Sentința civilă nr. 600/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 600/2011
Ședința 21 O. 2011
Completul compus din: PREȘEDINTE S. Al H. Grefier A. B.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta F. V. - născută B. în contradictoriu cu pârâții C. Ș. PENTRU E. I., intimat U. " S. H." - F. DE P. - P. B., având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința se prezintă avocat O. A. în reprezentarea intereselor petentei F. V., lipsă fiind restul părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că la data de 19 octombrie 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare formulată de intimata U. S. H.
Reprezentanta intimatei depune la dosar împuternicire avocațială și întâmpinare, cuprinzând un punct de vedere referitor la excepția de nelegalitate. D. de asemenea practică judiciară.
Instanța , din oficiu, în temeiul art. 3 raportat la art. 2 lit.d și art. 4 din L. nr. 554/2004, invocă și pune în discuție excepția necompetenței materiale a Curții de A. C. în soluționarea prezentei cauze, raportat la emitentul actului a cărui excepție de nelegalitate s-a invocat.
Reprezentanta petentei solicită admiterea excepției.
Curtea reține cauza în pronunțare pe excepția de necompetență materială.
INSTANȚA P rin încheierea pronunțată în (...) Tribunalul Sălaj, în temeiulprevederilor art.4 (1) și art.10 (1) din L. 554/2004, a sesizat Curtea de A. C.cu soluționarea excepției de nelegalitate invocată de C. Ș. pentru E. I. Ș. S.în dosar nr.(...), înregistrat pe rolul aceleiași instanțe.
Prin cererea formulată la (...) în dosar nr.(...) aflat pe rolul T. S., C. Ș.pentru E. Incluzivă a solicitat constatarea nelegalității adeverinței de studii nr.105/2009 emisă de U. S. H., adeverință prin care reclamantei F. V. i-a fost recunoscut statutul de licențiată în psihologie și care atestă faptul că F. V. a urmat studiile facultății de P.-P. B. - specializarea P. din cadrul U. S. H.,forma de învățământ la distanță.
În motivarea excepției de nelegalitate, C. Ș. pentru E. Incluizivă a relevat că F. V. a urmat în perioada 2006-2009 F. de P.-P. din B., forma de învățământ la distanță pentru care universitatea nu a fost niciodată autorizată/acreditată să funcționeze. Conform actelor normative emise de Guvernul României, în perioada 2004-2008, facultatea de P.-P. a U. S. H. din B. era acreditată doar pentru forma de învățământ la zi. Prin urmare,înscrierea( reclamantei din dosar (...)- F. V. ) la examenul de licență s-a realizat cu încălcarea normelor legale în vigoare la data susținerii examenului. Așa fiind, susținerea examenului de licență, cu încălcarea normelor legale, conduce în mod vădit și la nulitatea adeverinței de studii nr.105/2009.
F. V. prin întâmpinarea formulată s-a opus admiterii excepției denelegalitate.
I. În susținerea poziției sale procesuale, a relevat că există putere de lucru judecat cu privire la legalitatea examenului de licență susținut și promovat, aspectele de fapt și de drept care structurează apărarea invocată de autorul excepției fiind soluționate în mod clar și neechivoc prin sentința civilă nr.3. pronunțată de Curtea de A. C. în dosar nr.(...).
În acel proces, instanța de contencios administrativ a tranșat irevocabil situația litigioasă privitoare la acreditarea U. S. H. pentru forma de învățământ la distanță, recunoscând că acesta era autorizată să organizeze cursuri la distanță, motiv pentru care s-a și dispus în sensul obligării universității la eliberarea diplomei de licență.
II .Totodată, s-a susținut că C. Ș. pentru E. Incluzivă S. S. nu are legitimare procesuală activă, nu poate fi titularul acestei excepții, atâta timp cât nu a probat statutul de „. interesată"; la care face trimitere art. 4 din L. contenciosului administrativ .
În ședința publică din 21 octombrie 2011, Curtea din oficiu întemeiat pe dispozițiile art.159, art. 3., art.2 alin.1 lit.b din C.proc.civ și art.4 din L. contenciosului administrativ a invocat excepția necompetenței materiale.
Deliberând asupra acestei excepții de ordine publică, Curtea reține următoarele:
Conforma art.3 din Codul de procedură civilă, C. de apel judeca. inprima instanta, procesele si cererile in materie de contencios administrativprivind actele autoritatilor si institutiilor centrale.
