Sentința civilă nr. 132/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 132/2011
Ședința publică de la 24 F. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. U.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Ț. I., în contradictoriu cu pârâtul B. T. PENTRU C. C., având ca obiect obligația de a face răspuns la petiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că acțiunea este legal timbrată, iar la data de (...), respectiv (...) s-a depus la dosar de către pârâta A. N. pentru C., întâmpinare, cu o serie de acte anexe.
Curtea, după deliberare, raportat la excepția invocată de către pârâta
A. N. pentru C. în cuprinsul întâmpinării, privind necompetența teritorială a instanței în soluționarea prezentei cauze, constatând că, deși la termenul de judecată din data de (...) s-a reținut incidența dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., în conformitate cu dispozițiile alin. 5 al aceluiași articol este posibilă punerea în discuție a excepției necompetenței teritoriale a Curții de A. C., reținând cauza în pronunțare asupra acestui aspect.
C U R T E A
Prin acțiunea înregistrată la data de 13 ianuarie 2011, reclamantul Ț. I. a chemat în judecată pe pârâtul B. T. PENTRU C. DIN O. C. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul să răspundă imediat la cererea reclamantului; la achitarea cheltuielilor de judecată, la obligarea achitării despăgubirilor morale în valoare de 1 R.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că este cetățean al Republicii
Moldova, de etnie română și a depus la pârât la data de (...) o cerere care demonstrează îndeplinirea condițiilor legale, și care constituie obiectul dosarului nr.120372/RD/2010, cerere care nu a fost finalizată nici până în prezent.
Conform art.2 alin.1 lit.h din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, acțiunea instituției de a nu răspunde în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea cererii, constituie nesoluționarea în termen legal a unei cereri.
În conformitate cu prevederile ar.t8 alin.1 din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, reclamantul s-a adresat în instanța de contencios administrativ competentă pentru exercitarea dreptului prevăzut în Legea nr.233/2002 cu privire la petiționare, cu solicitarea ca instanța să oblige autoritatea publică să soluționeze imediat petiția.
Conform art.10 din Convenția europeană a drepturilor omului, fiecare persoană are dreptul de a primi informații de la autoritățile publice competente, cu atât mai mult în treburile ce au o influență directă asupra persoanei și drepturile și obligațiile sale.
Conform art.51 alin.4 din Constituția României, autoritățile publice sunt obligate să răspundă la petiții în termenii legali, ori în speță pârâtul nu a răspuns la solicitarea reclamantului, deși avea o astfel de obligație.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 24 februarie 2011, pârâta A. N.
PENTRU C. B. a solicitat pe cale de excepție - declinarea competenței înfavoarea Curții de A. B., Curtea de A. C. nefiind competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză, iar pe fond, solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În motivare, pârâta a arătat că potrivit art.10 alin.3 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, „reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului";.
Pârâta mai arată că reclamantul nu face dovada că are domiciliul sau reședința în România, cu nici un document, și mai mult, a solicitat ca actele de procedură să-i fie comunicate la domiciliul ales din municipiul B., str. P. nr.9, bl.12, ap.113, sector 2, ca persoană însărcinată de primirea acestora fiind procurorul S. V.
B. T. pentru C. C. nu are personalitate juridică, acesta fiind subordonat
Autorității Naționale pentru C., care are sediul în B.
Pe fond pârâta solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată., precum și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată nu este întemeiată.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor legale incidente în speță, Curtea reține următoarele:
Înainte de abordarea fondului cauzei ori a altor chestiuni prealabile, conform art. 137 alin. 1 C.pr.civ. Curtea a procedat la analiza excepției necompetenței teritoriale invocată de pârâtă.
În adevăr, conform art. 10 alin. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004: Reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. D. reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale.
Așa cum rezultă din conținutul textului legal precitat reclamantul se bucură de o anumită protecție în materia stabilirii competenței instanței judecătorești sub aspect teritorial, el putând alege între instanța de la domiciliul său și instanța în a cărei rază teritorială se află sediul pârâtului.
Se poate spune, așadar, că în materia contenciosului administrativ competența teritorială are caracter alternativ.
Cu toate acestea nu se poate afirma cu drept temei că norma edictată de art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 ar avea caracterul unei norme de competență teritorială facultativă ci își păstrează caracterul de normă absolută și exclusivă părțile neputând stabili o altă instanță, decât cea stabilită de lege.
În speță, Curtea reține că reclamantul, cetățean străin, nu are domiciliul stabilit în România iar domiciliul procesual a fost stabilit în municipiul B.
Pe de altă parte, Curtea observă că prin cererea de modificare și/sau reîntregire a acțiunii (f. 15-28) reclamantul a chemat în judecată pe lângă pârâtul inițial și A. N. pentru C. cu sediul în B.
Așa cum rezultă din economia dispozițiilor art. II din Legea nr. 354/2009 privind aprobarea OUG nr. 36/2009 pentru modificarea și completarea Legiicetățeniei române nr. 21/1991: Începând cu 1 ianuarie 2010, în vederea înregistrării cererilor de redobândire sau acordare a cetățeniei române, formulate în temeiul dispozițiilor art. 10^1 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se vor înființa birouri teritoriale în subordinea Direcției cetățenie din cadrul M.ui Justiției și Libertăților Cetățenești.
Din economia dispozițiilor art. 12 și urm. din Legea nr. 21/1991 republicată rezultă că în subordinea Autorității Naționale pentru C. funcționează Comisiile teritoriale pentru cetățenie care au numai rolul de a înregistra cererile de redobândire a cetățeniei de a verifica actele anexate depuse conform legii și de a face propuneri motivate către președintele
Autorității Naționale pentru soluționarea cererii.
Așa fiind, raportul juridic de drept administrativ generat de cererea privind recunoașterea dreptului la redobândirea cetățeniei este privește ca subiecți pe solicitant și A. N. pentru C. prin intermediul comisiei teritoriale.
Din această perspectivă, Curtea reține că stabilirea competenței teritoriale trebuie să aibă în vedere domiciliul reclamantului și respectiv sediul pârâtei A. N. pentru C. singura autoritate publică care, prin președintele acesteia, poate soluționa cererea de redobândire a cetățeniei (art. 12 din Legea nr. 21/1991).
Astfel fiind, reținând că domiciliul procesual al reprezentantului convențional al solicitantului se află în B., că sediul pârâtei se află tot în B., unica instanță care poate soluționa conflictul dedus judecății este Curtea de A. B., părțile chiar prin voința acestora neputându-i înlătura competența sa exclusivă.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 3 pct. 1 rap la art. 158, art. 159 alin. 1 pct. 3, art. 1591 alin. 5 C.pr.civ. corelat cu art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Curtea va admite excepția formulată de pârâta A. N. pentru C. și ca o consecință va declina competența de soluționare a cauzei de față în favoarea Curții de A. B., Secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
{ F. |HOTĂRĂȘTE}
Admite excepția necompetenței teritoriale.
Declină competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de A. B. -
Secția de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 februarie 2011.
PREȘEDINTE GREFIER L. U. M. T.
Red.L.U/S.M.
4 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 4410/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 3788/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
