Decizia civilă nr. 427/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 427/2011
Ședința publică din data de 02 F. 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. M. JUDECĂTOR: G.-A. N. JUDECĂTOR: S. AL H. GREFIER: D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul P. V. împotriva sentinței civile nr. 3512 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al
Tribunalului C. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. A M. C. N. și chemata în garanție A. F. PENTRU M..
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează următoarele:
Cauza are ca obiect anulare act de control taxe și impozite -taxă de poluare.
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat a fost timbrat cu taxă judiciară de timbru în valoare de 2 lei, achitată cu chitanța nr.590901186 din (...), aflată la fila 3 dosar și timbru judiciar de 0,15 lei, lipsind dovada achitării diferenței taxei judiciare de timbru în valoare de 17,5 lei, datorată pentru recursul declarat
Prin Serviciul Registratură, la data de (...), recurentul-reclamant a depus la dosarul cauzei dovada achitării diferenței taxei judiciare de timbru.
Se constată că recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 al.2 C.pr.civ.
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2., constată că este legal investită raportat la dispozițiile art.3 pct.3 C.pr.civ coroborat cu art.10 al. 2 și 3 din L. nr. 554/2004. După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 3.512 din 22 octombrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C., s-a respins cererea in contencios administrativ formulată de reclamantul P. V., împotriva pârâtei A. F. P. C.- N., ca nefondată. Prin aceeași sentință, s-a respins cererea de chemare în garanție formulată de către pârâta A. F. P. C.-N. împotriva chematei în garanție A. F. PENTRU M.. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Excepțiile invocate de către pârâte prin întimpinări au fost soluționate în sedinta publica din data de (...) solutia si motivarea acestei soluții regăsindu-se in practicau prezentei hotărâri. Pe fond, tribunalul a retinut că reclamantul achiziționat un autovehicul care era înmatriculate anterior într-un alt stat membru al Uniunii E. (f.16,17 dosar fond). In vederea înmatriculării în R. a autoturismului, reclamantul a fost obligat să achite suma de 2.442 lei cu titlu de taxă de poluare, taxa pe care a achitat-o la A. F. P. a mun. C.-N. in (...). Reclamantul a solicitat restituirea acestor taxe pârâtei AFP C.-N. la data de (...) pârâta respingându-i cererea (f. 10,15 dosar fond) . A mai învederat instanța de fond că taxa de poluare a fost perceputa sub incidenta OUG 5. in forma initială și ca atare, legalitatea refuzului de restituire si legalitatea dreptului pretins de reclamant trebuie examinat prin prisma prevederilor OUG 5. in forma sus indicata . Astfel, OUG nr. 5. in forma initiala stabilește, potrivit dispozițiilor art. 1, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R.. Analizând compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar, tribunalul a apreciat că în speță nu sunt încălcate dispozițiile art. 25,28,30, 90 din T. de instituire a C. E. Astfel, potrivit dispozițiilor enunțate anterior, nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produselor altor țări membre ale Comunității unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Or, taxa de poluare instituită de dispozițiile OUG nr. 5. nu poate fi asimilată impozitelor interne, această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în R., înțeleg să le utilizeze pe teritoriul R., contribuind, astfel, la poluarea mediului. A. taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze în R. autoturisme second-hand, importate din U. E., ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze un autoturism, indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul discriminatoriu al taxei. Caracterul taxei prevăzute de dispozițiile OUG nr. 5. ca fiind unul de poluare rezultă din dispozițiile art. 1 alin. 2, care enumeră categoria de programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit actului normativ. Prin urmare, chiar dacă legiuitorul nu a găsit oformulă foarte potrivită prin condiționarea înmatriculării autoturismului de plata acestei taxe, acest aspect nu este de natură să o transforme într-o taxă de primă înmatriculare cum era cea prevăzută de dispozițiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal și apreciată ca nelegală de către instanțe. Nu în ultimul rând, tribunalul apreciază că nu trebuie omis nici faptul că instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre R. și Comisia E., astfel încât nu se poate aprecia că ar contraveni legislației comunitare. În ceea ce privește dispozițiile art. 25, 28 din T. de instituire a C. E., tribunalul a constatat că acestea nu sunt aplicabile în speță, în condițiile în care au în vedere taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent (art. 25), respectiv restricțiile cantitative la import precum și orice alte măsuri cu efect echivalent. Or, o taxă de poluare nu poate fi asimilată nici cu una vamală și nici cu o restricție cantitativă la import. A mai precizat instanța de fond că nu se poate vorbi în speță de o discriminare între autovehiculele second-hand ce se înmatriculează pentru prima dată in R. si autovehiculele second hand