1.Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr.(...) reclamanta F. V. a chemat în judecată pe pârâta C. Ș. pentru E. Incluzivă Ș. S. solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la recunoașterea calității reclamantei de profesor cu studii superioare, cu consecința încadrării sale pe post de profesor cu studii superioare începând cu luna septembrie 2009 și acordarea drepturilor salariale aferente acestei titulaturi.
2.Pârâta C. Ș. pentru E. Incluzivă Ș. S. s-a opus admiterii acțiunii. În susținerea poziției sale procesuale a relevat că la această dată reclamanta nu are eliberată o diplomă care să ateste și să-i recunoască statutul de licențiată în psihologie, cu atât mai mult cu cât, U. S. H. -F. de P. și P. B. ale cărei cursuri reclamanta le-a frecventat, nu a fost niciodată autorizată să funcționeze ori acreditată să organizeze cursuri pentru învățământul la distanță.
3.În cadrul acestui proces, C. Ș. pentru E. Incluzivă, prevalându-se de incidența prev.art.4 din L. contenciosului administrativ, a solicitat constatarea nelegalității adeverinței de studii nr.105/2009 emisă pe numele reclamantei F. V.
4.Curtea de A. C. a considerat că nu este competentă să cerceteze legalitatea acestui act administrativ pe cale de excepție.
5.Astfel, prin L. 4. (art.1) U. "S. H." din B. s-a înființat ca instituție de învățământ superior, fiind o persoana juridică de drept privat și de utilitate publica, parte a sistemului național de învățământ. U. S. H. are sediul în municipiul B.
6.Î. superior este organizat în universități sau instituții echivalente denumite, academii, institute, școli, conservatoare și altele asemenea. Universitățile pot fi publice sau private. Ele sunt persoane juridice de interes public, au caracter non-profit, sunt nepolitice și promovează învățământul și cercetarea ca bunuri publice. Pentru organizarea și funcționarea activităților de predare, învățare și cercetare, orice instituție de învățământ superior poate include următoarele componente: facultăți, departamente și catedre pentru organizarea predării și a învățării; institute, centre sau laboratoare pentru organizarea cercetării; unități de proiectare, centre de consultanță, etc. Componentele menționate sunt organizate de către fiecare instituție de
învățământ superior, în mod distinct și autonom, astfel în cât instituția să -și r ealizeze misiunea, să asigure criteriile și standardele de calitate și săgestioneze în mod eficient activitățile de predare, învățare, cercetare, producție sau transfer cognitiv și tehnologic.Organizarea și funcționarea componentelor universității menționate sunt decise de către Senatul U.
7.Statul își exercită atribuțiile în domeniul învățământului superior prin intermediul P., G., M. E., C. și I. și A. R. de A. a C. în Î. S.(ARACIS).
8.Pentru exercitarea atribuțiilor sale, M. E., C. și I. constituie registre deexperți și se sprijină pe organisme specializate, la nivel național, alcătuite pe criterii de prestigiu profesional și moral: C. N. de S. și P. a Î. S., C. N. de A. a T., D. și C. U., C. N. al C. Ș. din Î. S., C. N. de F. a Î. S., C. N. al B. U., C. N. pentru Calificări U. și C. de E. U..
9.In conformitate cu regulamentul privind regimul actelor de studii in sistemul de învățământ superior, aprobat prin ordinul n. 2. publicat în M Of Partea I nr. 716 din (...), instituțiile de învățământ superior de stat sau particulare, acreditate sau autorizate sa funcționeze provizoriu potrivit legii au obligația sa completeze si sa elibereze actele de studii. In temeiul art. 5 alin 2 " Rectorul instituției de învățământ superior este responsabil pentru organizarea și desfășurarea activității de gestionare, completare și eliberare a actelor de studii de către instituție."In temeiul art. 11 din același act normativ activitatea de completare a formularelor actelor de studii - referitoare la studii parțiale sau complete - se efectuează în termen de maximum 12 luni de la finalizarea studiilor, respectiv de două luni de la confirmarea, prin ordin al ministrului, a titlului științific de doctor - în cazul diplomelor de doctor. Un act de studii dintr-un carnet cu matcă (cotor) și matca în cauză sunt completate identic, matca rămânând în arhiva instituției cu termen permanent.De asemenea in conformitate cu art 20 din Ord 2. titularii sau împuterniciții acestora au dreptul să solicite eliberarea actelor de studii completate, după termenul aprobat de senatul instituției, care poate fi cel mult de 12 luni de la finalizarea studiilor, respectiv de două luni de la confirmarea titlului științific de doctor.";
10.Potrivit art.4 din L. contenciosului administrativ, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces pe cale de excepție, din oficiu, sau la cererea părții interesate.
