Sentința civilă nr. 512/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...) R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 512/2011
Ședința publică de la 30 S. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. AL H.
GREFIER A. B.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamantul C. J. M. în contradictoriu cu pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, pârât CAMERA DE CONTURI MARAMUREȘ, având ca obiect litigii C. de C. (L. Nr.94/1992).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic C. L. în reprezentarea intereselor reclamantului, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că la data de 13 septembrie 2011 pârâta a depus la dosar documentația care a stat la baza emiterii actelor contestate, iar la 14 septembrie 2011 aceasta a depus la dosar întâmpinare.
Se comunică un exemplar din întâmpinare cu reprezentata reclamantei, care depune la dosar delegația de reprezentare.
C., verificându-și din oficiu competența, conform dispozițiilor art. 1591 alin 4 C.pr.civ., invocă excepția necompetenței materiale a C. de A. C. în soluționarea prezentei cauze, raportat la prevederile art. 2, 3 din C.proc. civ și art. 10 din L. contenciosului administrativ și pune în discuție această excepție. Reprezentanta reclamantului arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției. C. rămâne în pronunțare pe excepția necompetenței materiale. INSTANȚA Prin acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamantul C. J. M. în contradictoriu cu pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, pârât CAMERA DE CONTURI MARAMUREȘ se solicită ca prin hotărâre a ce se va pronunța, să se dispună: - anularea Incheierii nr.V. din (...) emisă de C. de solutionare a contestatiilor din cadrul C. de C. a R. și anularea parțială a Deciziei nr. 54/(...) în ceea ce privește măsura dispusă la pct.4 În fapt, reclamantul arată că prin încheierea nr. V. din (...) C. de solutionare a, contestațiilor a respins Contestația nr. 6587/(...) formulată de C. județean M., împotriva măsurii dispuse la punctual 4 din Decizia nr. 54/(...) emisă de C. de C. M.. Prin măsura dispusă la pct. 4 din Decizia nr. 54/(...), C. de C. M. a constatat: - "plata nelegală, în anul 2009, a sumei de 79.225 lei, reprezentând spor pentru condiții vătămătoare acordat nelegal în sumă de 62.265 lei și contribuția unității către bugetele publice în sumă de 16.990 lei ", și totodată, a dispus: - "stabilirea întinderii prejudiciului cauzat de acordarea în procent mai mare decât prevederile legale a sporului pentru condiții vătămătoare la funcționarii publici și personalului contractual, angajați ai C.ui J. Maramuureș și luarea măsurilor necesare în vederea recuperării acestuia Termen de realizare stabilit: (...)1" . Constatările Camerei de C. M. s-au fundamentat pe următoarele considerente: - au fost încălcate prevederile O. nr. 6. privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, în special prevederile art. 16, în care se prevede că sporul pentru condiții vătămătoare ce se acordă funcționarilor publici este de până la 10% din salariul de bază ; același procent, de până la 10% se reține că este prevăzut și în O. nr.10/2008, pentru personalul contractual care își desfășoară activitatea în cadrul autorităților sau instituțiilor publice. În temeiul actelor normative arătate mai sus, auditorii publici externi ai Camerei de C. M. au concluzionat că entitatea auditată - C. județean M. a interpretat eronat prevederile O. nr. 6. și ale O. 10/2008 și, pe cale de consecință, a acordat sporul pentru conditii vătămătoare în procent mai mare decât prevederile legale, respectiv de până la 15% din salariul de bază, motiv pentru care s-a stabilit în sarcina reclamantei luarea măsurilor necesare în vederea recuperării prejudiciului aferent anului 2009, în sumă de 79.255 lei din care: 62.265 lei spor pentru condiții vătămătoare acordat nelegal; 16.990 lei contribuția unității către bugetele publice. Reclamanta susține că atât constatările Camerei de C. M., cât și încheierea emisă de C. de soluționarea a contestațiilor sunt nelegale și nefondate, pentru următoarele considerente: Prin art. 16 al O. nr. 6. este reglementat un spor nou față de prevederile legale anterioare, și anume: (l) "Sporul pentru condiții vătămătoare, de până la 10% din salariul de bază, se acordă funcționarilor publici care își desfășoară activitatea în cadrul autorităților și