Sentința civilă nr. 722/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 722/2011

Ședința 06 D. 2011

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. P.

Grefier M. N. Țâr

S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta SC S. SRL, în contradictoriu cu pârâta A.- GARDA FINANCIARĂ - SECȚIA C., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.

Se constată că mersul dezbaterilor au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 15 noiembrie 2011, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.

C U R T E A ,

Prin cererea înregistrată cu numărul de mai sus, reclamanta SC S. SRL a chemat în judecată pârâtul MFP - A. - GARDA FINANCIARĂ - solicitând admiterea acțiunii și pe cale de consecință A. A. / D. nr. 4..2011 prin care s-a dispus respingerea plângerii prealabile formulate de reclamantă împotriva procesului verbal seria CJ, nr. 0./(...) înregistrat la G. F. C. sub nr.42881703117/(...), ca fiind nelegală și netemeinică, anularea ca nefondat a procesului verbal seria CJ, nr. 0./(...) înregistrat la Garda

Financiară C. sub nr.42881703117/(...), anularea D. de instituire a măsurilor asiguratorii nr. 42881703117/(...) si a tuturor măsurilor luate/dispuse prin decizia menționata; suspendarea efectelor Actului de control - P. verbal CJ 0./(...) întocmit de Garda Financiară secția C., prin care s-a stabilit în sarcina reclamantei obligații de plată la bugetul de stat în sumă de 1.542.996 lei.

În motivarea cererii arată că prin A. / D. nr. 4..01.20 11 emisă de

Garda Financiară - secția C. - s-a dispus respingerea plângerii prealabile formulate de reclamantă împotriva procesului verbal seria CJ, nr. 0./(...) înregistrat la G. F. C. sub nr.42881703117 /28.l2.2010.

În primul rând, arată ca sunt îndeplinite condițiile speciale de admiterea unei acțiuni in contencios administrativ.

Astfel, atât P. verbal seria CJ, nr. 0./(...), cât și A. / D. nr. 4..01.20l1 emisă de Garda Financiară, secția C. constituie acte administrative fiscale în înțelesul Legii 554/2004 și a OG 92/2003.

Potrivit art. 2 din Legea 554/2004 prin act administrativ se înțelege

"actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, in regim de putere publică, in vederea organizării executării legiisau a executării in concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor admin istrative, in sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea in valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ";

De asemenea, art. 41 din OG 92/2003 prevede că „actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor fiscal". P. verbal seria CJ nr. 0./(...) constituie act administrativ fiscal întrucât emană de la o autoritate publică și stabilește în sarcina reclamantă mai multe obligații fiscale, producând efecte juridice. De altfel, chiar în cuprinsul lui se arată în mod explicit faptul că "echipa de control a procedat la calculul impozitelor și contribuțiilor datorate suplimentar de societate, aferente veniturilor de natură salarială sau asimilate acestora constituite din contravaloarea primelor de asigurare suportate de către SC S. SRL pentru angajații proprii, după cum urmează: contribuția de asigurări sociale datorată de angajator 550.448 lei, contribuția de asigurări pentru șomaj datorată de angajator 15.906 lei, contribuția de asigurări pentru accidente / boli profesionale datorată de angajator 6.809 lei, contribuția angajator la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale 6.732 lei, fond de sănătate datorat de angajator 22.888 lei, contribuția de asigurări de sănătate datorată de angajator 141.484 lei, impozit pe salariu 360.495 lei, contribuția individuală de asigurări sociale 276.674 lei, contribuția individuală de asigurări pentru șomaj 13.463 lei, contribuția individuală pentru asigurări de sănătate 148.097 lei".

În cea ce privește fondul cauzei, se arată că prin procesul verbal seria

CJ nr. 0./(...) s-a indicat faptul că la data de (...), SC S. SRL a încheiat cu

BCR Asigurări de V. SA contractul de asigurare de grup pentru angajați nr. AG001228.