11.În speță, s-a invocat excepția de nelegalitate cu privire la adeverința nr.105/2009 emisă de U. S. H. care atestă că reclamanta a urmat studiile pe care U. S. H. le-a organizat la forma de învățământ la distanță, precum și împrejurarea că aceasta are calitatea de licențiată în psihologie.
12.Reclamanta căreia i s-a opus această excepție, a susținut că titularul ei nu are calitate procesuală activă, precum și faptul că disputa privind legalitatea examenului de licență a fost tranșată pe cale incidentă într-un alt dosar, verificarea jurisdicțională realizată bucurându-se deputerea lucrului judecat. Prin urmare, readucerea în discuție a acestei probleme ar contraveni principiului imutabilității verificării jurisdicționale săvârșită prin sentința civilă 3..
13.Conform adagiului judecătorul acțiunii este și judecătorul excepției, jurisdicția competentă să se pronunțe asupra fondului este singura care are căderea să analizeze toate aceste excepții de ordine publică. Dar , în același timp, este și cea care va putea cerceta admisibilitatea apărării din perspectiva naturii actului contestat din perspectiva exigențelor prevăzute de art. 2 din Ordinul nr.2.; și anume dacă acesta sau nu un act administrativ, în cazul unui răspuns afirmativ fiind abilitată să statueze dacă el mai poate produce efecte ori și le-a epuizat. Desigur, o atare analiză va putea pleca și de la premisa că, de lege lata,și de principiu doar diplomele sunt acte administrative unice care creează situații continue, acte atributive de statut personal ( ale căror efecte se produc instantaneu însă situația durează nelimitat în timp).
14.Dar, actul administrativ unilateral a cărui nelegalitate se invocă, nu este emis de o autoritate publică centrală. U. S. H. ca instituție de învățământ superior este o persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ. Ea este unul din furnizorii de educație care contribuie la realizarea planului național de învățământ, împrejurarea că sediul acestei instituții se află în municipiul B., neavând relevanță.
Fără doar și poate că U. S. H. este o autoritate publică în înțelesul definit de art.2 din L. contenciosului administrativ însă, nu este o autoritate publică centrală. Ca și persoană juridică de drept privat și de utilitate publică în același timp, își are sediul în B., dar în același timp, are facultăți și centre de pregătire în mai multe localități din țară.
Multitudinea acestor centre de pregătire în diverse specializări și programe de studii, nu reprezintă altceva decât baza tehnico-materială, infrastructura pe baza căreia este acreditată să funcționeze.
Teritorialitatea sediului nu poate însă să îi confere calitatea de autoritate publică centrală.
După aceleași principii funcționează și restul furnizorilor de învățământ superior care își au sediul în alte localități decât B. și a căror infrastructură se regăsește în mai multe localități din țară.
În privința acestora există o jurisprudență constantă care le recunoaște statutul de autoritate publică, fără validarea statutului acestora de autorități publice centrale.
U. nu are o competență teritorială bine delimitată. Ca organ administrativ nu își exercită atribuțiile într-un cadru teritorial bine determinat, ea nu are arondat un anumit teritoriu. Dimpotrivă diplomele universitare își produc efectele oriunde. Exercitarea atribuțiilor sale nu este limitată la o parte a teritoriului statului.
A susține că o universitate este un organ central este însă exagerat. Organele cu competență centrală(națională, statală) sunt acele autorități administrative care fără excepție își exercită competența la nivelul întregului teritoriu al statului.
Nu toate autoritățile care își desfășoară activitatea în Municipiul B. sunt organe centrale
Prin urmare, instanța competentă material să soluționeze excepția de nelegalitate a adeverinței 105 emisă de U. S. H. - F. de P.-P. din B. - specializarea psihologie, este Tribunalul și nu Curtea de A.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Admite excepția necompetenței materiale a Curții de A. C. și în consecință dispune declinarea competenței de soluționare a cauzei formulată de reclamanta F. V. - născută B., în favoarea T. S., Secția de contencios administrativ.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din 21 octombrie 2011.
PREȘEDINTE GREFIER S. AL H. A. B.red.S.Al H./A.C.
2 ex. - (...)
| ← Decizia civilă nr. 4816/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4588/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
