Sentința civilă nr. 316/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)*
SENTINȚA CIVILĂ NR. 316/2011
Ședința a 20 Mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE S. AL H. GREFIER A. B.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul C. M. în contradictoriu cu pârâta I. M., având ca obiect anulare act administrativ (eliberare din funcție OUG 1.) - rejudecare.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 6 mai
2011, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru data de 13 mai
2011 și, ulterior, pentru termenul de azi.
CURTEA P rin cererea înregistrată cu numărul de mai sus, reclamantul C. M. a chemat în judecată I. M., solicitând să se dispună anularea deciziei nr. 291/(...) cu consecința repunerii în funcția deținută anterior, aceea de D. coordonator adjunct în domeniul relațiilor de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de M. M. și obligarea emitentului deciziei atacate la plata drepturilor salariale aferente funcției, indexate, majorate și reactualizate, de la momentul eliberării nelegale din funcție și până la efectiva reîncadrare în funcția deținută anterior, cu luarea în considerare a dispozițiilor art. 78 alin. (1) din C. M..
În motivarea cererii, reclamantul arată că începând cu data de (...) a ocupat funcția de D. coordonator adjunct în domeniul relațiilor de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de M. M., funcție în care a fost numit prin O. nr. 931/(...) al ministrului M. M., F. și P. S.
Numirea în această funcție s-a realizat cu respectarea în tocmai a prevederilor art. III alin. 4, coroborat cu art. IV din OUG nr. 3., respectiv mai exact, în urma evaluării cunoștințelor și abilităților manageriale, pe baza proiectului de management pe care l-a elaborat și susținut. Reclamantul a deținut această funcție și anterior, începând cu anul 2001 și susținând periodic (la patru ani), un proiect managerial și parcurgând evaluările prevăzute în actele normative aplicabile acelor perioade, având însă o altă terminologie.
Exercitarea funcției de director coordonator adjunct s-a făcut în baza
Contractului de management nr. 67/(...), semnat cu ministrul de resort și care, potrivit art. II, alin. (7) din OUG nr. 3., este asimilat contractului individual de muncă.
Obiectul contractului de management l-a constituit „organizarea, conducerea și administrarea Inspectoratului de M. M., precum și gestionarea patrimoniului și a mijloacelor materiale și bănești ale acesteia, în contextul realizării unui management eficient și de calitate";.
Contractul s-a încheiat pe o perioadă de patru ani, începând cu data semnării lui, iar modificarea lui se putea realiza doar prin acordul ambelor părți, materializat în actul adițional, așa cum prevede art. 8 din acest act.
Încetarea contractului de management putea avea loc în cazurile expres prevăzute la art. 9, cum ar fi: a. la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat; b. la inițiativa ordonatorului principal de credite, în cazul evaluării directorului coordonator ca necorespunzător; c. prin revocarea din funcție a directorului coordonator de către ordonatorul principal de credite, pentru neîndeplinirea și îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor prevăzute în lege și contract; d. prin renunțarea de către directorul coordonator la contract; e. prin acordul părților; f. prin decesul sau punerea sub interdicție judecătorească a directorului coordonator; g. prin desființarea sau reorganizarea inspectoratului teritorial de muncă; h. în alte situații prevăzute expres de lege.
Prin D. nr. 291/(...), inspectorul general de stat, C. M., din cadrul I. M. a decis ca, începând cu (...) să-i înceteze contractul de management nr. 67/(...) potrivit prevederilor OUG nr. 1..
Această decizie a fost comunicată prin fax instituției și au fost luate măsuri administrative (închiderea biroului) pentru a-l împiedica pe reclamant să-și exercite prerogativele aferente funcției, dar și obligațiile asumate prin contract.
Deși nu i s-a acordat preaviz și nu a existat un ordin de revocare din funcție, decizia sus citată și-a produs efectele din ziua prevăzută, respectiv
(...), inclusiv în ce privește îndepărtarea acestuia din funcție.
D. de încetare a contractului de management a avut ca finalitate revocarea reclamantului din funcție, care potrivit art. 9 lit. c din contract, trebuia să se efectueze cu o notificare prealabilă scrisă, comunicată cu minim 15 zile înainte de aplicarea măsurii, termen care nu s-a respectat. D. este datată cu (...), iar potrivit art. 1 din dispozitivul acesteia, ea și-a produs efecte începând cu (...).
D. a fost emisă de un organ necompetent și nu de cel cu care s-a semnat contractul de management și abilitat - prin contract și lege - să ia astfel de măsuri ori de către cel care a emis ordinul de numire pe funcție.
Potrivit art. 9 alin. (2) din contractul de management „. directorului coordonator adjunct al Inspectoratului Teritorial de M. M. se realizează prin act administrativ al ordonatorului principal de credite";, respectiv de către M. M., F. și P. S., prin ministru.
În cazul dat, măsura s-a luat de către inspectorul general de stat C. M., sef al I. M., organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea M. M., F. și P. S., așa cum rezultă din L. nr. 108/1999.
Pentru a lua măsura încetării contractului de management, a fost invocat și O. nr. 1636/(...) nepublicat, al ministrului, privind delegarea de competență a inspectorului general de stat de a emite acte administrative de revocare și numire, potrivit OG nr. 1..
Chiar și în aceste condiții, a existenței ordinului de delegare, cel în numele căruia se putea lua una din măsurile prevăzute în ordonanța invocată, era tot ministrul și respectiv ministerul pe care-l conducea și nu persoana și instituția care a primit delegarea.
Neprocedând în această manieră, inspectorul general C. M. a luat măsura în numele său și a instituției pe care o conduce, măsură pe care o putea lua doar organul ierarhic superior, ordonatorul principal de credite, angajatorul, respectiv M. M., F. și P. S.
D. a fost emisă și cu încălcarea OG nr. 1., pentru care s-a făcut delegarea de competență și care revocă OG nr. 3., în baza căruia s-a încheiat contractul de management și în temeiul căruia a fost numit în funcția de director coordonator adjunct.
Potrivit art. VIII din OG nr. 1., „persoanele care ocupă funcțiile prevăzute în art. III și în art. IV, alin.(3), își păstrează statutul și celelalte drepturi prevăzute de lege, iar contractul de management educațional, respectiv contractele de management încheiate cu acesta, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, își produc efectele până la expirarea termenelor pentru care au fost încheiate sau, după caz, până la data la care intervine un alt motiv legal de încetare sau revizuire a acestora";.
Prin sentința civilă nr. 91 din (...) a C. de A. C. acțiunea promovată de reclamant a fost admisă.
Prin D. nr. 5112 din (...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a admis recursul declarat de M. M., F. și P. sociale împotriva sentinței civile nr. 91 din (...) a C. de A. C. care a fost casată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, cauza fiind înregistrată sub nr. (...)/v1 în rejudecare.
Pârâta I. M. a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca fiindneîntemeiată C urtea, investită urmare a Deciziei nr. 5112 din (...) pronunțată de Î nalta Curte de Casație și Justiție și casație, în rejudecarea ținând contde dezlegarea dată de instanța de recurs reține că:
Prin acțiunea introductivă reclamantul a solicitat instanței de contencios administrativ să dispună anularea Deciziei I. M. nr. 291/(...) privind revocarea din funcția de director coordonator adjunct în domeniul relațiilor de muncă din cadrul ITM M., repunerea sa În funcția deținută anterior emiterii acestei decizii, precum și plata drepturilor salariale aferente funcției.
În conformitate cu prevederile art. 23 alin. (4) din HG nr. 11/2009, conducătorii institutiilor publice aflate în subordinea sau în coordonarea M.
M., F. și P. S. sunt numiti și eliberati din functie de către ministrul muncii, familiei și protecției sociale, cu respectarea condițiilor legale.
La art. 13 alin. (3) din HG nr. 11/2009 se prevede că: "Secretarii de stat
și conducătorii instituțiilor din subordine sau aflate sub autoritatea ministerului exercită și alte atribuții delegate prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale".
Astfel, prin art. 2 lit. e) din O. nr. 1636/(...), ministrul muncii, familiei și protecției sociale, fiind ordonator principal de credite, a delegat competența de revocare și de numire a directorilor coordonatori și directorilor coordonatori adjuncți ai inspectoratelor teritoriale de muncă I. G. de S. al lnspecției M., C. M..
Ca urmare a împuternicirii date prin O. nr. 1636/(...) și în aplicarea OUG nr. 1. Inspectorul G. de S. al I. M. a emis decizia nr. 291/(...) prin care reclamantul a fost revocat din funcția de director coordonator adjunct al ITM
M..
Prin intrarea în vigoare a OUG nr. 1. și publicarea acesteia În Monitorul Oficial nr. 668 din 6 octombrie 2009, a fost abrogată OUG nr. 3.. Astfel, a fost suprimată prin voința legiuitorului baza legală de numire a conducătorilorstructurilor deconcentrate cât și actul normativ fundamental în baza căruia aceștia își exercitau atributiile legale.
În același timp, OUG nr. 1. prevedea în mod expres desființarea posturilor care conferă calitatea de conducători ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor, prin art. IV alin. (1), care are următorul conținut: "funcțiile publice, funcțiile publice specifice și posturile încadrate în regim contractual, care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, precum și al celorlalte servicii publice prevăzute În anexa nr. 1, precum și adjunctii acestuia, sunt și rămân desfiintate sau, după caz, se desfiintează".
În această situație, nu mai exista posibilitatea continuării activității administrative a acestor instituții, existând pericolul real și concret al contestării actelor emise de instituție, de către cei interesați.
Deoarece actul normativ în baza căruia directorii coordonatori își exercitau prerogativele (OUG nr. 3.), și-a încetat valabilitatea, iar noul act normativ (OUG nr. 1.) prevedea expres desfiintarea acestor posturi și reluarea procedurii de desemnare a directorilor coordonatori și a directorilor coordonatori adjuncti (art. V), a fost emisă D. nr. 291/(...).
În consecință, decizia atacată, a constatat o situație instituită prin act normativ cu valoare de lege (OUG nr. 1.), pentru a aplica dispozițiile legale în vigoare la acea dată.
OUG 3. a fost abrogată de OUG nr. 1., act normativ declarat neconstituțional prin D. C. C. nr. 1. care reține următoarele:
"Curtea observă, însă, că soluția aleasă de G. de a emite, chiar în ziua premergătoare celei în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra constituționalității Legii de aprobare a Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3., o nouă ordonanță de urgență prin care abrogă ordonanța de urgență aprobată prin lege de P., dar preia integral conținutul acesteia, pune în discuție comportamentul constituțional de ordin legislativ al Executivului față de P. și, nu în cele din urmă, față de Curtea Constituțională".
În consecință, actul în baza căruia reclamantul a fost desemnat în funcția pe care solicită reintegrarea, a fost emis în baza unui act normativ abrogat de Guvernul României de la acea perioadă .Pe cale de consecință, din moment ce O. de numire în functia de director coordonator adjunct al ITM M. este lipsit de bază normativă, actul nu se poate bucura de prezumția de legalitate si opozabilitate în fata cetățenilor beneficiari ai serviciilor oferite de această institutie.
Atât actul în baza căruia a fost numit reclamantul (OUG nr. 3.), cât și actul În temeiul căruia a fost eliberat din acea funcție de conducere (OUG nr.
1.), au fost ambele declarate neconstituționale. Prin urmare, nu se poate restabili o prezumtie de legalitate prin reocuparea funcției detinute anterior în temeiul unui act normativ declarat neconstitutional.
Prin anularea aplicării deciziei atacate, s-ar ajunge astfel la situatia reactivării OUG 3., act normativ abrogat și declarat neconstituțional, instituindu-se o prezumție de legalitate a dispozițiilor neconstituționale din OUG 3. reluate mutatis mutandis În OUG 1.. In acest mod s-ar ajunge la consacrarea aplicabilității și actualității unor prevederi neconstituționale.
Prin urmare, la data emiterii actului administrativ pretins vătămător pentru reclamant, actul de numire nu era conform cu ordinea de drept. A. administrativ individual emis în executarea și aplicarea unei dispoziții legale declarate neconforme cu Constituția înfrânge principiul legalității, și, drepturmare, este nelegal, fiind incidente în acest sens implicit dispozițiile art. 9 alin. 4 din L. nr. 554/2004.
Or, reclamantul nu poate revendica calitatea de persoană vătămată printr-un act administrativ individual câtă vreme dreptul ori interesul său la vremea emiterii acelui act a devenit nelegitim.
În cadrul materiei contenciosului administrativ, potrivit definiției din art. 2 alin. 1 lit. a) din L. nr. 554/2004, noțiunea de persoană vătămată își are fundamentul în teza încălcării drepturilor subiective sau intereselor legitime private prin acte administrative emise de autoritatea publică.
Reclamantul urmărește și tinde să obțină restabilirea situației anterioare actului administrativ contestat, respectiv reinvestirea în funcția de director coordonator adjunct al I.T.M. M..
Ori, dacă ar fi admisă o astfel de perspectivă, s-ar ajunge la concluzia că este posibil ca să existe vătămare în ipoteza în care reclamantul este considerat a fi titular al unui drept ori interes legitim dobândit anterior și care ulterior nu mai concordă cu dreptul.
O atare situație nu poate fi validată din punct de vedere juridic, deoarece particularul nu poate dobândi avantaje în justiție prin validarea unei nelegalități.
Prin urmare, se poate reține că D. 291/(...) nu-i produce nici o vătămare reclamantului, ținând seama că efectele acesteia se produc după declararea ca neconstituțională a OUG nr. 3..
Reclamantul nu poate fi reintegrat pe funcția de director coordonator adjunct această functie fiind desființată prin declararea ca neconstituționale atât a actului normativ în baza căruia a fost numit reclamantul (OUG nr. 3.), cât și a actului în temeiul căruia a fost eliberată din acea funcție de conducere reclamantul (OUG nr. 1.), în statul de funcții al ITM nemaiexistând această funcție de conducere.
Funcțiile de director coordonator și director coordonator adjunct nu mai există, ITM - urile fiind conduse de inspectori șefi și inspectori șefi adjuncți, funcții publice reglementate de L. nr. 1., act normativ care nu a stat nici un moment la baza numirii reclamantului pe funcția de director coordonator adjunct.
Din această perspectivă, Curtea reține că, la epoca emiterii actului administrativ contestat, reclamantul nu poate justifica o vătămare a dreptului subiectiv dobândit ca urmare a numirii sale în funcția publică, astfel încât acțiunea de contestare în justiție a actelor enumerate în cererea introductivă apare neîntemeiată.
În esență, la momentul la care s-a dispus încetarea contractului de management, petentul nu poate fi considerat ca fiind titularul unui drept dobândit în mod legitim, astfel încât, în rațiunea și contextul art. 1 alin. 1 din L. nr. 554/2004, actul de încetare/revocare nu-i produce nicio vătămare într- un asemenea drept sau interes, ținând seama că efectele acesteia se produc după declararea ca neconstituțională a OUG nr. 3..
Nu pot fi reținute apărările formulate de către reclamant, în sensul în care numirea sa nu a avut la bază prevederile OUG nr. 3., ci pe cele cuprinse în L. nr. 1., o astfel de ipoteză fiind exclusă de simpla lectură a ordinului de numire, chiar petentul relevând că a fost urmată întocmai procedura prevăzută de ordonanță.
De asemenea, raportat la cele mai sus expuse, nu are relevanță faptul că nu au fost contestate actele în baza cărora s-a realizat numirea pe funcție a reclamantului, din moment ce declararea ca neconstituțională a ordonanței își produce efectele asupra întregii proceduri instituite prin acest act, inclusiv cuprivire la concursul despre care petentul afirmă că a fost promovat în baza criteriilor instituite de OUG nr. 3..
În egală măsură, împrejurarea că nu s-a procedat la revocarea tuturor directorilor coordonatori, numiți în aceleași condiții ca reclamantul, nu este una care să acopere viciile sancționate de către Curtea Constituțională, iar obiect al judecății în prezenta cauză îl constituie doar situația specifică a reclamantului.
În plus, nici trimiterile făcute la situația persoanelor revocate în baza
OUG nr. 3. și ulterior reintegrate pe funcții, în urma admiterii acțiunilor promovate în fața instanțelor nu este relevantă, din perspectiva faptului că situația în care se află cele două categorii de persoane este total diferită, modul în care s-au pronunțat instanțele judecătorești fiind datorat, în marea majoritate a cazurilor, tocmai necesității restabilirii ordinii de drept, din perspectiva celor statuate pe calea contenciosului constituțional.
Așa fiind, strict circumscris la temeiul de fapt și de drept al acțiunii, văzut și prin prisma obiectului cererii, în temeiul art. 18 alin. 1 din L. nr.
554/2004, Curtea va respinge ca neîntemeiată acțiunea, cu luarea în considerare a faptului că petitele accesorii urmează soarta principalului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
Respinge acțiunea formulată de reclamantul C. M. cu domiciliul în B.- M., A. Ș., nr. 3, jud. M., în contradictoriu cu pârâta I. M. cu sediul în B., str. M. V., nr. 14, sector 2.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
Red.S.A./dact.L.C.C.
4 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 2164/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 1487/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