instituțiilor publice în care funcționează instalații care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicatii, instalații de curenți de înaltă frecventă, sau statii de bruiaj.";(3) "Locurile de muncă pentru care se acordă sporul prevăzut la alin. (1) vor fi stabilite pe baza buletinelor de determinare emise de către autoritățile abilitate în acest sens. " Or, din modul cum sunt explicitate/definite conditiile vătămătoare prin arte 16 al O. nr. 6., precum și din B. de măsurători al câmpului radioelectric emis de S. N. de R., sub nr. 14.813/(...), rezultă cu certitudine că prevederile din acest act normativ reglementează acordarea așa-zisului "spor de antenă". Deși s-a constatat de către instituția abilitată că există expunere la cîmpurile electromagnetice, ce depășește valoarea nivelului de referință prevăzut în H. nr. 1136/(...), C. judetean M. nu a acordat deloc "sporul de antenă". Începând cu anul 2006, în baza Dispoziției nr. 138/2006 a Președintelui C.ui M., s-a acordat, atât pentru funcționarii publici, cât și pentru personalul contractual din instituție, un "alt spor" decât cel menționat mai sus, în procent de până la 15% din salariul de bază, diferențiat pe categorii de personal - în funcție de timpul efectiv lucrat, respectiv de expunerea la radiatiile emise de calculator. A. spor, în limbaj uzual este cunoscut ca "spor de calculator" și este de notorietate faptul că s- a acordat la toate instituțiile publice similare din țară. Sporul pentruutilizarea calculatorului a fost reglementat prin ".G. nr. 281/1993, în care, la art. 8 se prevede: a) "pentru condiții periculoase sau vătămă toare, un spor de până la 1. din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.. de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului și condițiile de acordare se stabilesc prin regulament elaborat de M. S. și de M. M., S. S. și F., la propunerea ministerelor, celorlalte instituții centrale și locale ale administrației publice interesate, după consultarea sindicatelor." Din modul de definire a sporului de pînă la 15%) , precum și din modul de definire și determinare al acestuia - prin B. de expertizare a locurilor de muncă întocmit de M. S.-D. de S. P. M., rezultă diferentierea netă a acestui spor fată de sporul de antenă, prevăzut în OG. 6. ȘI O. 10/2008 de până la 1. Or, tocmai acest aspect nu a fost luat în considerare de către auditorii Camerei de C. M., care nu au analizat temeinic și obiectiv actele normative incidente, dar nici actele justijicative prezentate. În mod identic a procedat și C. de C. a R. - C. de soluționare a contestațiilor care, respingând apărările noastre a pronuntat o încheiere fără temei legal. lipsită de o motivare corespunzătoare. și fără o cercetare corespunzătoare a fondului litigiului. Mai mult, s-a constatat că, C. de C. M. a auditat "selectiv" celelalte instituții publice din județul M., deoraece nu a dspus măsuri de diminuare a sporului de 15% în alte institutii verificate în acea perioadă. situație care creează suspiciuni asupra obiectivității controlului efectuat. Pe lângă confuzia creată între cele două categorii de sporuri, nu s-a ținut seama că sporul de până la 15% s-a acordat în instituția noastră încă din anul 2006, iar în perioada supusă controlului - anul 2009, actul normativ care a reglementat acest spor era în vigoare; art. 8 al H.G. nr. 281/1993 a fost abrogat expres. doar la data de 1 ianuarie 2010, prin L. nr. 3. (act normativ în vigoare la data efectuării controlului). În Anexa nr. 1, secțiunea 2 - sporuri, arte 5 din L. nr. 3., legiuitorul a prevăzut "Sporul pentru conditii periculoase sau vatamatoare, de pâna la 15% din salariul de baza, corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective, poate fi acordat personalului salarizat potrivit anexelor nr. 1/1- 1/4." Sporul de pînă la 15% pentru condiții periculoase sau vătămătoare este prevăzut, de asemenea și în L. C. nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice . Din modul de definire și determinare a condițiilor periculoase sau vătămătoare prin reglementările speciale în vigoare, înțelege că sporul de până la 15% este o continuitate firească a "sporului de 4 calculator" prevăzut în arte 8 din ".G. nr. 281/1993 și abrogat la data intrării în vigoare a acestei legi. Potrivit Regulamentului comun al M. M. și P. S. nr. 6. și al M. S. nr. 1. (emis în aplicarea HG nr. 281/1993), munca ce se desfășoară la calculator este considerată muncă în condiții vătămătoare și implică suprasolicitare psihică și vizuală. De asemenea, în art. 5 din HG nr. 1028/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, se prevede: "angajatorii au obligația de a face o analiza a posturilor de lucru pentru a evalua conditiile de securitate și sănătate oferite lucrătorilor, în special în ceea ce privește eventualele riscuri pentru vedere, probleme fizice și solicitare mentală". În ședința publică din (...) C. din oficiu întemeiat pe dispozițiile art. 2, 3 din C.proc. civ și art. 10 din L. contenciosului administrativ a invocat excepția necompetenței sale materiale. Deliberând asupra acestei excepții de ordine publică C. reține următoarele: C. constată că prin demersul judiciar inițiat reclamantul nu a formulat cereri cu caracter patrimonial. Raportul de audit financiar nr.965/(...) a fost emis de C. de C. a jud. C. în exercitarea prerogativelor conferite de lege acestei autorități. Această entitate are capacitate de drept administrativ având aptitudinea prevăzută de lege de a realiza prerogative de putere publică ,asigurând organizarea și executarea în concret a legii. Titularul unor competențe recunoscute de lege are libertatea de a stabili în ce fel își va exercita atribuțiile. Cea ce s-a și întâmplat în cazul de față. În speță camera de conturi a emis decizia nr. 54/2010 în vederea remedierii abaterilor constate în urma misiunii de audit a conturilor de execuție bugetară încheiate la (...) efectuată la C. J. M.. Procedura prealabilă inițiată de reclamantă prin contestația formulată împotriva deciziei nr.54/2010 a fost una esențialmente administrativă și nu una administrativ jurisdicțională. De la început ea a privit un act administrativ emis de camera de conturi a județului C. și nu un act administrativ jurisdicțional . Faptul că , prin încheierea nr.V./2011C. de C. a evocat punctul său de vedere cu privire la legalitatea măsurilor dispuse de C. de conturi M. nu transformă procedura administrativă inițiată de reclamantă într-o procedură administrativ jurisdicțională. Încheierea C. de C. nu întrunește trăsăturile unui act de jurisdicție, nu este emis în cadrul funcției jurisdicționale și în scopul realizării acesteia; activitatea C. de C. nu are la bază principiul independenței și inamovibilității specifică organelor de jurisdicție iar actul mai sus amintit nu este emis în cadrul unei proceduri specifice. Prin urmare , după parcurgerea procedurii prealabile sesizarea instanței cu acțiune directă în contencios administrativ se poate face numai în condițiile prevăzute de art. 2 alin. 1 lit. c , art. 3 din Codul de procedură civilă. În raport de acest criteriu, trebuie tranșat și incidentul referitor la delimitarea pe verticală a competenței instanțelor de contencios administrativ. Regulamentul aprobat prin H. nr. 1. a P. C. de C. nu are aptitudinea de a conferi competență materială C. de A. C. în soluționarea acestei pricini. Singurele criterii ce trebuie avute în vedere în soluționarea incidentului referitor la competența materială a C. de A. de a soluționa în primă instanță pricina sunt dispozițiile art. 10 din L. nr. 554/2004, art. 2, 3 din C.pr.civ.. Actele administrative de autoritate al căror caracter vătămător se invocă în prezenta procedură și care exprimă o manifestare de voință destinată să producă efecte de drept sunt raportul de audit nr.965/(...) și decizia 54/2010 emise de C. de C. a județului M.. A.ea nu emană însă de la o autoritate publică centrală. Prin urmare, C. nu este competentă să soluționeze pricina în primă instanță. Pentru aceste considerente , în temeiul prevederilor art. 158 C. proc. civ. raportat la art. 10 din L. nr. 554/2004, art. 2 alin 1 lit.d, art. 3 pct.1 din C.pr.civ. va admite excepția necompetenței materiale a C. de A. C. invocată din oficiu și va declina competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului M. secția conflicte de muncă și asigurări sociale. PENTRU A.E MOTIVE IN NUMELE LEGII H O T A R A S T E Admite excepția necompetenței materiale a C. de A. C. și dispune declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului M.. Fără cale de atac. Pronunțată în ședința publică din 30 septembrie 2011. PREȘEDINTE GREFIER S. AL H. A. B.red.S.Al H./A.C. 2 ex. - (...)
| ← Decizia civilă nr. 3142/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 5427/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
