Sentința civilă nr. 336/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

SENTINȚA CIVILĂ NR. 336/2011

Ședința publică de la 3 iunie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE S. AL H.

GREFIER A. B.

S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamantul C. F. în contradictoriu cu pârâtul M. T. ȘI S., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.

Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 27 mai

2011, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.

C U R T E A :

Prin acțiunea în contencios administrativ reclamantul C. F. a chemat în judecată pe pârâtul M. T. ȘI S. solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea în totalitate a O.ui nr.2457/(...)

,reîncadrarea reclamantului în funcția din care a fost eliberat prin ordinul atacat, obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale cuvenite începând cu data de (...) și până la data reîncadrării în funcție, obligarea pârâtei la plata sumei de 10.000 lei reprezentând despăgubiri, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru, timbru judiciar și onorariul avocațial.

În motivarea acțiunii se arată că prin sentința civilă nr.101 din (...) pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr.(...), rămasă irevocabilă prin decizia nr.5228/(...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în același dosar, a fost admisă în parte acțiunea reclamantului, în sensul în care a fost anulat O. nr.517/(...) emis de către M. T. și S., s-a dispus reintegrarea lui în funcția deținută și a fost obligat M. T. și S. la plata în favoarea acestuia a drepturilor salariale, începând cu data de (...) și până la data reintegrării în funcție.

Precizează că la data de (...) prin cererea nr.685/2010, reclamantul a solicitat executarea obligațiilor stabilite prin hotărârilor judecătorești anterior menționate, motiv pentru care a fost întocmit O. nr.2456/(...) prin care a fost reintegrat în funcția de director executiv, pentru că, la aceeași dată, prin O. nr.2457/(...), respectiv în aceeași zi, să fie destituit din aceeași funcție. Menționează că nici până în prezent, obligația de achitare în favoarea lui a drepturilor salariale nu a fost îndeplinită de către pârât.

Dată fiind modalitatea prin care pârâtul și-a îndeplinit obligația stabilită prin sentința anterior menționată, consideră că excesul de putere și reaua-credință în exercitarea atribuțiilor este mai mult decât evidentă.

În ceea ce privește reintegrarea reclamantului pe postul deținut anterior pronunțării sentinței, ori, mai exact, reintegrarea fictivă a acestuia pe acest post pentru un întreg minut, l-a privat de drepturile accesorii cares-ar fi născut prin exercitarea funcției, inclusiv dreptul de a fi salarizat. În acest sens, este demnă de reținut concluzia C. Europene a Drepturilor Omului care, s-a pronunțat în mod repetat ca, atunci când printr-o hotărâre judecătorească s-a acordat unei persoane un drept pecuniar, se poate vorbi despre un bun în sensul art.1 din Primul Protocol al Convenției. Neexecutarea unei hotărâri judecătorești, mai arată instanța europeană, echivalează cu nefinalizarea procedurii judiciare, persoana prejudiciată având dreptul la repararea prejudiciului creat.

Învederează faptul că, este real aspectul că legiuitorul nu a stabilit criterii clare de determinare a despăgubirilor ori a modului de calcul a acestor despăgubiri, acordarea acestora fiind lăsată la suverana apreciere a instanței de judecată, însă abuzurile repetate și șicanatorii la adresa reclamantului, precum și privarea lui de dreptul de a beneficia de sumele de bani cuvenite, îndrituiesc instanța la admiterea acestui capăt de cerere.

În drept, reclamantul își întemeiază acțiunea pe prevederile art.112 și următ., art.274 C.proc.civ., art.24 din Legea nr.554/2004.

Pârâta Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret prin întâmpinarea depusă la dosar, solicită respingerea acțiunii reclamantului ca netemeinică și nelegală.

Din actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1. pronunțată de Curtea de A. C., rămasă irevocabilă prin decizia nr. (...), s-a dispus anulara ordinului nr. 517/2009 emis de M. T. și S., cu consecința reintegrării reclamantului în funcția publică de conducere - director executiv, consilier clasa I, grad profesional superior, cu recunoașterea drepturilor salariale cuvenite pentru intervalul cuprins între data eliberării din funcție și momentul reintegrării sale efective.

Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret a emis ordinul nr.

2456/2010 în vederea punerii în executare a sentinței civile nr. 1. a C. de A.

C.

Reclamantul a fost reîncadrat în funcția de director executiv al

Direcției pentru Sport a Județului B.-Năsăud.

La data emiterii ordinului nr. (...), serviciile deconcentrate din teritoriu, respectiv direcțiile județene pentru sport și direcțiile județene pentru tineret, au fost reorganizate în temeiul H. nr. 7.. În baza acestui act normativ, direcțiile județene pentru sport și direcțiile județene pentru tineret s-au desființat fiind create direcțiile județene pentru sport și tineret care au preluat personalul, activitatea, patrimoniul și bugetul direcțiilor pentru sport județene și a direcțiilor pentru tineret județene. Ca atare, la data la care ordinul nr. (...) a fost emis, D. pentru Sport a Județului B.-Năsăud nu mai exista ca entitate. P., activitatea, patrimoniul și bugetul său fusese preluat de D. J. pentru Sport și Tineret B.-Năsăud.

Concluzia care se poate desprinde din aspectele mai sus relevate este aceea că reintegrarea reclamantului s-a realizat într-un mod formal, nefiind vorba de o reintegrare efectivă.

Din ordinul nr. 2.457 emis în aceeași zi cu ordinul nr. 2.456 la data de

28 decembrie 2010, pârâta a hotărât, în temeiul art. 99 alin. 1 lit. a din Legea nr. 188/1999, încetarea raportului de serviciu și eliberarea reclamantului din funcția de director executiv - consilier clasa I, grad profesional superior, treapta I de salarizare, ca urmare a desființării serviciului public desconcentrat, respectiv D. pentru Sport a Județului B.- Năsăud.

Reclamantul, în temeiul principiului disponibilității, a investitinstanța doar cu cercetarea legalității ordinului nr. (...).

Prin urmare, Curtea va fi ținută să dea dezlegare raportuluijuridic litigios în limitele în care ea a fost investită.

Starea de fapt evocată a condus Curtea la concluzia că între celedouă acte administrative există o legătură care nu poate destrămată.

Ținând cont de această legătură indisolubilă Curtea a socotit că trebuie să analizeze pe cale incidentă și legalitatea ordinului

2456/2010.

Întrucât entitatea în cadrul căreia reclamantul a fost

„reintegrat"; nu mai exista la data emiterii actului administrativ , Curtea poate ajunge în mod facil la concluzia că ordinul de reîncadrare nu era susceptibil de executare.

Prin emiterea ordinului autoritatea nu a urmărit să pună efectiv în executare sentința civilă nr. 1. pronunțată de Curtea de A. C. și astfel săprocedeze la o reîncadrare efectivă a acestuia în funcția deținută anterior.

Executarea a fost evident una formală . Prin conduita sa autoritatea a abandonat principiile care trebuie să guverneze decizia administrativă, manifestându-se cu exces de putere.

Atâta timp cât dreptul de acces la justiție implică și dreptul de a obține executarea silită a hotărârilor unei instanțe, se poate considera că O. a fost emis cu încălcarea dreptului reclamantului de a accede în mod real și efectiv la justiție la justiție executarea efectivă a sentinței civile nr. 1. nefiindasigurată.

Emiterea lui semnifică ignorarea și încălcarea efectelor hotărârii judecătorești de reîncadrare .Se poate conchide că având drept unic scop eludarea dispozițiilor unei hotărâri judecătorești este lovit de nulitate pentru cauză ilicită.

Fiind lovit în acest mod de o cauză de ineficacitate derivată dinilicitatea cauzei, orice act administrativ ulterior, care era condiționat sub aspectul legalității de existența și valabilitatea ordinului de încadrare, se impune a fi invalidat . Rațiunea lipsirii actuluisubsecvent de eficiență este consecința implacabilă a legăturii lor.

Remediul este justificat de mecanismul nulităților „iradiante"; șise impune pentru restabilirea echilibrului în spațiul raporturilorsubstanțiale de drept administrativ.

Chiar dacă s-ar putea reproșa instanței faptul că s-a pronunțatasupra nelegalității ordinului de reîncadrare pe cale incidentă,concluzia că ordinul de eliberare din funcție este nelegal se poatefundamenta și pe alte considerente.

Pe de o parte, Curtea reproșează autorității lipsa de motivare aordinului de eliberare din funcție. Pe de altă parte, Curtea reține șiilicitatea cauzei pe care s-a fundamentat decizia autorității.

Prin emiterea ordinului nr. (...), autoritatea nu a urmărit altceva decât să lipsească de orice eficiență ordinul nr. (...). Lăsând la o partefaptul că acesta din urmă nu ar fi fost susceptibil de executare întrucât D. pentru Sport a Județului B.-Năsăud nu mai exista la 28 decembrie 2010, autoritatea a dorit să se asigure că reclamantul nu se va putea prevala în nici un fel de „. ce i-au fost recunoscute urmare a „reîncadrării";.

La data eliberării sal e dintr -o funcție pe care oricum nu ar mai fi putut s ă o exercite, servic iul public D. pentr u Sport a Județulu i B. -Năsăud era deja reorganizat, așa încât motivul real al eliberării din funcție nu îl putea c onstitui reorganizarea acestei entități .

În consecință, ordinul nr. (...) este unul nelegal.

Cu toate acestea, reîncadrarea reclamantului în funcția din care a fost eliberat nu este posibilă întrucât ordinul nr. (...) nu a asigurat o încadrare efectivă a acestuia în funcția deținută anterior.

Prin emiterea ordinului nr. (...) autoritatea a ignorat practic și încălcat efectele hotărârii judecătorești de reîncadrare, fapt ce conduce la paralizarea actului de justiție, autorității și prestigiului justiției, iar în final, pune serioase probleme cu privire la respectarea de către administrație a principiului legalității și securității raporturilor juridice.

Atât ordinul de reîncadrare cât și cel de eliberare din funcție, ambele adoptate în aceeași zi, au tins la eludarea efectelor juridice ale sentinței civile nr. 1..

Cu toate acestea, în cadrul controlului jurisdicțional va putea fi anulat doar ordinul nr. (...), întrucât acestea au fost limitele în care instanța a fost investită.

Orice caducitate a efectelor și drepturilor generate de intrareaîn putere de lucru judecat a sentinței civile nr. 1., trebuia temeinicmotivată.

Dacă măsurile de reorganizare a activității de sport și tineret prevăzute de O. nr. 1. și H. nr. 7. generau asemenea schimbări destructură încât reducerea postului deținut de reclamant ar fi fostjustificată, atunci autoritatea trebuia să acționeze în consecință și sărăspundă cererii de reintegrare printr-un refuz amplu motivat șijustificat de schimbarea condițiilor legale care au fost avute de instanță atunci când a statuat în sensul reintegrării. Chiar și în acestecondiții, autoritatea nu ar fi fost exonerată de obligația de a realiza o conciliere între interesul public și privat , prin încercarea de pune la dispoziția reclamantului orice funcție pe care acesta ar fi putut să o ocupe în mod legal și prin care s-ar asigurat , ținând cont de noul context, o punere efectivă în executare a sentinței civile nr. 1..

Numai procedând în acest mod ar fi făcut dovada bunei sale credințe și ar fi putut fi absolvită de acuzațiile referitoare la manifestarea sa cu exces de putere.

Or, modul în care autoritatea a procedat a fost de la început unul defectuos.

În ultimă instanță chiar încetarea raporturilor de muncă sau deserviciu a personalului ca urmare a reorganizării ar fi trebuit să urmeze rigorile prevăzute de art. 3 din O. nr. 1. și art. 99 din Legeanr. 188/1999.

Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret nu a acordat însăreclamantului nici un preaviz și nici nu a solicitat Agenției Naționale a Funcționarilor P.e lista posturilor vacante pentru ca acesta să fie transferat, încadrat la postul respectiv, nu a făcut nici un demers pentru a comunica reclamantului faptul că ar putea ocupa o funcție publică vacantă la nivel inferior.

În concluzie, ordinul atacat este nelegal.

Întrucât reîncadrarea reclamantului în funcția din care a fost eliberat prin ordinul atacat nu este posibilă din rațiuni obiective, petitul accesoriu privind plata drepturilor salariale nu poate fi admis.

Totodată, va fi respinsă și cererea privind acordarea despăgubirilor întrucât ele nu au fost în nici un fel justificate și probate de reclamant.

Pentru aceste considerente, întemeiat pe dispozițiile art. 18 din legea

554/2004 Curtea va admite în parte acțiunea și va dispune anularea ordinului nr. 2457/(...) emis de pârâtul M. T. ȘI S.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E :

Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul C. F., domiciliat în B., str.I. C. nr.5, jud.B.-Năsăud, în contradictoriu cu pârâtul M. T. ȘI S., cu sediul în B., str.V. C., nr.16, sector 2.

Dispune anularea ordinului nr. 2457/(...). Respinge restul capetelor de cerere. Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 3 iunie 2011.

PREȘEDINTE, GREFIER, S. AL H. A. B.

În concediu de odihnă Semnează Prim-Grefier M.LENA T.red.S.Al H./ dact.H.C./4 ex. (...)

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 336/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal