Sentința civilă nr. 726/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 726/2011
Ședința publică de la 08 D. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul H. M. ÎN C. DE P. AL C. M., în contradictoriu cu pârâta C. DE C. A J. C. DIN C. C. DE C. A R., având ca obiect litigii Curtea de C. (Legea Nr.94/1992) anulare parțială a încheierii nr. 1. și cerere de suspendare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petru reclamant, avocat D. E., cu delegație la dosar și reprezentanta pârâtei, consilier juridic O. C., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., raportat la art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, corelat cu art. 3, pct. 1 C. Pr. Civ. constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că acțiunea și cererea de suspendare sunt legal timbrate, iar la dosar s-a comunicat documentație aferentă emiterii actului atacat. Reprezentanta reclamantului solicită respingerea excepției, raportat la prevederile L. nr.330/2009, arătând că este vorba de o normă specială. Reprezentanta pârâtei solicită respingerea excepției, invocând același considerent. Curtea rămâne în pronunțare pe excepția invocată. CURTEA Prin acțiunea în contencios administrativ formulată la (...) de reclamantul H. M. ÎN C. DE P. AL C. M., în contradictoriu cu pârâta C. DE C. A J. C. DIN C. C. DE C. A R. s-a solicitat: - anularea parțială a Încheierii nr. 1871 din data de (...) în privința punctului 2 din dispozitiv ca fiind fără temei legal și fără fundamentare de facto și admiterea contestației reclamantului și cu privire la măsurile stabilite prin D. nr. 3. la punctele II1, II2, II5 și I. - suspendarea executării punctului 2 din dispozitivul încheierii nr. 1. pentru soluționarea contestației formulate împotriva Deciziei nr. 3. până la soluționarea prezentei cereri În motivare s-a arătat că: În fapt. În urma controlului de audit la care a fost supusă C. M., C. de C. a J. C. a emis Deciza 3. prin care a pus în vedere unității administrativ - teritoriale recuperarea prejudiciului suferit de unitate ca urmare a executării contractelor incheiate pe perioada supusă controlului de audit financiar, precum și a sporurilor acordate personalului angajat. Împotriva Deciziei 3. emisă de C. de C. a J. C. reclamantul a formulat Contestație, considerând ca fiind neîntemeiate concluziile C. de C. a J. C. C. a fost soluționată prin Î. nr. 1. de către C. de S. a C. din cadrul C. de C. a J. C. Prin dispozitivul Încheierii nr. 1871 din data de (...) C. de S. a C. din cadrul C. de C. C. a dispus admiterea în parte a contestației formulate de reclamant împotriva deciziei nr. 3. în sensul: anulării măsurilor dispuse prin decizia contestată la punctele II4 și II9 respectiv respingerii contestației privind celelalte aspecte semnalate. Î. i-a fost comunicată în data de (...). Contestă actul administrativ dedus judecății doar în ceea ce privește punctul 2 din dispozitivul încheierii contestate, prin care au fost respinse motivele de nelegalitate invocate de reclamant privind măsurile stabilite de inspectori la punctele II 1, II 2, II 5 și II 6 din D. nr. 33/(...). 1. Contestă legalitatea și temeinicia celor dispuse la punctul I. din D. nr. 33/(...). Susținerile reclamantului se referă la: a) Nelegalitatea clauzelor Contractului Colectiv de M. încheiat și înregistrat la D. C. sub nr. 374/(...) (în continuare "CCM") nu poate fi constatată decât de instanțele judecătorești competente. Atât prin D. 3. a C. de C. a J. C. cât și prin I. nr. 1. se face referire la nelegalitatea clauzelor din CCM în temeiul cărora au fost acordate sporurile, indemnizatiile cât și primele de vacanță. Prin stabilirea nelegalitatii clauzelor, C. de C. a J. C. și C. de S. a C. se pronunță asupra unor aspecte care nu țin de competenta acestei instituții. A., se invocă nelegalitatea unor clauze care până în prezent nu au făcut obiectul unei acțiuni în instanță având ca obiect nulitatea clauzelor CCM. Orice presupusă neconcordanță cu legea a CCM poate fi constatată exclusiv de către instanță judecătorească, în conditiile art.24 raportat la art.8 alin.1 din Legea nr. 13011996 nicidecum de către reprezentantii C. de C. a J. C. În condițiile în care CCM a fost astfel convenit de reprezentanții instituției și ai angajaților, fiind înscris la I. T. de M. și nici o instanță judecatorească nu a constatat neconformitatea sa cu legea, consideră ca fiind lipsită de temei legal obligarea institutiei publice auditate de către Curtea de C. la încalcarea dispozitiilor CCM. Concluziile reclamantului anterior expuse sunt întărite și de prevederile art. 27 din Legea 130/1996: ,,(1) La înregistrarea contractelor colective de munca, M. M. și P. S. sau, dupa caz, direcțiile generale teritoriale de muncă și protecție socială vor verifica dacă acestea conțin clauze negociate cu nerespectarea dispozitiilor art. 8. (2) În cazul în care se constată că în contractele colective de muncă există asemenea clauze, M. M. și P. S. sau, după caz, D. G. T. de M. și P. S. are obligația să sesizeze acest fapt părților contractante ". Este de remarcat faptul că la inregistrarea CCM la nivel de ramură, M. M. și P. S. sau D. G. T. de M. și P. S. C. nu a sesizat încălcarea prevederilor art.8 din Legea nr. 130/1996, cu toate că, în conformitate cu prevederile art. 27 din același act normativ, intră în atribuțiile acestei instituții să verifice legalitatea clauzelor contractuale. În aceste condiții, în lipsa unei sesizări cu privire la încălcarea prevederilor art.8 din Legea 130/1999, se prezumă legalitatea CCM încheiat între părți, CCM fiind înregistrat și publicat în M.Of. al R.. In concluzie: Sporurile, indemnizatiile si primele de vacanta au fost acordate fara a fi depasit cadrul legal, CCM negociat intre parti stabilind aceste drepturi in beneficiul personalului din cadrul institutiei bugetare in cauza. Legalitatea clauzelor CCM prin care se acorda sporuri, indemnizatiile si primele de vacanta. La data de (...) a fost publicată în M.Of. nr. 762. Legea 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, intrând în vigoare la data de 1 ianuarie 2010. Conform prevederilor art.3 lit.c din Legea 330/2009: "sistemul de salarizare are la bază, printre altele, principiul luării în considerare a sporurilor, a adaosurilor salariale, a majorărilor, a indemnizațiilor cu caracter general sau special, precum și a altor drepturi de natură salarială, recunoscute sau stabilite la data intrării în vigoare a prezentei legi prin acte de negociere colectiva, acestea regăsindu-se la un nivel acceptat în salariul brut". În același sens, art. 30 din Legea 330/2009 prevede că începând cu 1 ianuarie 2010 sporurile acordate prin legi și hotărâri ale Guvernului și după caz indemnizațiile de conducere care, potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcțiilor de bază, respectiv din indemnizațiile lunare de încadrare se introduc în salariul de bază, în soldele funcțiilor de bază, respectiv în indemnizațiile lunare de încadrare corespunzător funcțiilor de bază din luna decembrie 2009 atât pentru personalul de execuție cât si pentru personalul de conducere. Mai mult, conform alin.5 al art. 30 din Legea 330/2009: "În anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel: a)noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege; b)sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care sa conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009". De asemenea, potrivit prevederilor art.l0 din OUG 1/2010, în conformitate cu prevederile art. 30 din Legea Cadru 330/2009: "la stabilirea salariilor personalului bugetar începând cu data de (...) nu vor fi luate în considerare drepturi salariale stabilite prin contractele și acordurile colective și contractele individuale de muncă încheiate cu nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare la data încheierii lor sau prin acte administrative emise cu încălcarea normelor în vigoare la data emiterii lor și care excedează prevederilor L. cadru 330/2009". În aceste condiții, având în vedere că: a) Sporurile suprimate sunt parte a salariului aferent lunii decembrie 2009 astfel cum rezultă din Contractul Colectiv de M. înregistrat la D. C. sub nr. 374/(...) (denumit in continuare "CCM"). b) Legalitatea actelor de negociere colectivă, respectiv CCM aplicabil stabilește la art. 16 lit d. si e, faptul că salariații vor beneficia de un spor de loialitate/fidelitate precum și de indemnizație de dispozitiv, celelalte sporuri fiind de asemenea prevăzute în cuprinsul CCM. CCM este încheiat pe o perioadă de 2 ani, iar conform prevederilor art 2.2: "Dacă niciuna din părți nu denunță Contractul de M. cu 30 de zile înainte de expirarea perioadei pentru care a fost incheiat, valabilitatea acestuia se prelungeste pana la incheierea unui contract colectiv de munca, dar nu mai mult de 12 luni". Părțile au dat eficienta prevederilor art.2.2 din CCM, astfel ca acest contract urma sa își înceteze efectele la data de 3 decembrie 2010.c) Sporurile incluse în salariul de bază exced prevederile L. cadru 330/2009. Conform prevederilor art.8 alin. 1 ,2 si 4 din Legea nr.l30/1996: "Clauzele contractelor colective de muncă pot fi stabilite numai în limitele și în condițiile prevazute de prezenta lege. (2) Contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior. (4) La încheierea contractului colectiv de muncă, prevederile legale referitoare la drepturile salariatilor au un caracter minimal". În situația instituțiilor bugetare, categorie din care fac parte semnatarii Contractelor colective de muncă, dispozițiile legale mai sus citate se completeaza cu prevederile art.12 alin.1 din același act normativ, potrivit cărora" Contractele colective de munca se pot incheia si pentru salariatii institutiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile a caror acordare si cuantum sunt stabilite prin dispozitii legale". Interpretând per a contrario prevederile legale mai sus citate, ținând seama și de principiile care stau la baza raporturilor de muncă, rezultă ca salariații bugetari pot negocia, prin contracte colective de munca, clauze referitoare la drepturile a căror acordare și cuantum nu sunt stabilite prin dispozitii legale. Un alt argument în sustinerea validității rationamentului expus vine și din interpretarea teleologica a dispozitiilor legale citate. A., scopul vizat de legiuitor a fost acela de a limita posibilitatea de negociere a drepturilor salariale prin CCM-uri exclusiv în privința drepturilor ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispozitii legale. Trebuie reținut că potrivit prevederilor art. 155 din Codul M. salariul cuprinde salariul de bază, indemnizatiile, sporurile, precum și alte adaosuri, prevedere care se regăsește și la art.38 alin.4 din CCM unic la nivel national pentru anii 2007-2010 iar potrivit art. 41 alin .5 din CCM unic la nivel national pentru anii 2007-2010: "prin contratul colectiv de muncă la nivel de ramură, grupuri de unități și unități pot fi negociate ți alte categorii de sporuri". În concluzie: personalul din institutiile bugetare are dreptul de a negocia prin contracte colective de muncă acele drepturi salariale suplimentare a caror acordare și cuantum nu sunt stabilite prin dispozițiile legale. 2. Obiecțiunile anterior expuse sunt aplicabile și în privința punctului 11.2 din Deciza nr. 33/(...) emisă de Curtea de C. a R., C. de C. a J. C., având considerentele expuse la punctul 9, prin care s-a acordat premiu anual personalului care ocupă funcții de demnitate publică. 3. Contestă legalitatea și temeinica celor dispuse la punctul 115 din D. nr. 33/(...) prin care s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului cauzat entității urmare plăților efectua te către Asociația de D. I. M.-G., județul C. În opinia inspectorilor aceste plăți au fost făcute fară documente justificative motiv pentru care se impune recuperarea sumelor plătite. Solicită a observa că plata sumei de 75 700 lei s-a făcut în mod legal în baza unui angajament legal luat de către C. M. față de A. de D. I. M.