S-a sustinut de către comisarii Garzii Financiare ca, pentru executia contractului acestui contract, referitor la clauza suplimentara de beneficii, SC S. SRL a semnat lunar cu Asiguratorul BCR Asigurari de V. SA, acte aditionale prin care se stabileste valoarea primei de asigurare lunare aferente acestei clauze si data scadenta a acestei prime, achitând in consecinta primele de asigurare astfel stabilite.

Totodata, lunar, potrivit constarilor echipei de control, SC S. SRL a solicitat rascumpararea clauzei suplimentare de beneficii, solicitand SC BCR Asigurari de V. SA plata acestei rascumparari in contul fiecarui asigurat in parte, fiind intocmite in acest sens cereri lunare pentru rascumparari in baza unor tabele nominale, care contin date amanuntite referitoare la contul bancar, codul numeric personal, numele si prenumele precum si suma rascumparata lunar pentru fiecare angajat al SC S. SRL asigurat in baza contractului de asigurare de grup pentru angajati nr.AGOO1228.

Echipa de control a considerat in mod vădit eronat ca, contravaloarea primelor de asigurare, suportate de către SC S. SRL pentru salariatii proprii, ar reprezenta venituri de natura salariala sau asimilate acestora iar societatea ar fi avut de stat consolidat. In opinia acesteia societatea comerciala S. SRL ar fi avut obligatia de a calcula, retine si vira catre bugetul de stat si de asigurări sociale, impozitele, taxele si contribuțiile aferente avantajelor de natura salariala si asimilate salariilor, reprezentatede primele de asigurare platite de catre aceasta societate pentru salariatii proprii.

Raportat la aspectele menționate prin procesul verbal seria CJ, nr.

0./(...), echipa de control a procedat la calculul impozitelor si contribuțiilor care din punctul de vedere al acesteia ar fi fost datorate suplimentar de către reclamantă aferente veniturilor de natura salariala sau asimilate acestora constituite din contravaloarea primelor de asigurare suportate de către societatea comerciala S. SRL pentru angajații proprii, fiind evaluat un prejudiciu prezumtiv in suma de 1.542.996 lei, suma care in opinia greșită a comisarilor Gărzii Financiare ar reprezenta impozite si contribuții aferente veniturilor de natura salariala stabilite suplimentar de echipa de control, si prezentate detaliat la capitolul 1 din procesul verbal 0./(...).

Referitor la aspectele care demonstrează caracterul nefondat al procesului verbal seria CJ, nr.0./(...), arată că in perioada (...) - (...) reclamanta a fost supusă unui control efectuat de comisari din cadrul Gărzii

Financiare, secția C. În urma acestui control s-a încheiat Actul de control -

P. verbal CJ 0./(...) prin care s-a stabilit în sarcina acesteia obligații de plată la bugetul de stat în sumă de 1.542.996 lei.

Pentru a stabili această sumă, organele de control au retinut ca in data de 0(...)reclamant a încheiat cu BCR ASIGURĂRl DE V. SA Contractul de asigurare de grup pentru angajați nr. AG001228. În cadrul acestui contract, sumele obținute de angajați de la societatea de asigurări - contravaloarea primelor de asigurare - erau achitate de asigurator in baza opțiunii fiecărui angajat, reclamanta fiind cea care transmitea această opțiune către B.C.R. Asigurări, in numele angajatilor.

Astfel, angajații aveau opțiunea de a răscumpăra oricând polița de asigurare (lunar, trimestrial, anual) în baza unei cereri formulate către asigurator sau de a opta pentru acumularea (capitalizarea) sumelor care li se cuvin in baza poliței.

Prin preambulul procesului verbal intocmit de catre comisarii Garzii Financiare C. s-a specificat faptul ca acest control a avut ca obiect verificarea influentelor fiscale a primelor de asigurare suportate de catre SC S. SRL pentru angajatii proprii in baza contractului de asigurare incheiat de catre societate cu SC BCR Asigurari de V. SA.

Conform dispozitiilor legale care reglementeaza organizarea si functionarea Garzii Financiare - OUG 91/2003, Regulamentul (...) - ca si institutie publică de control, cu personalitate juridică, în subordine a

Agenției Naționale de A. F. din cadrul M.ui Finanțelor P.e, finanțată de la bugetul de stat, personalul Gărzii Financiare executa operațiuni de control curent si operațiuni de control tematic.

Controlul curent se execută operativ și inopinat, pe baza legitimației de control, a insignei de împuternicire și a ordinului de serviciu.

Controlul tematic se execută de către comisarii Gărzii Financiare în baza ordinelor date de către ministrul finanțelor publice, președintele Agenției Naționale de A. F. sau de către comisarul general. Persoana care dispune controlul tematic stabilește obiectivele de verificat, entitățile supuse controlului, perioada asupra căreia se efectuează verificarea, precum și durata controlului.

In preambulul procesului verbal încheiat la data de (...), s-a specificat faptul ca acest control a avut ca obiectiv verificarea influentelor fiscale a primelor de asigurare suportate de catre SC S. SRL pentru angajatii proprii in baza contractului de asigurare incheiat de catre societate cu SC BCR Asigurari de V. SA, dupa care la aliniatul 4 din acelasi preambul sa se indicefaptul ca din controlul inopinat efectuat prin sondaj ar fi rezultat aspectele indicate la capitolele din procesul verbal. Din analiza acestor aspecte rezulta faptul ca desi, raportat la obiectul controlului acesta a fost unul tematic - referitor la modul in care s-a derulat contractul de asigurare incheiat cu SC BCR Asigurari de V. SA, echipa de control a dorit sa lase falsa impresie a efectuarii unui control inopinat pe baza caruia in temeiul art. 7 litera j din OUG 91/2003 sa procedeze la valorificarea constatarilor si sesizarea organelor de cercetare penala.

De altfel, inspectia fiscala constituie atributia exclusiva a organelor fiscale in vederea stabilirii taxelor si impozitelor. Aceasta are ca obiect verificarea bazelor de irnpunere, a legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, stabilirea diferentelor obligatiilor de plata precum si a accesoriilor aferente acestora.

Aceste dispoziții legale se coreleaza si cu art. 2, aliniatul 10 din

Regulamentul de organizare si functionare al Garzii Financiare potrivit caruia valorificarea constatări lor privind starea fiscală înscrise în procesele- verbale, se face în condițiile stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de A. F., un exemplar al procesului-verbal fiind comunicat organului fiscal competent în gestionarea dosarului fiscal al contribuabilului.

In concluzie, echipa de control formata din comisarii Gărzii Financiare nu avea dreptul sa procedeze la stabilirea de sume ce reprezintă impozite si contribuții aferente unor venituri cum sint cele de natura salariala sau asimilate celor de natura salariala, ci avea dreptul ca, in situatia in care, in urma unor verificări efectuate in cadrul controlului inopinat sau tematic ar fi fost necesara efectuarea unei inspecții fiscale sa sesizeze organele de inspecție fiscala din cadrul A. care se ocupa de dosarul fiscal al societății comerciale.

Aspectele indicate de către echipa de control sunt nefondate din următoarele motive:

Conform dispozițiilor art.42 litera b din Codul fiscal, nu sunt impozabile sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri. sume asigurare precum și orice alte drepturi, cu excepția câștigurilor primite de la societățile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părți cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubiri le reprezentând daunele morale.

Astfel, sunt neimpozabile despagubirile, sumele asigurate si orice alte drepturi acordate asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor persoane pagubite, din asigurarile de orice fel, potrivit legislatiei privind societatile de asigurare si supravegherea asigurărilor. S. reprezentând alte drepturi acordate asiguraților pot avea, printre altele, următoarele forme: răscumpărări parțiale in contul persoanei asigurate, plăti eșalonate, rente, venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele plătite de asigurați, precum si orice alte sume de aceeași natura, indiferent de denumirea sau forma sub care sunt plătite, in contul persoanei asigurate.

