Sentința civilă nr. 727/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
S. A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 727/2011
Ședința publică de la 08 D. 2011
Completul compus din: PREȘEDINTE L. U. Grefier M. T.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta POP E., în contradictoriu cu pârâții C. DE A. DE S. M. și P. C. N. DE A. DE S., având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru pârâta CAS M., consilier juridic T. M., iar pentru pârâta C., consilier juridic V. A., ambii cu delegații la odsar..
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că acțiunea este scutită de taxele de timbru.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile învederând reprezentantei pârâtei C. să pună concluzii orale și asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a președintelui C..
Reprezentanta pârâtei C. arată că susține întâmpinarea depusă la dosar atât sub aspectul excepției invocată, cât și asupra fondului litigiului.
Reprezentantul pârâtei CAS M. solicită respingerea acțiunii conform întâmpinării depousă la dosar, cu cheltuieli de judecată.
C U R T E A
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la (...) reclamanta Pop E. a chemat în judecată pârâta C. de A. de S. M. B. M. solicitând anularea D. nr.
295/(...) și a D. de impunere din Oficiu nr.8925/737/(...) (fila 14) prin care a fost obligat să plătească suma de 22.723,15 lei la fondul N. U. al A. S. de S. (F.). Debitul a fost calculat pentru perioada (...)-(...).
La termenul de judecată din data de 02 mai 2011 reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 35 din O. 6. emis de P. C. N. de A. de S.
Prin încheierea din data de 5 septembrie 2011 Tribunalul Maramureș a dispus sesizarea C. de A. C. pentru soluționarea excepției de nelegalitate, cuprivire la prevederile art. 35 din O. 6. emis de P. C. privind posibilitatea stabilirii creanțelor datorate la F., prin decizie de impunere emisă din oficiu, în litigiul dintre Pop E., domiciliată în B. M., Bd. R. nr.15/33, județul M. în contradictoriu cu pârâta C. de A. de S. M., cu sediul în B. M., str. G. B. nr. 22
A, județul M. având ca obiect contencios administrativ.
În temeiul art.4 din L. nr.554/2004 a suspendat soluționarea cauzei până la rezolvarea excepției invocate.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
P. articolului 35 din O. 617/(...) emis de P. C. N. de A. de S., pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără platacontribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la F. național unic de asigurări sociale de sănătate, are următorul conținut:
„ În conformitate cu art. 215 alin. (3) din lege și art. 81 din Codul de procedură fiscală, pentru obligațiile de plată față de fond ale persoanelor fizice care se asigură pe bază de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A., titlul de creanță îl constituie, după caz, declarația prevăzută la art. 32 alin. (4), decizia de impunere emisă de organul competent al CAS, precum și hotărârile judecătorești privind debite datoratefondului. D. de impunere poate fi emisă de organul competent al CAS și pe baza informațiilor primite pe bază de protocol de la A.
(2) Titlul de creanță prevăzut la alin. (1) devine titlu executoriu la data la care creanța bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege.";
Rezumând cele de mai sus, rezultă că O. Președintelui C. nr. 6. este peste legea 9. modificată deoarece stabilește posibilitatea emiterii titlurilor de creanță în condițiile în care legea abilita C. N. de A. de S. numai la luarea măsurilor de executare silită. O. fiind un act administrativ nu poate depăși cadrul legislativ consacrat de legea pe care este chemată să o aplice.
Pârâta C. de A. de S. M. prin reprezentant a apreciat că primează soluționarea excepției de nelegalitate sens în care a solicitat sesizarea C. de A. C.
T. a constatat că de actul administrativ atacat pe cale de excepție depinde soluționarea litigiului pe fond, situație în care este întrunită condiția cerută de art. 4(1) din L. 554/2004 modificată privind contenciosul administrativ pentru sesizarea C. de A. în vederea soluționării excepției de nelegalitate.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 25 octombrie 2011, pârâta C. DE A. DE S. M. a solicitat respingerea excepției de nelegalitate invocată, caneîntemeiată și nefondată.
În motivare a arătat că reclamanta are calitatea de persoană fizică autorizată, realizând venituri din exercitarea unei activități independente, aceea de avocat. P. dispozițiilor art.41 coroborat cu art.46 din L. nr.571/2003 privind Codul fiscal, intră în categoria veniturilor supuse impozitului pe venit, veniturile din activități independente, ci cuprind veniturile comerciale (din fapte de comerț, din prestări servicii și din practicarea unei meserii), veniturile din profesiile libere(veniturile obținute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfășurate în mod independent, în condițiile legii) și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală.
În conformitate cu dispozițiile art.257 alin.2 lit.b din L. nr. 9. reclamanta care așa cum am arătat mai sus realizează venituri impozabile din desfășurarea unor activități independente care se supun impozitului pe venit are obligația plății unei contribuții lunare către F. N. U. de A. S. de S. stabilită sub forma unei cote procentuale care se aplica asupra veniturilor impozabile realizate din activitatea desfășurată.
P. art. 119 și 120 din OG nr. 9., pentru neachitarea la termenul de scadență debitorii datorează, după acest termen dobânzi(anterior adoptării OUG nr.39/2010 era folosita noțiunea de majorări de întârziere in locul celei de dobânda) si penalități de întârziere. M. de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. De asemenea,potrivit art. 114 din același act normativ, plata cu întârziere a obligațiilor fiscale se sancționează cu o penalitate de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare scadenței acestora.
Art. 216 din L. nr. 9. în L. nr.9., privind reforma în domeniul sănătății atribuie competența caselor de asigurări de sănătate de a aplica măsurile de executare silită, prevăzute de OG nr. 9.. În aceste condiții, potrivit principiului de drept qui potest plus, potest minus, apreciem că pot fi luate și măsuri mai facile de către casa de asigurări de sănătate împotriva propriilor debitori, respectiv de a emite decizii de impunere, devenind organ fiscal în înțelesul O. nr. 9.. in raport cu textul de lege invocat anterior, menționează că L. privind reforma sănătății a împrumutat tot ce ii era necesar pentru colectarea contribuției, inclusiv emiterea titlului de creanță, din codul de procedură fiscală, împrumut care funcționează independent de natura juridică a obligațiilor. Există și alte materii care au recurs la o procedură similară cum este materia pensiilor.
Prevederile art. 35 din O. nr. 6. se limitează strict la cadrul stabilit de actul de bază, L. nr. 9512006, în executarea căruia a fost emis, și prevederile acestuia nu contravin legii ci doar o explicitează. În sensul acesta s-a pronunțat deja I. Curte de C. si J., în dosarul nr. (...), unde, prin D. nr.
3878/(...), admițând recursurile, a respins ca neîntemeiată exceptia de nelegalitate a dispozitiilor art. 35 din O. nr. 6., invocată din oficiu.
Având în vedere considerentele mai sus arătat, solicită să se constate legalitatea actului administrativ normativ atacat, și pe cale de consecință, respingerea excepției de nelegalitate invocată.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 4 noiembrie 2011 pârâta C. N. DE A. DE S. - D. G. B. a solicitat față de excepția de neiegalitate a dispozițiilor art. 35 din O. Președintelui C. nr. 6. pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru. dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la F. național unic de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioareinvocată de reclamanta Pop E., prin care solicităm Onoratei instanțe să dispună admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Președintelui C.
- Dr. N. L. Duță cu privire la excepția de ne legalitate a dispozițiilor art. 35 din
O. Președintelui C. nr. 6. și să se respingă excepția de nelegalitate invocată in prezenta cauză, pentru următoarele considerente:
În fapt, reclamanta solicită să se constate nelegalitatea dispozițiilor art. 35 din. O. Președintelui C. nr. 6..
I. Excepției lipsei calității procesuale pasiva a Președintelui C. - Dr. N. L.
Duță cu privire la excepția de nelegalitate a dispozițiilor art, 35 din O. Președintelui C. nr. 6..
În conformitate cu D. Primului Ministru nr.74/(...) începând cu data intrării în vigoare a deciziei, dl. Președinte - Dr. N. L. Duță a fost numit în funcția de membru al C. de administrație și de președinte al C. N. de A. de S., respectiv, începând cu data de 10 decembrie 2009.
Având în vedere data emitent O.ui nr. 6.-pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dob8ndirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datora te la F. național unic de asigurări sociale de sănătate - 24 septembrie 2007, precizăm că P. C. - Dr. N. L. Duță nu este semnatarul acestui act administrativ cu caracter normativ, întrucât la aceea dată de emitere a actului normativ mai susmenționat nu a deținut funcția de membru al C. de administrație și de președinte al C. N. de A. de S.
În conformitate cu art. 4 alin. (2) din L. contenciosului administrativ nr.
554/2004 cu modificările și completările ulterioare, instanța de contencios administrativ se pronunță, după procedura de urgență, în ședință publică, cu citarea părților și a emitentului.
Textul de lege criticat instituie un mijloc procedura! prin care partea interesată poate contesta legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual de care partea adversă ințelege să se prevaleze pentru a-și demonstra pretențiile sau pentru a-și apăra ori valorifica un drept.
Totodată, aceste prevederi reglementează regulile procedurala aplicabile soluționării de către instanța de contencios administrativ a excepției de nelegalitate a unui act administrativ unilateral cu caracter individual.
Apreciază că instanța de judecată în mod greșit a dispus citarea președintelui C. in calitate de emitent al actului administrativ, motiv pentru care solicită să se admităi excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia în cauza dedusă judecății.
Învederează instanței că P. C. este reprezentantul legal al instituției emitente al actului administrativa cărui nelegalitate se invocă și are atribuțiile stabilite in mod expres la art. 281 din L. nr. 9. privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare.
P. art. 280 din actul normativ mai sus invocat, președintele C. este ordonator principal de credite pentru administrarea și gestionarea fondului și reprezintă C. în relațiile cu terții și pe asigurați în raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, componente ale sistemului asigurărilor sociale de sănătate și ti sunt aplicabile prevederile legii responsabilității minisieriale.
Pe cale de consecință, nu există identitate între persoana pârâtului și persoana care este titulară a drepturilor și obligațiilor în. raportul juridic dedus judecății.
Calitatea procesuală pasivă și implicit, calitatea de emitent al actului administrativ contestat în acest dosar o are C. N.i de A. de S. în conformitate cu art. 266 din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia C. este instituție publică autonomă, de interes național. cu personalitate juridică, care are ca principal obiect de activitate asigurarea funcționării unitare și coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate din România.
Totodată face precizarea că potrivit art. 2 alin. I lit. e) din L. nr.
554/2004 prin act administrativ se înțelege actul unilateral cu caracter individual sau normativ emise de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a execu tării în concret a legii ( ... ).
Față de aceste considerente, solicită să se constate că în cauza dedusă judecății calitatea de emitent al actului normativ contestat o are C. și pe cale de consecință solicită admiterea excepției invocate, astfel cum a fost formulată.
De asemenea, reclamantul nu a făcut dovada existenței identității între persoana pârâtului - persoană fizică și cel obligat în raportul juridic dedus judecății, condiție obligatorie în justificarea calității procesuale pasive. Având în vedere că pentru a putea exercita acțiunea in justiție, calitatea cerută pentru acest fapt trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului ce se discută și să aparțină subiectului activ al dreptului, deoarece acțiunea are ca obiect protecția dreptului, prin similitudine de raționament și calitatea procesuală pasivă trebuie să aparțină subiectului pasiv al dreptului, condiție imperativă care nu a fost îndeplinită "în prezenta cauză.
În altă ordine de prezentare, in conformitate cu art. 281 alin. (2) din L.. nr. 9. privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 17 alin. (5) din Statutul C. aprobat prin HG nr. 9., cu modificările și completările ulterioare, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin președintelui C. N. de A. de S., acesta emite ordine care devin executorii după ce sunt aduse la cunoștință persoanelor Interesate. O. cu caracter normativ, emise in aplicarea legii, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În concluzie, solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Președintelui. C. - Dr. N. L. Duță,
II. Cu privire la motivele de nelegalitate invocate de reclamantă, respectiv nelegalitatea:
- art. 35, potrivit căruia în conformitate cu ari. 215 alin. (3) din lege și ari. 81 din Codul de procedură fiscală, pentru obligațiile de plată față de fond ale persoanelor fizice care se asigură pe bază de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A., titlul de creantă îl constituie, după caz, declarația prevăzută la art. 32 alin. (4), decizia de impunere emisă de organul competent al CAS, precum și hotărârile judecătorești privind debite datorate fondului. D. de impunere poate fi emisă de organul competent al CAS și pe baza injo111tațiilor primite pe bază de protocol de la A.
- atributul de colectare a contribuțiilor de asigurări de sănătate date in competenta C., caselor de asigurări de sănătate, adaugă la lege, întrucât această atribuție este stabilită de O. nr. 9. privind Codul de procedură fiscală, CU modificările și completările ulterioare, doar în sarcina organelor fiscale, nu și în cea a C. sau caselor de asigurări de sănătate;
- C. nu are abilitatea și competența legală de a emite decizii de impunere cu valoare fiscală de titlu de creanță privind contribuțiile la F., solicită respingerea acestor motive ca neîntemeiate, față de următoarele considerente: Articolul 208 din L. nr. 9. privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, prevede că asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanțare a ocrotirii sănătății populației care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asigurați, având ca și obiective: protejarea asiguraților față de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident și asigurarea protecției asiguraților în mod universal, echitabil și nediscriminatoriu în condițiile utilizării eficiente a F.ui național unic de asigurări sociale de sănătate (F.), având la, bază unele principii, dintre care și cel al solidarității și al subsidiarității in colectarea și utilizarea fondului și participarea obligatorie la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea acestuia.
În conformitate cu art. 209 alin. (2) și (3) din actul normativ mai sus invocat, constituirea fondului se face din contribuția pentru asigurări sociale de sănătate, suportată de asigurați, de persoanele fizice și juridice care angajează personal salariat, din subvenții de la bugetul de stat, precum și din alte surse - donații, sponsorizări, dobânzi, exploatarea patrimoniului C. N. de A. de S. și al caselor de asigurări de sănătate potrivit legii.
Gestionarea fondului se face, în condițiile legii, prin C. N. de A. de S., prin casele de asigurări sociale de sănătate judetene și a municipiului B., prin C. A. de S. a A., O. P., S. N. și A. J. și prin C. A. de S. a M. T., C. și T. până la reorganizarea acesteia.
În conformitate cu art. 215 și 216 din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare, obligația virării contribuției pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanei juridica sau, fizice care angajează persoane pebază de contract individual de muncă ori în baza unui statut special prevăzut de lege, precum și persoanelor fizice, după caz.
De asemenea, persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea, asiguratii, precum și persoanele care exercită profesii libere sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, să desfășoare activități independente sunt obligate să depună lunar la casele de asigurări alese in mod liber de asigurați declarații nominale privind obligațiile ce le revin față de fond și dovada plății contribuțiilor.
În cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuțiilor datorate fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A. N. de A. F., C., prin casele de asigurări sau persoane fizice ori juridice specializare, procedează la aplicarea măsurilor de executare silit! pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului și a majorărilor de întârziere în condițiile O. nr. 9. privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În accepțiunea reclamantei care a formulat sesizarea, dispozițiile ordinului contestat sunt nelegale întrucât casele de asigurări de sănătate nu sunt abilitate să recurgă la stabilirea contribuțiilor datorate la F., având în vedere faptul că dispozițiile Legii nr. 9. abilitează C. și CAS numai pentru luarea măsurilor de executare silită, nu și pentru stabilirea contribuțiilor de asigurări de sănătate.
În contextul celor mai sus menționate, precizează că prin dispozițiile art. 35 din O. Președintelui C. nr. 6. nu se realizează o substituire a C.. prin casele de asigurări de sănătate sau persoane fizice ori juridice specializate. in obligatia de stabilire a taxelor și contribuțiilor datorate bUletului general consolidat, care incumbă in sarcina Agentiei N. de A. F..
Având în vedere că potrivit art. 35 a din actul normativa cărui nelegalitate se invocă, se reglementează că titlul de creanță îl constituie, după caz, declarația privind obligațiile la fond care se depun la casele de asigurări de sănătate de persoanele fizice asigurare cu care casele de asigurări de sănătate au încheiat contractul de asigurare, sau decizia de impune re emisă de organul competent al casei de asigurări de sănătate, precum și hotărârile judecătorești privind debite datorate fondului, precizăm următoarele:
În conformitate cu art. 79 din OG nr. 9. privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, in vederea stabilirii stării de fapt fiscale și a obligațiilor fiscale de plată datora te, contribuabilii sunt obligați să conducă evidențe fiscale, potrivit actelor normative în vigoare. Între C. N. de A. de S. și A. N. de A. F. a fost încheiat un Protocol privind furnizarea datelor referitoare la asiguratii din categoriile de persoane care realizează venituri din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală, din dividende, dobânzi și din cedarea folosinței bunurilor, din agricultură și silvicultură , precum și date privind plata contribuțiilor datorate de angajator și angajat la F. național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru persoanele care au calitatea de angajat I către C. N. de A. de S.
Protocolul mai sus menționat a fost înregistrat în evidențele C. cu nr. P
5282/(...), iar in evidențele A. cu nr. 95896/(...).
Obiectul acestui Protocol îl constituie furnizarea de date cu privire la :
- persoanele care fac parte din următoarele categorii : persoane care realizează venituri din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală, din dividende, dobânzi și din cedarea folosinței bunurilor, din agricultură și silvicultură care sunt impozitate conform Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal , cu modificările și completările ulterioare, de către A. către C., în scopul exercitării atribuțiilor legale ale acestora.
- plata contribuțiilor datorate de angajator și angajat la F. național unic de asigurări sociale de sănătate (F.), pentru persoanele fizice care au calitatea de angajat. A. date vor fi transmise de către A. către C., în scopul exercitării atribuțiilor legale ale acesteia, respectiv în vederea stabilirii calității de asigurat a persoanelor.
Astfel, A., prin intermediul structurilor de profil subordona te, furnizează în suport electronic baza de date cu privire la veniturile persoanelor care realizează venituri din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală, din dividende, dobânzi și din cedarea folosinței bunurilor, din agricultură și silvicultură și plata contribuțiilor la F. de către angajatori, iar lunar actualizarea acestei baze de date, către C..
Față de aceste considerente, solicită instanței de judecată să observe faptul că in cauza de față. nu este vorba despre încălcarea dispozițiilor Legii nr.
9., în sensul unei substituiri în obligațiile A., prin intermediul structurilor de profil subordonate, de către C., prin casele de asigurări de sănătate sau persoane fizice ori juridice specializate,
Astfel, pentru obligațiile de plată lată de fond altele decat cele pentru care colectarea veniturilor se face de A., baza de impunere pentru stabilirea contribuțiilor datorate de persoanele care realizează venituri din profesii libere. din drepturi de proprietate intelectuală, din dividende, dobânzi și din cedarea folosinței bunurilor, din agricultura și silvicultură se stabilește de A." prin intermediul structurilor de profil subordonate fiind ulterior transmisă C., potrivit Protocolului încheiat între C. si A. nr. P 5282/26.10.200.
P. art. 261 alin. (2) din L. 1U". 9., cu modificările și completările ulterioare, C. aprobă norme privind desfășurarea activității de executare silită a creanțelor datorate, fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectare" veniturilor se face de A.
În subsidiar, învederăm instanței de judecată că pe rolul C. de A. C., S. comercială, de contencios administrativ și fisca1 s-a aflat dosarul nr.
696/3312010 având ca obiect excepția de nelegalitate invocată. din oficiu de Tribunalul Maramureș, S. comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu instituția noastră a art. 35 din O. Președintelui C. nr. 6. pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorata la F. național unic de asigurări sociale de sănătate.
Prin Sentința civilă nr. 269/(...) pronunțată de Curtea de A. C., S. contencios administrativ și fiscal, instanța de fond a respins excepția inadmisibilității excepție! de nelegalitate și a dispus admiterea sesizării din oficiu a T.ui M. - S. comercială, de contencios administrativ și fiscal privind excepția de nelegalitate a dispozițiilor art, 35 din O. Președintelui C. nr. 6. și a constatat nelegalitatea prevederilor art. 35 din actul normativ mai sus menționat.
Împotriva sentinței civile mai sus menționare, C. și CAS M. au formulat recurs, soluționat în mod irevocabil de Î. Curte de C. și J., S. contencios administrativ și mea1, prin pronunțarea D. nr. 3878/(...), în dosarul nr. (...).
Prin D. Î.C.C.J mai sus menționată, instanța de recurs a admis recursurile declarate în această cauză de către C. §i C. de A. de S. M., a modificat sentinta atacată, în sensul că a respins ca neîntemeiată exceptia de nelegalitate invocată.
Având în vedere că excepția de nelegalitate a art. 35 din adu! normativ contestat a făcut obiectul controlului de legalitate, apreciază că în cauzadedusă judecă, aspectele de fapt și de drept au fost dezlegate de instanța de control judiciar, astfel că o hotărâre judecătorească contradictorie ar conduce la încălcarea principiului realizării uniforme a justiției.
P. prevederilor Legii nr. 9., cu modificările și completările ulterioare, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 213 din acest act normativ, nu există nicio derogare de la dispozitia legală potrivit căreia toti cetătenii români cu domiciliul în tară precum și cetățenii străini și apatrizii care au solicitat și obținut prelungirea dreptului de ședere temporară sau au domiciliul în
România au obli~a"a achitării contribuției de asisurări sociale de sănătate.
Totodată, potrivit actelor normative care stau la baza organizării sistemului de asigurări sociale de sănătate, toate persoanele care au obligația de a se asigura, trebuie să facă dovada achitării contribuției pentru întreaga perioada a, termenelor de prescripție privind obligațiile fiscale, respectiv pe ultimii 5 ani.
Față de toate aceste aspecte invocă și prevederile alt. 257 alin. (8) din
Lelea nr. 9.. potrivit cărora termenul de prescripție al plății contribuției de asigurări sociale de sănătate se stabilește în același mod cu cel prevăzut pentru obligațiile fiscale, respectiv pe ultimii 5 ani.
Consecință a celor menționate, toți cetățenii români care au obligația de a se asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, trebuie să facă dovada achitării contribuției pentru întreaga perioada a termenelor de prescripție privind obligațiile fiscale, respectiv pe ultimii 5 "., iar în cazul în care înregistrează restanțe în cadrul acestei perioade sunt obligați la plata acestor restanțe.
În concluzie, ținând cont și de regula de drept potrivit căreia nimeni nu poate invoca necunoașterea legii în apărarea sa, persoanele care au obligația de a se asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, trebuie să facă dovada achitării contribuției pentru întreaga perioada a termenelor de prescripție privind obligațiile fiscale, respectiv pe ultimii 5 ani, în caz contrar fiind obligați la plata contribuției conform art. 259, alin. (7) și alin. (8) din L. nr.
9., inclusiv a obligațiilor fiscale accesorii sau a majorărilor de întârziere.
Pentru aceste considerente, solicită să se respingă ca neintemeiată excepția de nelegalitate invocată de reclamanta Pop E. și să mențineți ca legale și temeinice dispozițiile art. 35 din O. Președintelui C. nr. 61712007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dovedirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la F. național unic de asigurări sociale de săni1tate, cu modificările și completările ulterioare.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele:
1. Cu referire la excepția lipsei calității procesuale pasive a P. C. N. DE A. DE S. se reține că potrivit dispozițiilor art. 281 alin. 2 din L. nr. 9. privind reforma în domeniul sănătății: In exercitarea atributiilor ce îi revin, precum si pentru punerea în aplicare a hotararilor consiliului de administratie, presedintele C. emite ordine care devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta persoanelor interesate. O. cu caracter normativ, emise in aplicarea prezentei legi, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
În aplicarea acestei norme legale s-a emis și actul administrativ normativ conținut de O. nr.6..
Numai că din economia dispozițiilor legale Curtea reține că P. C. nu este recunoscut ca un organ administrativ unipersonal cu activitate distinctă decât autoritatea pe care o conduce ci dimpotrivă ordinele se emit în calitatea sa de conducător a autorității publice.
Prin urmare, efectele juridice ale actului administrativ normativ se nasc între autoritatea publică și particular.
Din această perspectivă, conducătorul autorității publice poate fi privit ca reprezentant legal al acesteia și nu ca o autoritate publică de sine- stătătoare față de care s-ar putea lega un raport juridic de drept material administrativ.
Din această perspectivă, pe plan procesual părțile litigante în cadrul soluționării excepției de nelegalitate dincolo de subiectele de drept procesual care sunt deja angajate procesual în litigiul în care s-a născut necesitatea soluționării excepției de nelegalitate figurează autoritatea publică emitentă a actului administrativ respectiv, care în speță nu poate fi alta decât C. N. de A. de S.
Din această perspectivă, conform art. 4 alin. 1 din L. nr. 554/2004 rap. la art. 137 alin. 1 C.pr.civ. Curtea va admite excepția calității procesuale pasive a P. C. N. DE A. DE S. și ca o consecință respinge excepția de nelegalitate invocată de reclamanta POP E.
2. Sub aspectul soluționării cauzei de față Curtea reține că obiectul excepției de nelegalitate îl formează dispozițiile art. 35 din Normele Metodologice, privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate F.ui N. U. de A. S. de S. aprobate prin O. nr. 6., emis de C. N. de A. de S., text care are următorul cuprins:
(1) În conformitate cu art. 215 alin. (3) din lege și art. 81 din Codul deprocedură fiscală, pentru obligațiile de plată față de fond ale persoanelor fizicecare se asigură pe bază de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A., titlul de creanță îl constituie, după caz, declarația prevăzută la art. 32 alin. (4), decizia de impunere emisă de organul competent al CAS, precum și hotărârile judecătorești privind debite datorate fondului. D. de impunere poate fi emisă de organul competent al CAS și pe baza informațiilor primite pe bază de protocol de la A.
(2) Titlul de creanță prevăzut la alin. (1) devine titlu executoriu la data lacare creanța bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzutde lege.
În legătură cu această prevedere, Curtea reține că, anterior într-un litigiu similar secția de profil a Î. a statuat că excepția de nelegalitate analizată prin raportare la dispozițiile legale invocate și în prezenta cauză nu este întemeiată. Astfel, prin D. nr. 3878 din 27 septembrie 2010 pronunțată de Î.-S. în dos. nr. (...) a statuat, în esență, că: … raportat la prevederile art. 216 din L. nr. 9., potrivit cu care, în cazul neachitării la termen, conform legii, a contribuțiilor datorate fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A., C., prin casele de asigurări sau persoane fizice ori juridice specializate, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului și a majorărilor de întârziere în condițiile O. nr. 9. privind Codul de procedură fiscală, republicat, că dispozițiile art. 35 din Normele metodologice nu au caracter nelegal întrucât nu adaugă la lege și nici nu contravin sensului și spiritului legii în aplicarea căreia au fost adoptate.