-G. A., înființarea Asociației de D. I. M.-G., J. C. - A. a fost aprobată prin H. C. Local nr. 8 din 28 ianuarie 2009, obiectivul stabilit fiind acela de a realiza în comun proiecte de dezvoltare rurală de interes zonal și regional și a fumizării în comun a unor servicii publice. Obiectivul așa cum este descris în cele cepreced a fost stabilit în art. 4 din Actul Constitutiv al Asociației de D. I. M. - G., J. C. - A., anexat prezentei. În acord cu aceste scopuri stabilite de comun cu reprezentantii legali a C. G., la data de (...) A. a luat hotărârea de a achizitiona un mijloc de transport. Scopul declarat a fost acela de a usura deplasările în interesul asociatiei pe întreg teritoriul R.. Plățile pentru achiziționarea acestui mijloc de transport au fost efectuată de către C. M. prin OP 238 din (...), respectiv 877/(...) și 878/(...). Or, sub acest aspect legalitatea plăților efectuate de către C. M. în favoarea A. nu poate fi contestată. Solicită a observa că în acord cu decizia luată în cadrul A. a fost elaborată și ulterior adoptată și bugetul local pe anul 2010, prin HCL nr, 11/(...), respectiv anul 2011, prin HCL nr. 8 din (...). De fiecare dată distinct au fost menționate sumele de bani care trebuie transferate către bugetul A. în vederea executării hotărârii luate de către această entitate la data de (...). Sustinerile din cuprinsul încheirii contestate în sensul că plătile către A. au fost făcute fără aprobarea din partea C. Local nu corespund adevărului. Solicită a observa faptul că atât bugetul local pentru anul 2010 cât si cel pentru 2011 cuprinde sumele de bani care urmau a fi transferate către A., iar bugetul comunei a fost adoptată prin hotărâri ale Consililului Local. Contrar celor retinute în considerentele încheierii contestate adoptarea bugetului pentru anii 2010 si 2011, iar ulterior plătile efectuate către A. respectă prevederile art. 25 lit. g din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, proiectul de buget înaintat spre adoptare C. Local referindu- se si la programele de dezvoltare economico-socială în perspectivă ale unitătii administrativ-teritoriale, în concordantă cu politicile de dezvoltare la nivel national, regional, judetean, zonal sau local. Or, în cazul dedus judecătii tocmai interesul regional-zonal a fost avut în vedere, iar plătile au fost efectuate în considerarea intereselor de dezvoltare exprimate odată cu înfiintarea A.. Din punctul reclamantului de vedere aceste operațiuni sunt perfect legale, iar plățile către A. au la bază documente justificative legale. Concluziile inspectorilor în sensul că aceste documente lipsesc, în opinia reclamantului, sunt eronate. Obiectivul A. nu este doar funizarea unor servicii în comun, care ar exclude necesitatea achizționării unui mijloc de transport, scopul stabilit de către membri fondatori și în acord cu care A. funcționează, sunt multe și variate, așa cum sunt ele definite la art. 4 și 5 din actul constitutiv. În vederea ducerii la îndeplinire a acestor obiective A. a avut nevoie de un mijloc de transport - scopul achiziționării lui fiind acela de a facilita deplasările pe teritoriul R. în interesul asociației. În concluzie plata celor două tranșe efectuate de către C. M. către A. sunt plăți care au o fundamentare bugetară, făcute în interesul asociației intercomunitare, conform angajamentelor asumate de către unitatea administrativ-teritorială și respectă prevederile legale în vigoare. Pentru aceste considerente solicită să se dispună anularea deciziei contestate în privința celor reținute la punctul 12 din considerente și dispuse la punctul 5 din dispozitiv, ca fiind neîntemeiate și nelegale. 4. Contestă legalitatea și temeinica celor dispuse la punctul II 6 din D. nr. 33/(...) prin care s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului cauzat entității urmarea plăților efectuate către SC MCN CONS SRL C.