Sentința civilă nr. 157/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR.157/2011
Ședința data de 7 martie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : M. I. I. GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare, după admiterea cererii de preschimbate a termenului de judecată acordat în cauză, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC S. SRL în contradictoriu cu pârâtul M. - A. - GARDA FINANCIARĂ - SECȚIA C., având ca obiect suspendare executare act administrativ - Procesul verbal CJ 0./(...) întocmit de Garda Financiară Secția C., până la pronunțarea instanței de fond.
La apelul nominal făcut în cauză s-au prezentat avocat M. R. I. și avocat
S. I. S. R. pentru reclamantă, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea de suspendare este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10 lei și timbru judiciar in valoare de 0,3 lei .
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de 7 martie
2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei, transmis pe fax, răspuns la întâmpinare din partea reclamantei.
Reprezentantul reclamantei, avocat M. R. I. depune la dosarul cauzei răspunsul la întâmpinarea formulată de pârâta Garda Financiară - Secția C. și învederează instanței că dosarul nr. (...) al C. de A. C. a fost trimis completul 5F pentru data de (...) în vederea discutării excepției de conexitate.
Curtea constată că la acest termen de judecată instanța a fost legal investită doar cu soluționarea prezentului dosar ca urmare a admiterii cererii de preschimbare a termenului de judecată și pune în discuție excepția necompetenței materiale a C. de A. C. în ce privește cererea de suspendare a efectelor deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Reprezentantul reclamantei, avocat M. R. I. solicită respingerea excepției ca nefondată, întrucât prezenta cerere a fost întemeiată pe dispozițiile L. nr.554/2004 și având în vederea valoarea actului atacat, apreciază că în speță competența de soluționare a cererii revine C. de A. C.
Reprezentantul reclamantei, avocat S. I. S. R. solicită respingerea excepției ca nefondată, arătând că prin cererea înregistrată pe rolul C. de A. C., reclamanta a solicitat suspendarea unui act administrativ în baza dispozițiilor L. nr.554/2004, astfel cum reiese și din încheierea de ședință de la termenul anterior, și ca atare, nu suntem în prezența unei contestații la executare în baza unui titlu executoriu.
În ce privește suspendarea deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii, reprezentantul reclamantei, avocat M. R. I. apreciază că instanța este corect investită, întrucât reclamanta a solicitat suspendarea procesului verbal de control întocmit de pârâta Garda Financiară - Secția C. și suspendarea oricărui act emis în baza procesului verbal atacat iar acesta nu se referă la executarea silită ci se referă la punerea în aplicare a actului administrativ atacat.
Reprezentantul reclamantei, avocat S. I. S. R. arată că prin cererea înregistrată, reclamanta a solicitat suspendarea efectelor procesului verbal decontrol întocmit de pârâta Garda Financiară - Secția C. și a actelor subsecvente iar potrivit ordinului nr.2160 din 17 august 2010 ce reglementează procedura de atac împotriva actelor de control financiar, decizia de instituire a măsurilor asiguratorii face parte integrantă din actul administrativ atacat.
Curtea, după deliberare, analizând excepția necompetenței materiale a C. de A. C. cu privire la cererea de suspendare a efectelor deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii nr.4. din (...) o apreciază ca neîntemeiată și prin urmare o va respinge, raportat la cadrul procesual stabilit de reclamantă, care a înțeles să-și susțină prezenta cerere din perspectiva dispozițiilor art.14 din Legea nr.554/2004 iar nu din perspectiva dispozițiilor art.172 din O.G. nr.9..
Reprezentanții reclamantei arată că nu mai au de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune și solicită cuvântul pe fond.
Curtea, în urma deliberării, constată că nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond .
Reprezentantul reclamantei, avocat M. R. I. solicită admiterea cererii de suspendare a procesului verbal de control întocmit de pârâta Garda Financiară -
Secția C. și a deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii pentru motivele expuse pe larg în scris și susținute în fața instanței, fără cheltuieli de judecată. În susținere se arată că afirmația intimatei cu privire la faptul că actul atacat nu produce efecte juridice este nefondată, întrucât reclamantei i-au fost poprite toate conturile, au fost sechestrate bunurile mobile ale societății sau înființat adrese de poprire către partenerii contractuali ai reclamantei, situație care pune în pericol activitatea societății, ducând la starea de insolvență și implicit falimentul acesteia.
Totodată, se arată că dacă ar accepta opinia pârâtei Garda Financiară - Secția C., reclamanta s-ar putea adresa instanței de judecată numai în situația în care Direcția Generală a Finanțelor P.e C. s-ar sesiza sau ar fi sesizată de către pârâtă, pentru a emite o decizie de impunere.
CURTEA,
Prin cererea de suspendare înregistrată la data de 14 ianuarie 2011, reclamanta SC S. SRL în contradictoriu cu GARDA FINANCIARĂ - SECȚIA C., în temeiul art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, a solicitat suspendarea efectelor Procesului verbal CJ 0./(...) întocmit de intimată și a executării actului subsecvent constând în D. de instituire a măsurilor asigurătorii nr. 4./(...) până la momentul pronunțării instanței de fond.
In motivarea cererii s-a arătat că în perioada (...) - (...) reclamanta a fost supusă unui control efectuat de comisari din cadrul Gărzii Financiare, secția C., în urma căruia s-a încheiat Procesul verbal CJ 0./(...) prin care s-a stabilit în sarcina reclamantei obligații de plată la bugetul de stat în sumă de 1.542.996 lei. În baza acestui proces verbal s-a emis D. de instituire a măsurilor asigurătorii nr. 4./(...). Împotriva acestor acte, reclamanta a formulat plângere prealabilă la autoritatea publică emitentă, înregistrată sub nr. 4288/(...).
În fapt s-a arătat că în data de (...), reclamanta a încheiat cu BCR ASIGURĂRI DE V. SA contractul de asigurare de grup pentru angajați nr. AG001228, reclamanta fiind cea care urma să plătească primele de asigurare, iar asigurații erau angajații reclamantei. A. reclamantei aveau opțiunea de a răscumpăra oricând polița de asigurare (lunar, trimestrial, anual) în baza unei cereri formulate către asigurător sau de a opta pentru acumularea (capitalizarea) sumelor care li se cuvin in baza poliței. Organele de control au apreciat că valoarea primelor de asigurare încasate de angajați reprezintă venituri de naturăsalarială sau asimilate acestora și prin urmare reclamantei îi revenea obligația de a calcula, reține și plăti impozitele și contribuțiile aferente către bugetul consolidat.
Articolul 14 din Legea nr. 554/2004 prevede că suspendarea se poate dispune în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente.
Apreciază că se află în prezența unui caz bine justificat și în fața producerii unei pagube iminente în patrimoniul său pe care dorește sa o prevină. Caracterul iminent al prejudiciului rezultă în primul rând din aceea ca, la data de (...) s-a emis D. de instituire a măsurilor asigurătorii nr. 4. care conține toate informațiile necesare aducerii la îndeplinire a măsurilor asigurătorii dispuse, respectiv identificarea conturilor de disponibilități bănești și de depozite, precum și bunurile reclamantei. Prin urmare, executarea silită este iminentă, cel puțin în privința popririi conturilor.
Reclamanta solicită suspendarea executării Procesului verbal CJ 0. /(...) și suspendarea instituirii masurilor asigurătorii dispuse prin D. nr. 4./(...) a Gărzii Financiare - Secția C., întrucât luarea masurilor asigurătorii ar echivala practic cu încetarea activității societății si implicit cu falimentul acesteia.