Primele de asigurare achitate de subscrisa sunt cheltuieli deductibile

și prin urmare nu se adaugă la venitul impozabil al salariaților.

Potrivit pct. 26 din HG 44/2004: Intră sub incidența prevederilor art. 21 alin. 2 lit. c) din Codul fiscal cheltuielile reprezentând contribuțiile pentru asigurarea de accidente de muncă și boli profesionale, efectuate potrivit Legii

346/2006 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare.

Cheltuielile cu primele de asigurare pentru riscul profesional, efectuate potrivit legislației specifice, sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

Prin contractul nr. AG001228 Asigurare de grup pentru angajați din

0(...) reclamanta a încheiat cu BCR ASIGURĂRI DE V. SA un contract de asigurare de viață / sănătate, în baza căruia, aceasta se obliga sa achite asiguratorului primele de asigurare, urmând ca în baza contractului, angajații S. să beneficieze de o asigurare de viață și sănătate. De asemenea, in contabilitatea reclamantei, așa cum rezulta din balanța comerciala (aferenta lunii octombrie 2010), anexa la procesul verbal de control, sumele achitate cu titlu de prime de asigurare au fost înregistrate in cadrul rubricii "cheltuieli cu asigurările", in deplina consonanță cu opinia exprimata de D. prin răspunsul către S.C. SICONTRA S.R.L. la adresa nr. 47311/(...), precum și cu poziția exprimată de D. S., în răspunsul adresat către S.C. SEGUARD S.R.L.

Scopul urmărit de reclamantă la încheierea contractului de asigurare pentru angajați a fost acela de a asigura un mijloc de protecție financiară a angajaților, respectiv a familiilor lor în cazul intervenirii decesului sau invalidității ca urmare a unor accidente survenite în timpul exercitării profesiei. Reclamanta este o societate comerciala având ca obiect principal de activitate paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, conform Legii 333/2003. Este de notorietate faptul ca persoanele care lucrează în domeniul pazei și protecției sunt expuse unor riscuri profesionale permanente, motiv pentru care nu va insista asupra acestui aspect. Acesta a fost raționamentului avut în vedere de reclamantă cu ocazia încheierii contractului de asigurare.

Potrivit art. 1 din Contract, Obiectul contractului este asigurarea pentru: deces din orice cauză, deces din accident, invaliditate parțială permanentă din accident, spitalizare din accident, intervenție chirurgicală din accident, beneficii.

După cum se poate observa, asigurarea se referă aproape în totalitate la riscuri suferite ca urmare a unor accidente. Așadar, cu privire la aceste cazuri, primele de asigurare achitate de reclamantă intră sub incidența art. 21 alin. 2 din Codul fiscal, respectiva pct. 26 din HG 44/2004 fiind cheltuieli cu primele de asigurare pentru riscul profesional, deductibile la calculul profitului impozabil.

Deoarece riscurile apar la locul de muncă și în legătură cu exercitarea profesiei de angajat, este responsabilitatea angajatorului să se asigure că mediul de lucru este asigurat împotriva riscurilor. De la o societate de protecție și pază se așteaptă o politică pragmatică și concretă în direcția protejării integrității angajaților săi, agenți de pază, și a drepturilor legale a acestora. în exercițiul funcțiunii, în raport cu riscurile la care se expun în calitatea lor de angajați ai firmei.

În cazurile asigurate de reclamantă conform contractului de asigurare, personalul societății nu se expune unui risc personal, ci riscurilor inerente în exercițiul funcțiunii care presupune o protecție sporită în cazul decesului sau al vătămării sănătății și integrității corporale.

În consecință, interesul protejării angajatului societății în exercitarea atribuțiilor de serviciu este al societății înseși, și nu al individului, ceea ce face ca protecția prin asigurare să fie parte din responsabilitățile firmei, și nu un beneficiu personal adiacent veniturilor salariale.

Așadar, sunt cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale, potrivit art. 21 alin. 2 lit. c din Codul fiscal și pct. 26, Titlul II din HG 44/2004, cu modificările și completările ulterioare.