-N.. Inspectorii din cadrul C. de C. au reținut că plățile au fost efectuate pentru lucrări reprezentând diriginție de șantier, lucrări neexecutate în opinia lor. Baza legală pentru efectuarea acestor plăți a fost contractul de servicii nr. lOA30 din data de (...), respectiv factura nr. 2008098/(...) emisă în baza acestui contract. Solicită a observa faptul că desi factura a fost emisă la data de (...), contractul în baza căruia a fost emisă factura a fost perfectată la data de (...), iar durata contractului a fost stabilit de comun acord ca fiind începând cu data de (...) până la receptia finală a lucrărilor de executie alimentare cu apă. Lucrările pentru extinderea alimentării cu apă pentru localitățile M., C. și C. s-au derulat în baza contractului 6346/(...), pe parcursul anilor 2007, 2008 și 2009, recepția lucrărilor avându-se loc la finalizarea acestor lucrări. Activitățile de dirigenție șantier nu s-au desfășurat în anul 2010 - momentul plății, așa cum în mod eronat a reținut inspectorii. În speță este vorba despre plăți efectuate în rate în favoarea prestatorului SC MCN CONS SRL. Solicită a observa faptul că în baza contractului de servicii nr. 10A30/(...), C. M. a făcut mai multe plăți parțiale, după cum urmează: - În 2009 suma de 10 000 lei; - În 2010 suma de 15000 lei, conform facturii nr. 2008098/(...) și al ordinului de plată 263/(...). Este de observat faptul că plata s-a efectuat pentru servicii ce au fost deja executate, doar plata acestor servicii s-a prelungit și pe anul 2010. În caz de plată eșalonată nu trebuie să justificăm executarea serviciilor în momentul plății, aceste servicii trebuie prestate pe perioada derulării contractului. Sub acest aspect concluziile inspectorilor fiscali în sensul că aceste plăți nu sunt valabile, fiind făcute pentru lucrări care nu au fost executate, sunt total eronate și nu corespund realității faptice. În speță nu poate fi vorba despre vreun prejudiciu pe care C. M. ar fi suferit serviciile la care se referă contractul nr. IOA30/(...) fiind executate în favoarea ei în condiții foarte favorabile, care permit și eșalonarea plăților. Singura prejudiciată este SC MCN CONS SRL, care nu își vede drepturile pecuniare executată în timp. În concluzie plata efectuată de către C. M. către SC MCN CONS SRL este o plată valabilă pentru care au fost produse toate documentele justificative necesare. Pentru aceste considerente solicită să se dispună anularea deciziei contestate în privința celor reținute la punctul 13 din considerente și dispuse la punctul 6 din dispozitiv, ca fiind neîntemeiate și nelegale. Pentru cele ce preced solicită admiterea cererii reclamantului în anulare. În privința solicitării de suspendare apreciază că sunt îndeplinite și prevederile art. 14 și următoarele din Legea nr. 554/2004 contenciosului administrativ. Motivele de nelegalitate și de netemeinicie invocate de reclamant în cuprinsul prezentei conturează faptul că ne aflăm în fața unui caz bine justificat - din împrejurările cauzei rezultă o îndoială puternică și - spune reclamantul - evidentă asupra prezumției de legalitate a actului administrativ, prezumție care conferă de altfel caracterul executoriu al actelor administrative. În ceea ce privește iminența producerii unei pagube suntem de părere că și acest aspect persistă în această cauză, punerea în executare a actului administrativ producând pagube materiale însemnate unității administrativ teritoriale dar și Agenției de D. I. M. G. Ține să menționeze că preocupări în plan juridic cu privire la suspendarea executării actelor administrative au existat și la nivel european, și în speță R(89)/8 referitor la protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă, în sensul cărora instanța poate acorda asemenea măsuri, raportat la ansamblul circumstanțelor și intereselor prezente, atunci când executarea actului este de natură a cauza pagube grave, dificil de reparat și când există un argument aparent valabil de nelegalitate a acestuia. În drept s-au invocat prevederile L. nr. 94/1992, a L. nr. 544/2004, H. nr. 130/2010 În probațiune s-au anexat prezentei: HCL nr. 11/(...), respectiv anul 2011, prin HCL nr. 8 din (...), actul constitutiv A., contract de servicii nr. lOA30 din data de (...), respectiv factura nr. 2008098/(...), ordinului de plată 263/(...). La termenul de astăzi, Curtea a ridicat excepția necompetenței sale materiale și a reținut cauza în pronunțare asupra acesteia. Examinând excepția invocată în raport de dispozițiile art.137 C.pr.civ. coroborat cu art. 10 alin.1 din Legea nr.554/2004 Curtea reține că este întemeiată pentru următoarele argumente: Potrivit prevederilor art. 159 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, necompetența este de ordine publică atunci când procesul este de competența unei instanțe de alt grad. Excepția necompetenței materiale, fiind de ordine publică, are caracter absolut și dirimant, motiv pentru care va fi analizată cu prioritate. Acțiunea are ca obiect anularea parțială a Încheierii nr. 1871/(...) și suspendarea executării punctului 2 din dispozitivul încheierii nr. 1., până la soluționarea acțiunii pe fond, actul contestat fiind emis de pârâta C. de C. a jud. C. Competența instanțelor de contencios administrativ în soluționarea litigiilor având ca obiect anularea și suspendarea actelor administrative este reglementată exclusiv de 10 din Legea nr. 554/2004. Legea nr. 554/2006 reglementează, prin art. 10 alin. 1, competența materială a instanțelor de contencios administrativ în funcție de două criterii: poziționarea autorității publice emitente în sistemul administrației publice și criteriul valoric, atunci când litigiul privește taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora. Potrivit acestui text de lege, tribunalele sunt instanțe cu plenitudine de competență în materia contenciosului administrativ, soluționând cauzele al căror obiect îl constituie actele administrative ale autorităților publice locale și județene, iar curțile de apel judecă în primă instanță procesele și cererile în materie de contencios administrativ și fiscal privind actele autorităților și instituțiilor centrale. Cum, în cauza de față, actul contestat este emis de C. de C. a jud. C., autoritate publică locală, competența materială de soluționare a cauzei aparține Tribunalului C. conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, corelat cu art. 2 pct. 1 lit. d) Cod procedură civilă, iar nu C. de A. C. Curtea nu poate reține susținerile părților referitoare la faptul că, în cauză, competența ar fi reglementată de R. privind organizarea și desfășurarea activităților specifice C. de C. aprobat prin H. P. C. de C. nr.130/2010, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor art. 126 din Constituția R., competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Prin urmare, la stabilirea competenței, Curtea are în vedere exclusiv dispozițiile legale ale art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 corelat cu art. 2pct. 1 lit. d Cod procedură civilă, nefiind admisibilă stabilirea regulilor de competență printr-un Regulament de organizare și funcționare a unei autorități publice. Pentru aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 158 C.proc.civ. raportat la art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 2 alin 1 lit. d, art. 3 pct. 1 din C.pr.civ., instanța va admite excepția necompetenței materiale a C. de A. C. invocată din oficiu și va declina competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului C. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. { F. |HOTĂRĂȘTE} Admite excepția necompetenței materiale. Declină competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul H. M., în calitate de P. al comunei M. cu sediul în com. M., sat M., nr. 26, jud. C., în contradictoriu cu pârâta C. DE C. A J. C. cu sediul în C.-N., str. M., nr. 18, jud. C., în favoarea Tribunalului C. Fără cale de atac. Pronunțată în ședința publică din 08 D. 2011. PREȘEDINTE, GREFIER, M. D. M. T. Red.M.D./dact.L.C.C. 3 ex./
| ← Decizia civilă nr. 5019/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 7/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