Mai susține că stabilirea sumei de 1.542.996 lei se întemeiază pe o interpretare greșită a legii fiscale, argumentele fiind expuse punctual în cuprinsul plângerii prealabile. Însă, chiar si in situația in care interpretarea data de organul de control ar fi una corectă, sumele menționate de organul de control sunt eronate, aspect ce poate fi lămurit doar prin efectuarea unei expertizei contabile. În argumentarea acestei poziții reclamanta arată că a achitat către BCR Asigurări lunar sume care conțineau atât contravaloarea primei de asigurare, cât și comisionul datorat către BCR, iar organele de control au calculat contribuțiile asupra întregii sume virate in contul asigurătorului BCR, inclusiv asupra comisionului. Spre exemplu, din OP nr.9/(...) si OP FN/08.I1.2010 rezultă că suma achitată include și un procent de 9% , aceasta constituind practic comisionul achitat asigurătorului. Se mai arată că suma de
1.542.996 lei stabilită în sarcina sa este de aproximativ 5 ori mai mare decât profitul net realizat în anii 2008, 2009 si 2010.
Nu i n u lti mul râ nd, tem eiu l î n b a za c ăru ia a f ost emis ă D . n r.
4./(...), 1-a reprezentat art.129 alin(2) din OG nr. 9., potrivit căruia se dispun măsuri asigurătorii, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea. Intimata a reținut incidența acestui text legal fără a proba in vreun fel incidența sau existenta uneia din situațiile indicate mai sus. Reclamanta subliniază că funcționează neîntrerupt începând cu anul 1994 si nu a existat niciodată vreun incident sau cea mai mica intenție de a -și ascunde veniturile sau de a-și risipi patrimoniul.
Reclamanta mai pretinde că prin stabilirea, in cadrul procesului verbal, a sumelor care ar trebui să le achite cu titlu de impozite si contribuții, s-au încălcat limitele competentei Gărzii Financiare. În acest sens s-a arătat că deși controlul a fost unul tematic - referitor la modul in care s-a derulat contractul de asigurare încheiat cu SC. BCR Asigurări de V. SA, in cadrul procesului verbal nu se face referire la nici un ordin care să fi dispus un asemenea control. Apoi s- a adăugat că dispozițiile OUG 91/2003 nu permit comisarilor Gărzii Financiare să stabilească sume ce reprezintă impozite si orice alte contribuții, aceasta atribuție fiind exclusiv corolarul inspectorilor fiscali. În urma verificărilor efectuate in cadrul controlului inopinat sau tematic, comisarii gărzii Financiare aveau posibilitatea doar să sesizeze organele de inspecție fiscala din cadrul A. în vederea efectuării unei inspecții fiscale.
Reclamanta a făcut trimitere la dispozițiile art. 21 alin. 1 și 2 din Codul fiscal și la pct.24 din HG nr. 44/2004 și a susținut că primele de asigurare achitate pentru salariații săi sunt cheltuieli deductibile, fiind incluse în categoria cheltuielilor cu prime de asigurare pentru riscul profesional și prin urmare nu se adaugă la venitul impozabil al salariaților, întrucât scopul urmărit prin încheierea contractului de asigurare a fost acela de a asigura un mijloc de protecție financiară a angajaților, respectiv a familiilor lor în cazul intervenirii decesului sau invalidității ca urmare a unor accidente survenite în timpul exercitării profesiei, dat fiind că persoanele care lucrează în domeniul pazei și protecției sunt expuse unor riscuri profesionale permanente . Mai arată reclamanta că și în situația în care s -ar admite că anumite sume plătite cu titlu de prime de asigurare nu sunt deductibile, asupra acestor sume se aplică doar impozitul de 16%, nu și celelalte contribuții.
Prin întâmpinarea formulată de intimata Garda Financiară - Secția C. s-a solicitat respingerea cererii de suspendare formulată de reclamantă.
În motivarea poziției procesuale s-a arătat că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 14 alin. l din Legea nr. 554/2004 respectiv a cazului bine determinat si a pagubei iminente. Totodată, actul a cărei suspendare se solicită, respectiv procesul verbal seria CJ 0./(...) nu face parte din categoria actelor administrative fiscale susceptibile a fi atacate in contencios, conform dispozițiilor OG nr. 9. privind codul de procedura fiscala coroborate cu prevederile L. nr.554/2004 privind contenciosul administrativ. Actul administrativ pe care a înțeles sa-l atace nu este de natura a-i vătăma vreun drept si nu reprezintă un titlu de creanța pentru care se prevede posibilitatea de contestare.
În opinia intimatei, procesul verbal in cauza reprezintă un act administrativ de control operativ si inopinat care poate cuprinde evaluări ale prejudiciului fiscal, pe baza stabilirii implicațiilor fiscale determinate de sustragerea de la plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor si a altor sume de natura fiscala datorate bugetului general consolidat al statului, fără calcularea de obligații accesorii acestora, acest act neconstituind titlu de creanța fiscala. Prin procesul verbal dedus judecații, Garda Financiară - Secția C. nu a dispus masuri de virare la bugetul de stat a sumelor reprezentând valoarea prejudiciului, constatările sale urmând a fi valorificate printr-un raport de inspecție fiscală.
In ceea ce privește capătul de cerere privind suspendarea efectelor D. de instituire a masurilor asigurătorii nr.4./(...), intimata a invocat excepția necompetentei materiale a C. de A. C. întrucât, in conformitate cu dispozițiile art. 172 din OG nr. 9. contestația se introduce la instanța judecătoreasca competenta sa judece astfel de litigii.
Mai susține intimata că prin D. de instituire a masurilor asigurătorii, nu i s-a produs reclamantei niciun prejudiciu moral si material, întrucât instituirea acestor masuri asigurătorii nu influențează cu nimic activitatea reclamantei, acestea fiind dispuse au caracter provizoriu pana la finalizarea controlului si ele se vor ridica daca se constată ca nu mai există creanța estimată prin procesul verbal.
De asemenea, intimata arată că sunt neîntemeiate susținerile reclamantei cu privire la nelegalitatea si netemeinicia procesului verbal seria CJ
0./(...).
Astfel, procesul verbal a fost întocmit, conform dispozițiilor art.6 alin.7 din OUG nr.91/2003 potrivit cărora, la constatarea unor împrejurări privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penala in domeniul financiar-fiscal, organele Gărzii Financiare întocmesc procese verbale in baza cărora sesizează organele de urmărire penala cu privire la faptele constatate, procese-verbale care pot cuprinde evaluări ale prejudiciului fiscal.
Susținerile reclamantei conform cărora s-au încălcat limitele competentei Gărzii Financiare sunt nefondate întrucât nu s-a efectuat un control tematic, procesul verbal fiind încheiat in urma unui control operativ si inopinat, prin sondai, efectuat in baza ordinului de serviciu, care este de regulă general, cu caracter permanent și indică numele comisarului și competențele acestuia, precum și legitimația de control și insigna.
Pe fondul cauzei, intimata apreciază că primele de asigurare suportate de către reclamanta pentru salariații proprii sunt venituri de natura salariala pentru care reclamanta avea obligația sa calculeze, retina, si plătească impozitele si contribuțiile aferente către bugetul general consolidat al statului. Obligativitatea plații acestor impozite si contribuții rezulta si din prevederile art. 22, 23 si 24 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, modificata si completata, art.213 alin.(4) ,art.257 alin.(2) si (7) si art.258 din Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sănătății, modificata si completata precum si art. 19, art.26 si art.27 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj si stimularea ocupării forței de munca.
Impozitele si contribuțiile datorate, aferente veniturilor de natura salariala sau asimilate acestora constituite din contravaloarea primelor de asigurare suportate de către reclamanta pentru angajații proprii care nu au fost calculate, reținute si virate la bugetul consolidat al statului sunt in suma totala de
1.542.996 lei.
Analizând cererea de suspendare formulată, Curtea o apreciază în parte întemeiată pentru următoarele considerente:
Prin cererea de suspendare, reclamanta SC S. SRL a solicitat suspendarea efectelor actului de control constând în procesul verbal CJ 0./(...) întocmit de Garda Financiară Secția C. și suspendarea punerii în aplicare și a executării deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr. 4./(...).
Prin procesul verbal CJ 0./(...) întocmit de Garda Financiară Secția C. încheiat în urma controlului efectuat la reclamantă cu privire la verificarea influențelor fiscale a primelor de asigurare suportate de reclamantă pentru angajații proprii în baza contractului de asigurare încheiat cu SC BCR ASIGURĂRI DE V. SA, echipa de control a procedat la calculul impozitelor și contribuțiilor datorate suplimentar de reclamantă aferente veniturilor de natură salarială sau asimilate acestora constituite din contravaloarea primelor de asigurare suportate de către reclamantă pentru angajații proprii după cum urmează: CAS datorată de angajator - 550.448 lei, contribuția de asigurări pentru șomaj datorată de angajator - 15.906 lei, contribuția de asigurări pentru accidente/boli profesionale datorată de angajator - 6.809 lei, contribuția angajator la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale - 6.732 lei, fond de sănătate datorat de angajator - 22.888 lei, contribuția de asigurări de sănătate datorată de angajator - 141.484 lei, impozit pe salariu - 360.495 lei, contribuția individuală de asigurări sociale - 276.674 lei, contribuția individuală de asigurări pentru șomaj - 13.463 lei și contribuția individuală pentru asigurări de sănătate - 148.097 lei, stabilindu-se un prejudiciu total de
1.542.996 lei.
Apreciind că există pericolul sustragerii reclamantei de la plata debitului suplimentar stabilit prin acest proces verbal de control, intimata a adoptat decizia nr. 4./(...) de instituire a măsurilor asigurătorii până la concurența sumei de 1.542.996 lei.
Pe durata soluționării cererii de suspendare, reclamanta a probat prin procesul verbal nr. 2126 din (...) (f. 187-189) că Serviciul de E. silită din cadrul DGFP C. a instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile ale reclamantei menționate în Anexa 1 la procesul verbal de sechestru. Deasemenea, prin adresa nr. 2124/(...) (f. 191-192), Serviciul de E. silită din cadrul DGFP C. a înființat poprirea asigurătorie asupra sumelor de bani datorate de A. C. N. reclamantei până la concurența sumei de 1.542.996 lei.
Având în vedere că ambele măsuri asigurătorii luate de către organele fiscale fac referire la creanța de 1.542.996 lei calculată de către intimata Garda Financiară prin procesul verbal CJ 0./(...) se poate conchide că acest act de control nu constată doar o stare fiscală, ci este de natură să producă efecte juridice proprii, respectiv să genereze luarea unor măsuri asigurătorii pentru realizarea creanței bugetare pe care echipa de control a stabilit-o în sarcina reclamantei prin acest act de control. În lipsa procesului verbal de control nu se putea pune problema luării unor astfel de măsuri pentru asigurarea executării sumei de 1.542.996 lei care nu este constată prin vreun alt titlu de creanță.
Pentru a răspunde apărării intimatei referitoare la inadmisibilitatea de plano a cererii de suspendare a procesului verbal nr. CJ 0. din (...) încheiat de Garda Financiară - Secția C., Curtea are în vedere și prevederile O.ui MFP nr.
2160 din 17 august 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind soluționarea plângerilor prealabile formulate împotriva proceselor-verbale de control financiar încheiate în baza L. nr. 30/1991 privind organizarea și funcționarea controlului financiar și a Gărzii Financiare. Reglementarea de ansamblu a procedurii de contestare a actelor de control întocmite de către Garda Financiară cuprinsă în aceste norme metodologice conduce la concluzia că procesul verbal de control încheiat de acest organ din cadrul aparatului de control financiar al statului este supus cenzurii instanțelor de contencios administrativ după parcurgerea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004. Reclamanta a făcut dovada înregistrării plângerii prealabile ( f. 15-29).
În susținerea acestei teze, Curtea a dat relevanță dispozițiilor punctelor 1
și 14 din O. MFP nr. 2., redactate după cum urmează: „împotriva procesului- verbal de control financiar se poate formula plângere prealabilă în condițiile și în termenele prevăzute la 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004";, plângere care se depune la direcția din care face parte organul de control financiar al cărui act este atacat, iar „decizia emisă în soluționarea plângerii prealabile poate fi atacată de către contestator, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă.";
Tot în același ordin la punctul 4.2 se precizează că „introducerea plângerii prealabile nu suspendă executarea actului atacat. A. dispoziții nu aduc atingere dreptului contestatorului de a cere suspendarea executării actului atacat, în temeiul L. nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.";
Cadrul legislativ anterior expus infirmă susținerea intimatei potrivit căreia procesul verbal nr. CJ 0. din (...) nu ar face parte din categoria actelor administrative susceptibile a fi atacate în contencios.
Chiar dacă în doctrină și în jurisprudență s-a conturat punctul de vedere că procesele verbale de control întocmite de Garda Financiară nu produc efecte juridice proprii, având natura juridică a unor acte preparatorii, premergătoare emiterii actului administrativ fiscal reprezentat de decizia de impunere, față de prevederile exprese ale O.ui MFP nr. 2. care recunoaște persoanelor interesate dreptul de a contesta legalitatea acestor acte de control, privite în mod individual, în fața instanței de contencios administrativ și față de situația concretă generată de întocmirea procesului verbal CJ 0./(...) de către Garda Financiară Secția C., se impune concluzia că intenția legiuitorului a fost aceea de a le califica drept acte administrative și de a le supune cenzurii instanței de contencios atunci când sunt apte prin ele însele să producă consecințe juridice.
Astfel, orice discuție doctrinară asupra naturii juridice a procesului verbal de control întocmit de intimata Garda Financiară cu reverberații asupraadmisibilității cererii de suspendare întemeiată pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 nu își mai găsește vreo justificare, cât timp, natura juridică a acestui act a fost tranșată în mod implicit prin O. MFP nr. 2..
Curtea achiesează în schimb la opinia intimatei că procesul verbal de control a cărui suspendare se solicită nu constituie un titlu de creanță astfel cum acesta este definit de OG nr. 9. privind Codul de procedură fiscală.
Cu toate acestea, de vreme ce intimata a calculat un prejudiciu estimat la
1.542.996 lei reprezentând impozite și contribuții stabilite suplimentar pentru venituri de natură salarială și a dispus luarea de măsuri asigurătorii în conformitate cu prevederile art. 7 lit. f din OUG nr. 91/2003 până la concurența acestei sume nu se poate susține cu temei că procesul verbal de control în discuție nu este susceptibil să producă efecte juridice, chiar dacă nu s-a emis încă o decizie de impunere pentru această sumă.
Principalul efect al actului de control contestat s-a materializat tocmai în încheierea procesului-verbal de sechestru asigurător nr. 2126/(...) și a adresei de poprire asigurătorie nr. 2124/(...) asupra averii reclamantei, măsuri care nu au o existență de sine stătătoare ci își au fundamentul în procesul verbal de control a cărui suspendare se solicită.
Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 suspendarea executării actului administrativ se poate dispune până la pronunțarea instanței de fond în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente.
Condiția existenței cazului "bine justificat", lăsată de legiuitor la aprecierea
și înțelepciunea judecătorului sub aspectul conținutului său, presupune ca asupra legalității actului administrativ să planeze o puternică îndoială, iar aceasta să fie evidentă fără a se intra în cercetarea pe fond a dispozițiilor actului, respectiv a consecințelor juridice pe care le-a produs.
Pentru a înlătura, chiar și temporar, regula executării imediată și din oficiu a actelor administrative, prin suspendarea acestuia, instanța poate aprecia necesitatea unei asemenea măsuri, doar prin raportare la probele administrate în cauză și care trebuie să ofere suficiente indicii aparente de răsturnare a prezumției de legalitate, fără a se analiza, pe fond conținutul actului administrativ.
În cauza de față, existența cazului bine justificat derivă din susținerile reclamantei referitoare la calcularea eronată a contribuțiilor și impozitului pe salariu datorate suplimentar de către reclamantă, chiar și în ipoteza în care instanța de judecată ar ajunge la concluzia că intimata Garda Financiară a interpretat în mod corect legea fiscală. Astfel, reclamanta pretinde că cei doi comisari ai Gărzii Financiare au ajuns la suma de 1.542.996 lei pornind de la o bază de calcul greșită, și anume de la totalitatea sumelor virate lunar de către reclamantă în favoarea BCR Asigurări de V. SA. A. reclamanta că plățile efectuate către BCR Asigurări de V. Sa includeau pe lângă valoarea primelor de asigurare și un comision de 9% datorat către BCR.
Pentru a dovedi aceste susțineri, reclamanta a anexat cererii de suspendare două ordine de plată, datate (...) și (...) (f. 133) din care reiese că suma de 79.872 lei plătită în favoarea BCR Asigurări de V. în data de (...) reprezintă contravaloarea poliției de asigurare A. compusă din 73.277+ 9% =
79.872 lei, iar suma de 62.698 lei plătită în favoarea BCR Asigurări de V. în data de (...) reprezintă contravaloarea poliției de asigurare A. compusă din 57.521+
9% = 62.698 lei.
Coroborând aceste ordine de plată cu tabelul asiguraților întocmit pentru luna noiembrie 2010 (f. 81) și cu prevederile art. 8 din Condițiile specifice pentru clauza suplimentară de beneficii, anexă la contractul de asigurare de grup pentru angajați nr. AG001228 din (...) (f. 69), Curtea concluzionează că se confirmă teza reclamantei potrivit căreia suma virată efectiv către BCR Asigurăride V. depășește valoarea primelor de asigurare pentru luna noiembrie 2010 care se ridică la 73.277 lei (f. 84) cuprinzând și taxa de administrare și taxa de răscumpărare prevăzută de art. 8 din condițiile specifice pentru clauza suplimentară de beneficii. A. două taxe se cuvin asigurătorului și nu pot fi incluse în nici-un caz în noțiunea de venituri asimilate ale salariaților reclamantei.
Cât timp intimata Garda Financiară nu a indicat în concret în cuprinsul procesului verbal de control ce sume au fost avute în vedere la stabilirea bazei de calcul ce a determinat calculul contribuțiilor și al impozitului suplimentar, respectiv sumele cuprinse în ordinele de plată emise către BCR sau sumele reflectate în tabelele nominale întocmite lunar, Curtea apreciază că reclamanta a reușit să ridice o îndoială legitimă asupra corectitudinii calculelor efectuate pentru determinarea sumelor datorate suplimentar de către aceasta la bugetul de stat.
Reclamanta a pus în discuție și alte critici de nelegalitate referitoare la modul în care intimata a procedat la calcularea prejudiciului de 1.542.996 lei, dar întrucât acestea țin de interpretarea unor norme de drept fiscal cărora li se va da o rezolvare cu ocazia soluționării fondului cauzei, Curtea nu consideră că se mai impune analizarea relevanței lor sub aspectul soluționării cererii de suspendare a executării actului de control de vreme ce dubiile ridicate cu privire la legalitatea modului de calcul al prejudiciului de 1.542.996 lei sunt suficiente pentru a fundamenta o cerere de suspendare a executării procesului verbal de control.
Potrivit art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, modificată, prin noțiunea de pagubă iminentă se înțelege prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
Curtea apreciază că și această condiție legală impusă pentru suspendarea actului administrativ este îndeplinită în cauză, paguba materială iminentă rezultând din sistarea plăților pe care partenerii contractuali ai reclamantei trebuiau să le efectueze în favoarea sa și implicit, din lipsirea acesteia de sumele de bani avute în vedere pentru derularea operațiunilor comerciale. Această situație este generată de instituirea prin adresa din (...) a măsurii popririi asigurătorii asupra sumelor datorate reclamantei de terțul A. C. N. E. adevărat că prejudiciul efectiv suferit de reclamantă a fost cauzat prin instituirea popririi asigurătorii, însă nu se poate trece cu vederea că această măsură este consecința directă a calculării de către intimată a prejudiciului estimat la
1.542.996 lei, măsură dispusă prin actul de control a cărui suspendare se solicită.
De asemenea, în lipsa suspendării efectelor actului de control, nu există nici un impediment ca astfel de măsuri asigurătorii să fie instituite și cu privire la sumele datorate de alți parteneri contractuali ai reclamantei. I. și nealimentarea conturilor reclamantei cu sume de bani pe care terții i le datorează în baza raporturilor comerciale derulate cu aceștia afectează în mod iremediabil activitatea reclamantei, lipsind-o de resursele financiare ce îi sunt necesare pentru plata salariilor angajaților și a celorlalte obligații pecuniare. Prelungirea acestei stări de fapt până la o eventuală inspecție fiscală ce se va efectua în baza sesizării realizate de Garda Financiară este de natură a periclita solvabilitatea reclamantei cu atât mai mult cu cât data efectuării inspecției fiscale este incertă la acest moment, fiind lăsată exclusiv la latitudinea organului de inspecție fiscală.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art. 14 din Legea nr.
554/2004 va admite în parte cererea de suspendare formulată de reclamanta
SC S. SRL, în contradictoriu cu pârâta GARDA FINANCIARĂ- SECȚIA C., și pecale de consecință va suspendă executarea măsurilor dispuse prin procesul verbal CJ 0. din (...) încheiat de Garda Financiară - Secția C. până la pronunțarea instanței de fond.
În ce privește cererea de suspendare a deciziei nr. 4./ (...) de instituire a măsurilor asigurătorii încheiată de intimata Garda Financiară - Secția C., Curtea califică acest demers al reclamantei ca inadmisibil din perspectiva dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004 cât timp Codul de procedură fiscală pune la dispoziția reclamantei un alt remediu procesual și anume contestația la executare reglementată de art. 172 din OG nr. 9.. Astfel în conformitate cu prevederile art. 129 alin. 11 din OG nr. 9. împotriva actelor prin care se dispun și se duc la îndeplinire măsurile asigurătorii cel interesat poate face contestație în conformitate cu prevederile art. 172. Intenția legiuitorului de a elimina posibilitatea suspendării actului de luare a măsurilor asigurătorii în condițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 este una cât se poate de clară de vreme ce a ales ca verificarea legalității acestui act să se realizeze de către judecătorie prin intermediul unei contestații la executare, iar nu de instanța de contencios administrativ pe calea unei acțiuni în anulare.
În plus, articolul 14 din Legea nr. 554/2004 invocat de reclamantă permite suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. Cum reclamanta nu are deschisă calea unei acțiuni de fond în contencios administrativ în anularea actului de dispunere a măsurilor asigurătorii, ci doar posibilitatea promovării unei contestații la executare în condițiile art. 172 din OG nr. 9., nu se poate recunoaște reclamantei nici dreptul de a recurge la dispozițiile art. 14 din Legea nr.
554/2004 pentru a obține suspendarea deciziei nr. 4./(...) de instituire a măsurilor asigurătorii .
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU A. MOTIVE, ÎN NUMELE L.
H O T Ă R Ă Ș T E :
Admite în parte cererea de suspendare formulată de reclamanta SC S. SRL, cu sediul în loc. C.-N., str. S., nr. 30, jud. C., în contradictoriu cu pârâta GARDA FINANCIARĂ- SECȚIA C., cu sediul în C. N., P-ța A. I., nr. 19, jud. C.
Suspendă executarea măsurilor dispuse prin procesul verbal CJ 0. din (...) încheiat de Garda Financiară - Secția C. până la pronunțarea instanței de fond.
Respinge ca inadmisibilă cererea de suspendare a D. de instituire a măsurilor asigurătorii nr. 4./(...) emisă de Garda Financiară - Secția C.
Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 7 martie 2011.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. I. I. L. F.
Red.M.I.I./(...)
← Decizia civilă nr. 726/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Sentința civilă nr. 429/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
---|