În concluzie, sunt deductibile cheltuielile cu primele de asigurare achitate în cazurile 2-5 din Contract. În ce privește clauza de B., aceasta nu are aplicabilitate practică întrucât nu există beneficii, deoarece angajații și- au răscumpărat periodic polița de asigurare.

Pârâta prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii cu motivarea că actele pe care a înțeles să le atace reclamanta nu sunt de natură a vătăma un drept în sensul prevederilor legale și nu reprezintă un titlu de creanță.

Examinând cererea, curtea reține următoarele:

P. verbal nr. CJ, nr.0. din (...) a fost încheiat cu ocazia efectuării unui control inopinat la sediul reclamantei reținându-se de echipa de control faptul că contravaloarea primelor de asigurare suportate de SC S. SRL pentru salariații proprii reprezintă venituri de natură salarială sau asimilate acestora, iar reclamanta avea obligația să calculeze, să rețină și să plătească impozitele și contribuțiile aferente către bugetul de stat consolidat.

Prin D. nr. 4288/CJ/(...) s-a respins plângerea formulată de reclamantă reținându-se că procesul verbal atacat nu reprezintă titlu de creanță, fiind un act premergător emiterii actului administrativ fiscal.

În privința reclamantei procesul verbal întocmit de pârâtă, contestat în prezenta cauză, a fost valorificat de organele fiscale prin întocmirea raportului de inspecție fiscală nr. F-CJ 897 din (...) și emiterea deciziei de impunere.

Prin decizia nr. F-CJ nr. 978 din (...), s-au stabilit obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală. Din momentul existenței acestor acte, ele produc efecte juridice de sine stătătoare, procesul verbal contestat stabilind doar unele fapte și împrejurări din activitatea reclamantei, care ulterior au fost valorificate de organele fiscale prin emiterea procesului de inspecție fiscală și a deciziei sus arătate.

Prin emiterea deciziei de impunere, practic organul fiscal a înțeles să valorifice constatările cuprinse în procesul verbal atacat, acest din urmă act respectiv decizia având aptitudinea de a produce efecte juridice.

Legalitatea și oportunitatea măsurilor stabilite pot fi analizate în cadrul soluționării unei eventuale plângeri împotriva actului administrativ care s-a întemeiat pe constatările cuprinse în document, respectiv în procesul verbal.

Prin emiterea deciziei de impunere rezultă că, procesul verbal al cărui suspendare se solicită, este un act premergător, care nu produce efecte juridice prin el însăși, ci stă la baza sesizării altor organe ale statului, acestea din urmă fiind competente să aprecieze și să dispună măsuri împotriva societății comerciale.

Potrivit teoriei dreptului administrativ o caracteristică esențială a actului administrativ este aceea de a da naștere, modifica sau stinge raporturi juridice, respectiv de a crea drepturi și obligații.

Raportat la prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia

„orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori interes legitim printr-un act administrativ … se poate adresa instanței de contencios administrativ";, acțiunea va fi respinsă, actul atacat fiind unul premergător emiterii actelor administrative, în speță a deciziei din (...). Ceeace produce efecte juridice acum este decizia de impunere și procesul de inspecție fiscală.

Pentru considerentele sus arătate, instanța în baza art. 1 din Legea nr. 554/2004, va respinge acțiunea formulată de reclamanta SC S. SRL, în contradictoriu cu pârâta A. N. DE A. F. - GARDA FINANCIARĂ - SECȚIA C.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE :

Respinge acțiunea formulată de reclamanta SC S. SRL, cu sediul în C.-N., str. S. nr. 30, în contradictoriu cu pârâta A. N. DE A. F. - GARDA FINANCIARĂ - SECȚIA C., cu sediul în C.-N., P. A.I. nr. 19, jud. C.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi, (...).

PREȘEDINTE GREFIER

D. P. M. N. ȚÂR

Red. D.P. dact. GC

4 ex/(...)

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 722/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal