Sentința civilă nr. 593/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 593/2011
Ședința ta de 19 octombrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F. T.
GREFIER D. C.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de petenta C. Ș. PENTRU E. I. în contradictoriu cu intimații B. M. și U. "S. H." - F. DE P. - P. B., având ca obiect - excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la cea de a treia strigare a cauzei se prezintă intimatul B. M. prin avocat I. D., care depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială din (...), lipsind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată, fond.
Acțiunea formulată este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...) intimata U. S. H. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, într-un singur exemplar, însoțită de înscrisuri.
Reprezentanta intimatului B. M. depune la dosar întâmpinare la excepția de nelegalitate invocată de către petentă, în două exemplare și copia sentinței civile nr. 346/(...) a Curții de A. C.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.159,art 137 al. 1 C.pr.civ., art. 10 din Legea nr. 554/2004, coroborat cu prevederile art. 2 și 3 C.pr.civ. pune în discuția părților competența Curții de A. C. în soluționarea cererii.
Reprezentanta intimatului lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției necompetenței materiale, dar apreciază că prezenta instanță este competentă să soluționeze cauza, având în vedere că adeverința este emisă de o autoritate care prestează un serviciu public. Arată că în fața T.ui S. a fost pusă în discuție competența acestei instanțe iar cauza a fost declinată spre soluționare către Curtea de A. C.
Curtea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare .
CURTEA
Constată că prin cererea înregistrată la data de (...) sub nr.9655 la Tribunalul Sălaj reclamantul B. M. în contradictoriu cu C. Ș. pentru E. I. Ș. S. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate că are calitatea de profesor cu studii superioare licențiat în psihologie-Pedagocie B. din cadrul Universității S. H., obligarea pârâtului la recunoașterea calității conferite, încadrare de post de profesor începând cu luna septembrie 2009 și acordarea drepturilor salariale aferente începând cu luna iunie 2010, înscrierea în cartea de muncă a celor de mai sus, cu obligarea pârâtei și la cheltuieli de judecată.
În susținerea acțiunii reclamantul a arătat că este angajat la pârâtului C. de E. I. Ș. S. în baza unui contract individual de muncă având o experiență de 30 de ani. Pe parcursul activității a urmat cursurile facultății de P. din B. - Specializarea Psihologic din cadrul Universității S. H. cu durata de trei ani. Până la obținerea licenței a fost încadrat ca și învățător sprijin iar în urma promovării examenului de licență la începutul anului 2010 acesta a fost recunoscut emițându-se decizia de încadrare pe post de profesor cu studii universitare în domeniul psihologiei cu grad I și acordându-se drepturile salariale.
În luna iunie 2010 fără nicio justificare pârâta a refuzat să-i recunoască calitatea de profesor procedând și la diminuarea salariului. În aceste condiții refuzul recunoașterii calității de licențiat arată reclamantul este unul abuziv.
Prin întâmpinarea formulată pârâtul C. Ș. pentru E. I. Ș. S. a solicitat respingerea acțiunii în considerarea că studiile urmate nu pot fi recunoscute deoarece reclamantul a urmat forma de învățământ la distanță, formă ce nu a fost niciodată autorizată.
Ulterior dat fiind prezentarea de către reclamant a adeverinței ce atestă urmarea cursurilor Facultății de P. B., pârâtul a invocat excepția de nelegalitate a actului prezentat. În acest context Curtea este sesizată cu soluționarea excepției de nelegalitate.
La data de (...) în temeiul art.159, art.137 C.pr.civ.art2 si art3 c.pr.civ. coroborat cu art.10, art.4 din Legea nr.554/2004 a fost pusa in discuție excepția necompetenței materiale a Curții.
În acest sens se reține că potrivit disp. art.2 lit.d C.pr.civ. tribunalule judecă în primă instanță procesele și cererile în materie de contencios administrativ în afara de cele date prin lege C. de apel.
Potrivit art.3 C.pr.civ. Curțile de apel judecă în primă instanță procesele și cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităților și instituțiilor publice.
Legea contenciosului administrativ Legea 554/2004 (lege specială pe care se fundamentează demersul prin dispozițiile art.1 prevede că legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual indiferent de data emiterii acestuia poate fi cercetat oricând în cadrul unui proces pe cale de excepție din oficiu sau la cererea părții interesate.
Același act normativ prin art.10 prevede că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene precum și cele care privesc taxe și impozite contribuții, datorii vamale, accesorii până la 500.000 lei se soluționează în fond de tribunalele administrative fiscale iar cele privind acte administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale precum și cele ce privesc taxe și impozite, datorii și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ ale curților de apel.
Reiese din normele enunțate că legiuitorul reglementează competența instanței în funcție de criteriul poziționării autorității publice emitente a actului ilegal în sistemul autorităților publice centrale/locale sau al refuzului nejustificat iar acest criteriu este prevăzut și în cazul competenței instanței în soluționarea excepției de nelegalitate.
Cu alte cuvinte competența soluționării excepției de nelegalitate revine tribunalului sau secției curții de apel în funcție de autoritatea ce a emis actul a cărei nelegalitate se solicită respectiv tribunalul - act emis de autoritate publică locală, secție curte de apel - act emis de autoritate publică centrală.
În speță se observă că actul a cărei nelegalitate se cere este un act emis de
F. de P. B. din cadrul Universității S. H..
Această entitate nu poate fi însă considerată autoritate/organ central pentru simplul fapt că desfășoară activitate autorizată în teritoriu Activitatea/serviciul public profită întra-adevăr mai multor județe și persoanelor din teritoriu național care doresc să urmeze cursurile dar aceasta nu înseamnă că universității/facultății îi conferă poziționarea din sistemul administrației centrale. Un astfel de serviciu public ce profită tuturor cetățenilor desfășoară și U. de F. și M. C., U. T. B. - diplomele emise de acesta fiind recunoscute nu numai pe teritoriul național - dar acesta nu poate conduce la concluzia că universitatea în cauză este organ/autoritate centrală. Întinderea activității/serviciului prestat nu poate fi considerată relevantă în confirmarea calității de autoritate centrală. Calitatea de organ/autoritate centrală este dată de structura de atribuțiile și competențele conferite de lege unei atare entități. Ori o atare calitate în contextul legii ce reglementează activitatea de învățământ și a celei administrative este dată doar de M. E. și C. Prin urmare regula este aceea potrivit căreia entitatea de învățământ superior este asimilată autorității publice locale.
Această interpretare este dată de altfel și de jurisprudența în acest sens fiind sentința civilă nr.595/2011 dosar nr.(...), sentința civilă nr.596/2011-baza de date.
Așadar față de cele arătate reținând că unitatea de învățământ superior ce a emis actul a cărei nelegalitate se cere a se contesta este asimilată autorității locale că raportat la dispozițiile art.2 lit.d C.pr.civ., art.10 din Legea nr.554/2004 competența revine tribunalului, Curtea va admite excepția iar în temeiul art.158, art.159 C.pr.civ. se va desesiza și declina competența în favoarea instanței competente.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite excepția necompetenței materiale a Curții de A. C. invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a cererii formulate de C. Ș. pentru
Educțaie I. - Ș. S. în contradictoriu cu B. M. și U. "S. H." - F. DE P. - P. B. în favoarea T.ui S. ca instanță de contencios administrativ.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE GREFIER F. T. D. C.
Red.F.T./S.M.D.
2 ex./(...)
← Decizia civilă nr. 4601/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Sentința civilă nr. 268/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
---|