea L. nr. 1. ar institui obligații suplimentare în sarcina lor sunt întemeiate. Și aceasta întrucât L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor stabilește la art. 4 alin. 1 „că recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituțiile în evidența cărora se află persoanele beneficiare…";, iar în art. 7 alin. 1 se arată că „procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare și contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de L. nr. 1., cu modificările și completările ulterioare";. Referirile se vor face în continuare la L. nr. 1., deși a fost abrogată prin L. nr. 2., începând cu data 1 ianuarie 2011, întrucât procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare și contestare a pensiilor prevăzută de acest din urmă act normativ este identică cu cea din L. nr. 1.. Din reglementarea de ansamblu a L. nr. 1. la care face trimitere L. nr. 1. se deduce că în orice situatie în care apar modificări legislative în materia pensiilor, casele teritoriale de pensii au obligația de a proceda la recalcularea pensiilor din oficiu. Cum dreptul la acordarea pensiei al reclamanților era născut la momentul modificării L. nr. 164/2001 prin L. nr. 1., iar pensia se afla în plată, odata cu schimbarea cadrului legislativ, trebuia sa se dispuna recalcularea cuantumului acesteia prin aplicarea modalitatii de calcul stipulate la 3 din L. nr. 1. nefiind necesară formularea unei cereri în acest scop și nici depunerea unor documente suplimentare de către beneficiarii pensiilor în plată. Sarcina identificării veniturilor persoanelor cărora li s-a stabilit dreptul la pensie aparține, potrivit dreptului comun în materie de asigurări sociale, caselor teritoriale de pensii. A. concluzie rezultă din suma de obligații pe care legiuitorul a stabilit-o în sarcina angajatorilor, pe de o parte, și a C. sau a caselor teritoriale de pensii, pe de altă parte, prin următoarele dispoziții legale: art. 6 alin. 1 - obligația angajatorilor de a depune lunar la casa teritorială de pensii declarația privind evidenta nominala a asiguraților si a obligațiilor de plata către bugetul asigurărilor sociale de stat, art. 36 alin. 1 și 2 - colectarea, evidenta si păstrarea datelor privind contribuțiile de asigurări sociale se asigură prin casele teritoriale de pensii, art. 39 - stagiulde cotizare se certifica asiguraților anual, din oficiu, de către C., prin casele teritoriale de pensii, art. 89 alin. 1 și 2 - revizuirea din oficiu în situația in care se constata erori in stabilirea si in plata drepturilor de pensie sau daca elementele avute in vedere la calculul inițial al pensiei au suferit modificări înscrise si confirmate in D. privind evidenta nominala a asiguraților si a obligațiilor de plata către bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, prin răsturnarea sarcinii probei veniturilor salariale obținute de reclamanții în timpul activității li se creează un dezavantaj net dacă ne raportăm la beneficiarii dreptului de pensie din sistemul public de pensii și se instituie în sarcina acestora o obligație suplimentară pe care nici L. nr. 1. și nici L. nr. 1. nu o prevede. A. obligație este una excesivă deoarece o parte din unitățile militare în care au fost încadrați reclamanții au fost desființate ca efect al restructurării forțelor armate române, fiind întâmpinate dificultăți majore în identificarea statele de plată ale foștilor militari. A. la dosarele de pensionare aceste documente nu se găsesc deoarece dreptul de pensie le-a fost stabilit pe baza veniturilor din ultima perioadă de activitate, fără a se avea în vedere totalitatea veniturilor salariale. Întrucât articolul 8- privitor la pensia de urmaș - și articolul 11 - privitor la pensiile stabilite prin aplicarea unor hotărâri definitive și irevocabile ale instanțelor de judecată - din HG nr. 7. fac trimite la aceeași metodologie de recalculare, Curtea apreciază că și aceste dispoziții contravin art. 4 și 7 din L. nr. 1.. A., prin articolul 6 din HG nr. 7. s-a stabilit că: (1) determinareapunctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente în păstrare la structurile de pensii din M. Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, precum și Serviciul Român de I. (2) In situația în care în dosarele de pensionare sunt înscrise perioade care constituie vechime în serviciu, fără date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectuează pe baza documentelor doveditoare solicitate de beneficiari structurilor prevăzute la art. 2 alin. (3) și (4). (3) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare, altele decât cele prevăzute la alin. (2), la determinarea punctajului mediu anual se aplică prevederile L. nr. 1., cu modificările și completările ulterioare. (4) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective. (5) În perioada 1 aprilie 2001-1 august 2007, punctajelor anuale nu li se aplică plafonarea prevăzută de legislația privind pensiile din sistemul public în vigoare în perioada respectivă. L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevede la art. 5 alin. 4 că „pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare pentru care nu pot fi dovedite venituri de natură salarială, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioada respectivă";. După cum se poate observa dispozițiile art. 6 din HG nr. 7. extind posibilitatea determinării punctajului mediu anual prin raportare la salariul mediu brut pe economie din perioada respectivă și la situația în care documentele doveditoare nu au fost depuse de către beneficiarii pensiilor în plată în interiorul termenului pentru recalculare prevăzut de lege. A. dispoziție contravine flagrant prevederilor art. 5 alin. 4 din L. nr. 1. și art. 4 din L. nr. 24/2000 deoarece aduce atingere substanței dreptului la pensie care este garantat de către C. R. R.exercițiului acestui drept nu are nicio justificare rezonabilă și nu reprezintă o măsură proporțională raportat la scopul urmărit: reducerea cheltuielilor publice, ci reflectă doar graba autorităților publice de a micșora drepturile patrimoniale ale reclamanților prin înfrângerea unor principii constituționale, fiind de notorietate că veniturile militarilor depășeau de regulă cu mult valoarea salariului mediu brut pe economie din perioada respectivă. Nu pot fi reținute în apărarea pârâtului dispozițiile art. 161 alin. 2 din L. nr. 1. care prevăd că „în condițiile în care pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare ale acestora. În caz contrar, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul minim pe economie, în vigoare în perioada respectivă";, deoarece, prezentarea de către asigurat a unor acte doveditoare este lăsată la latitudinea acestuia, și nu reprezintă o obligație, a cărei nerespectare să fie sancționată prin determinarea punctajului pe baza salariului mediu brut pe economie. A. prezentarea unor acte doveditoare în condițiile L. nr. 1. constituie o situație de excepție și anume, în cazul pensionarilor care nu au avut carnet de muncă (având în vedere că acest document conține toate datele privind veniturile), în timp ce art. 6 alin. 2 din HG nr. 7. instituie pentru pensionarii militari o regulă, având în vedere că în dosarele de pensie sunt înscrise doar veniturile din ultimele luni de activitate. La articolul 10 din HG nr. 7. se prevede că „(1) Pensia de serviciurecalculată, potrivit L. nr. 1., poate fi modificată la cererea beneficiarului, înbaza actelor doveditoare prezentate de acesta, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă date și elemente, altele decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial, perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu, care, conform L. nr. 1., cu modificările și completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare. (2) Drepturile de pensii recalculate potrivit alin. (1) se acordă astfel: a) de la data de întâi a lunii următoare expirării procesului de recalculare, dacă cererea, împreună cu documentele doveditoare, a fost depusă în termenul general de prescripție; b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu documentele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii, după termenul prevăzut la lit. a)."; Pentru argumentele expuse în paragrafele anterioare și acest text contravine L. nr. 1. în măsura în care modificarea pensiei recalculate nu se face din oficiu de vreme ce premisa avută în vedere de legiuitor este chiar cea a recalculării greșie a drepturilor de pensie, pe baza unor daocumente incomplete sau eronate. În sistemul public de pensii, articolul 89 din L. nr. 1. prevedea că în situația in care se constată erori in stabilirea si in plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile si modificările legale, atrăgând, după caz, răspunderea celor vinovați. Un alt text criticat de reclamanți este cel de la art. 15 din HG nr. 7., potrivit căruia „pentru recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se autorizează entitățile implicate în acest proces, din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, să încheie contracte de prestări servicii/convenții civile";. Autorizarea entităților din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională implicate în procesul de recalculare a pensiilor de a încheia contracte de prestări servicii/convenții civile contravine articolului 4 alin. 1 din L. nr. 1. care stabilește că „recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituțiile în evidențacărora se află persoanele beneficiare";. Așadar această atribuție nu poate fi delegată unor entități de drept privat, deoarece ține de exercițiul autorității de stat și este rezervată organelor administrative centrale și locale înființate, prin lege, în acest scop. Întrucât articolele 2, 6, 8, 10, 11 și 15 din H. de G. nr. 7. adaugă la L. nr. 1., în executarea căreia a fost emisă H. de G. atacată, pârâtul Guvernul României a încălcat prevederile cuprinse în art. 4 din L. nr. 24/2000. Pentru aspectele de fapt și drept sus arătate, instanța în baza disp. art. 18 alin. 1 din L. nr. 554/2004, va admite acțiunea precizată formulată de reclamanții B. I., C. I., C. A., C. F. D., C. G., DAN V., G. L., I. V., L. G., P. S. V., P. A., P. V. O., R. ION, S. N., T. C. V., T. ION, V. ION și V. I., în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI. Va dispune anularea dispozițiilor articolului 2, 6, 8, 10, 11 și 15 din H. de G. nr. 7.. În raport de soluția dată acțiunii principale, se va soluționa și cererea de intervenție în interesul pârâtului, între aceste cereri existând o strânsă legătură, astfel că în temeiul art. 51 și urm., raportat la art. 28 alin. 1 și corelat cu art. 1 și următoarele din L. nr. 554/2004, se va respinge cererea de intervenție accesorie formulată în interesul pârâtului de către intervenientul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR. În baza disp. art. 23 din L. nr. 554/2004 se va dispune publicarea în Monitorul Oficial, Partea I, a hotărârii la data rămânerii irevocabile. În temeiul art. 274 C.proc.civ, reținând culpa procesuală a pârâtului, Curtea va obligă pârâtul G. R. la plata sumei de 1.708,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în favoarea reclamanților, reprezentând onorariul avocațial PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. H O T Ă R Ă Ș T E : Admite acțiunea precizată formulată de reclamanții B. I., C. I., C. A., C. F. D., C. G., DAN V., G. L., I. V., L. G., P. S. V., P. A., P. V. O., R. ION, S. N., T. C. V., T. ION, V. ION și V. I., toți cu domiciliul procesual ales la C. av. I. V. cu sediul în loc. C.-N., str. Coastei, nr. 5-7, ap. 6, jud. C., în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B., P. V., nr. 1, Sector 1. Respinge cererea de intervenție accesorie formulată în interesul pârâtului de către intervenientul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, cu sediul în B., P-ța R., nr. 1A, sector 1. Dispune anularea dispozițiilor articolului 2, articolului 6, articolului 8, articolului 10, articolului 11 și articolului 15 din H. de G. nr. 7.. Dispune publicarea prezentei hotărâri în Monitorul Oficial potrivit art. 23 din L. nr.554/2004. Obligă pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI la plata sumei de 1708,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în favoarea reclamanților. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică, azi, (...). PREȘEDINTE, GREFIER, M. I. I. L. F. Red.M.I.I. Dact.H.C./4 ex./(...).
| ← Decizia civilă nr. 4793/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Sentința civilă nr. 180/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