deja înmatriculate, ele neaflându-se într-o situatie similară. Astfel, in cazul celei de a doua categorii mai sus menționate, nu se mai poate stabili o taxa de poluare in vederea admiterii in circulație câtă vreme ele deja au fost admise in circulație anterior intrării in vigoare a dispozițiilor legale ce reglementează această taxă. În aceste condiții, tribunalul a apreciat că în speță, concluzia care se impune este aceea ca taxa de poluare in forma sa inițială nu contravine prevederilor dreptului comunitar. În consecință, tribunalul a apreciat că în mod corect pârâta a refuzat restituirea sumelor achitate de reclamant cu titlu de taxa de poluare pentru încălcarea dreptului comunitar, dispozițiile legale ce o reglementează fiind compatibile cu dreptul comunitar, acțiunea formulată fiind nefondată, motiv pentru care in temeiul art. 8,18 din L. 554/2004 a fost respinsă, iar pe cale de consecință,,în temeiul art. 60 și urm. C.pr.civ., s-a respins și cererea de chemare în garanție, pârâta necăzând în pretenții.. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul P. V. solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a hotărârii atacate, cu consecința admiterea acțiunii sale. În dezvoltarea motivelor de recurs, bazate pe dispozițiile art. 304 pct. 7,8 și 9 C.pr.civ. coroborate cu cele ale art. 312 pct. 1-3 C.pr.civ. și ale art. 20 alin. 3 din L. nr. 554/2004, reclamantul a arătat, în esență, că soluția pronunțată de către instanța de fond este nelegală fiind dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv a art. 90 parag. I și art. 174 din T. C.E. Astfel, se afirmă că a achiziționat un autovehicul M1, marca FORD, tip GAL/ESCORT TURNIER dintr-un stat membru al Uniunii E. pentru înmatricularea căruia în R. a fost obligată să plătească suma de 5.371 lei cu titlu de taxă de poluare prev. de dispozițiile O. nr. 5.. În acest context, solicită a se constata că taxa de poluare a cărei restituire o solicită contravine reglementărilor comunitare, iar refuzul pârâtei de a restitui aceasta taxa este în contradicție cu aceste dispoziții, care interzice orice discriminare în ceea ce privește libera circulație a bunurilor Mai arată reclamantul că prin instituirea acestei taxe este încălcat principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, în condițiile în care sunt obligați la plata acestei taxe doar cetățenii care achiziționează un autoturism rulat dintr-un alt stat comunitar, nu și cei care achiziționează autoturisme similare, dar de pe teritoriul R. T.depoluare nu este și nici nu poate fi considerată ca fiind o taxă de mediu, întrucât o asemenea taxă ar presupune aplicarea unor criterii echitabile pentru toți posesorii de autovehicule, indiferent de modul de dobândire sau locul dobândirii din spațiul comunitar, în funcție de gradul de poluare al autovehiculului. Obligarea proprietarului la îndeplinirea unor formalități suplimentare, respectiv plata unei taxe de poluare în R., condiționează exercitarea dreptului de folosință asupra autoturismului, în contradicție cu normele de drept comunitar referitoare la libera circulație a mărfurilor. În sprijinul susținerilor sale, reclamantul a invocat și dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția R. conform cărora legislația comunitară prevalează legii interne, astfel că dispozițiile T.ui au prioritate față de dispozițiile O. nr. 5., cu toate modificările și completările ulterioare. Invocând dispozițiile T.ui de A. al R. la U. E., reglementări C.E.D.O. precum interpretările Curții E. de Justiție, reclamantul susține că taxa de poluare are un vădit caracter ilicit, iar instanțele judecătorești au obligația de a respecta dispozițiile dreptului comunitar. Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente: Reclamantul-recurent a achiziționat un autoturism marca FORD, tip GAL/ESCORT TURNIER, care era înmatriculat anterior într-un alt stat membru al Uniunii E., iar la data de (...) prin cererea nr. 12.366, reclamantul s-a adresat pârâtei A. C.-N. solicitând restituirea sumei de 5.371 lei plătită cu chitanța seria TS5 nr. 3091078/(...) reprezentând taxă de poluare pentru autovehicule. Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. ,,Ab intio,, trebuie însă enunțată starea de fapt care sta la baza demersului dedus judecății si plecând de aspectele concrete ale spetei trebuie decelate normele de drept intern incidente si compatibilitatea acestora cu dreptul comunitar. Instanța de recurs, urmărind modificările succesive ale O. nr. 5., constata faptul ca raportul de drept fiscal s-a născut înainte de data modificării O. nr. 5. prin O. nr. 2. si OUG nr. 7. la data de (...), reclamantul s-a adresat pârâtei A. C.