De asemenea, instanța supremă a mai reținut că: …norma legală cuprinsă în art. 216 din L. nr. 9. trimite în mod explicit la dispozițiile cuprinse în Codul de procedură fiscală atunci când menționează atribuțiile execuționale ale C. N. de A. de S.
Împrejurarea că dispozițiile cuprinse în art. 35 al Normelor metodologicestipulează și posibilitatea emiterii unei decizii de impunere de către organulcompetent al CAS nu reprezintă o nelegală adăugare la textul legii sus-arătat care să contravină prevederilor cuprinse în Codul de procedură fiscală, în condițiile în care potrivit art. 141 din acest cod executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, de către organul de executare competent, care în cazul dat este chiar C. N. de A. de S.
Interpretarea sistematică a prevederilor cuprinse în textele examinate conduce așadar la concluzia că prevederile art. 35 din O. Președintelui C. nr.
617/2006 nu depășesc cadrul legal stabilit prin L. nr. 9., în executarea căruia a fost esențialmente emis și nu contravin legii, în condițiile în care, strict cu privire la obligațiile de plată către F. N. U. de A. S. de S., în cadrul competențelor atribuite caselor de asigurări de sănătate de a aplica măsurile de executare silită sunt incluse și cele de emitere a titlurilor executorii, în condițiile și cu respectarea prevederilor cuprinse în O. nr. 9..
O astfel de interpretare apare ca fiind și rațională în condițiile în care,astfel cum corect au arătat și recurentele, gestionarea fondului național unicde asigurări sociale de sănătate, ca fond special ce se constituie din contribuția pentru asigurări de sănătate datorată, se realizează prin C. ca și prin casele de asigurări expres indicate, ceea ce demonstrează că aceste autorități se află direct și nemijlocit în posesia datelor necesare referitoare la cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate pentru a putea emite, prealabil executării silite propriu-zise, titlul executoriu, cu respectareaprevederilor art. 141 din Codul de procedură fiscală.
Deși conform dispozițiilor art. 4 din L. nr. 554/2004 soluția dată excepției de nelegalitate este valabilă și opozabilă doar față de părțile respectivului litigiu inter partes litigantes, Curtea nu poate omite că textul analizat face parte dintr-un act administrativ normativ cu vocație de aplicare repetitivă la un număr de situații nedeterminate, motiv pentru care dacă circumstanțele respectivelor situații nu sunt diferite se poate reține că statuarea instanței supreme are forță în toate aceste cazuri.
Se poate vorbi astfel de o veritabilă autoritate de lucru interpretat, mai ales că interpretare este dată de instanța supremă. Or, conform art. 126 alin. 3 din Constituția României Înalta Curte de Casație și Justiție este autoritatea judiciară constituțională ce are menirea de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești.
Din această perspectivă soluția de adoptată în materie de către instanța supremă este opozabilă C. de față.
Pe cale de consecință, Curtea urmează ca în temeiul art. 4 alin. 1 din L. nr. 554/2004 să respingă excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 35 din Normele Metodologice aprobate prin O. nr. 6., emis de C., invocată de reclamanta POP E. în dos. nr. (...) al T.ui M..
PENTRU A. MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
{ F. |HOTĂRĂȘTE}
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a P. C. N. DE A. DE S. și ca o consecință respinge excepția de nelegalitate invocată de reclamanta POP E.
Respinge excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 35 din Normele
Metodologice aprobate prin O. nr. 6., emis de C., invocată de reclamanta POP
E., domiciliată în B. M., str. R. nr.15/33, jud. M. în contradictoriu cu pârâții C.de A. de S. M. și C. N. de A. de S. B. cu sediul în str. C. nr.249, bl. S19, sector
3.
Respinge cererea privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată către pârâta C. de A. de S. M..
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 08 decembrie 2011.
PREȘEDINTE, GREFIER, L. U. M. T.
Red.L.U./Dact.S.M
5 ex./(...)
.
| ← Decizia civilă nr. 1240/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 41/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