-N. solicitând calcularea taxei de poluare pentru autovehicule, taxa fiind achitata la (...). In consecința, compatibilitatea O. nr. 5. cu prevederile comunitare incidente trebuie analizată prin raportare la forma inițială a ordonantei. Prin L. nr. 157/2005 R. a ratificat T. prin aderarea R. B. și R. la U. E., efectele acestei ratificări fiind reglementată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R., astfel cum aceasta a fost republicată, în conformitate cu care prevederile T.elor Constitutive ale U.E și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. În conformitate cu prevederile art. 90 alin. 1 din T. Comunității E. „nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare";. Conform hotărârii C JE în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Trebuie avut în vedere de asemenea că T. CE a creat ";o noua ordine juridică"; în dreptul internațional (denumită astfel de Curtea E. de Justiție în cazul Van Gend en Loos, 1963), caracterizată prin faptul că are efect direct și se bucură de supremație (prioritate) în raport cu ordinea juridică internă. Aceste principii au fost consacrate și de art. 148 alin. 2 din Constituția R., potrivit cărora prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii E. au prioritate fața de dispozițiile contrare din legile interne. Prin aceste prevederi se limitează libertatea statelor membre în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii, respectiv discriminarea intre produsele importate și cele autohtone de natură similară. În speță, OUG nr. 50/(...) stabilește, potrivit dispozițiilor art.1, cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de administrația fondului pentru mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit art. 4, obligația de plată internă cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R.. Într-adevăr, determinarea taxei de poluare se realizează conform art.6 din OUG nr. 5. pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și capacitatea din punct de vedere al poluării, luându-se in considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4. T. de poluare introdusă prin disp. OUG nr. 5. reprezentă o exprimare a suveranității statale sub forma dreptului de a stabili taxe și impozite, iar obiectul analizei în această cauză nu poate fi decât verificarea identității de tratament dintre diversele feluri de autoturisme supuse taxei de poluare, mai exact, a neutralității taxei. Verificarea neutralității taxei se face prin compararea efectelor taxei asupra autovehiculelor importate dintr-un stat membru cu efectele taxei impuse unor autovehicule similare înmatriculate deja în statul membru, cărora deja le-a fost aplicată taxa. Prin urmare, eventualul caracter discriminatoriu al dispozițiilor O. nr. 5. poate fi analizat doar prin raportare la autovehiculele intrate în R. și cu privire la care s-a perceput taxa de poluare, iar nu cu privire la autovehiculele înmatriculate în R. înainte de (...) și nici cu privire la autovehiculele înmatriculate în perioada (...) - (...), supuse taxei de primă înmatriculare. E.luarea deprecierii unui autoturism poate fi extrem de dificilă, ceea ce a condus legiuitorul român la utilizarea unei grile de calcul, care însă nu este incompatibilă cu dreptul comunitar. A. pentru că, așa cum a reținut Curtea E. de Justiție în cauza C-393/1998, Antonio Gomes Valente c. Fazenda P.a, deprecierea exactă a unui autovehicul nu poate fi calculată decât printr-o expertiză individuală. Cu toate acestea, datorită faptului că un astfel de sistem este prea împovărător pentru statul membru ce impune o astfel de taxă, Curtea a admis totuși și posibilitatea impunerii taxei de primă înmatriculare, potrivit unei grile fixe de impozitare, ce ar putea să aibă în vedere diverse criterii în baza cărora să se poată realiza un calcul al deprecierii autovehiculului cât mai apropiată de realitate (vechimea autovehiculului, numărul de kilometri parcurși, tipul de motor, stareaautovehiculului, modelul autovehiculului, etc.). Curtea a apreciat că și un astfel de sistem va fi compatibil cu art. 90 CE doar dacă garantează în absolut toate cazurile (fără nici o excepție) că taxa aplicată nu depășește cuantumul valorii reziduale deja încorporate în valoarea autovehiculelor similare deja înmatriculate în statul membru respectiv. Curtea a mai precizat că un astfel de sistem poate garanta neutralitatea absolută a taxei, dacă respectă trei cerințe: a. să nu creeze o discriminare între bunurile importate și cele autohtone; b. sistemul să fie suficient de precis, astfel încât în baza acestuia să se poată realiza un calcul al deprecierii autovehiculului cât mai aproape de realitate; c. cel căruia i se impune taxa să aibă la dispoziție o cale de atac în fața instanțelor naționale în ipoteza în care consideră că valoarea deprecierii calculate în baza grilei fixe de impozitare nu corespunde realității. Pentru exercitarea eficientă a dreptului la acțiune, cel interesat ar trebui să cunoască factorii în funcție de care au fost stabilite procentele de depreciere. Analizând din această perspectivă O. nr. 5., Curtea observă că actul normativ în discuție respectă cerințele impuse de raționamentul instanței comunitare și în consecință nu contravine T.ui. Astfel, așa cum rezultă din disp. art. 3 alin. 1 din O. nr. 5., toate autovehiculele sunt supuse taxei de poluare, exceptările prev. de art. 3 alin. 2 din ordonanță vizând nu proveniența ci destinația autovehiculelor. S.ul este suficient de precis, acesta conținând elemente legate de norma de poluare, emisa de CO2, capacitatea cilindrică dar și o grilă de reducere a taxei, extrem de vastă prin categorii de „. a autovehiculelor, aptă să producă un calcul al deprecierii autoturismului foarte aproape de rezultatul pe care o expertiză individuală l-ar putea revela. Iar aceste criterii au fost deja recunoscute de CEJ ca fiind criterii obiective care pot fi folosite într-un sistem de taxare bazat pe o grilă de impozitare (Cauza C-290/2005, Akos Nadasdi, par.52). În fine, cel care consideră că valoarea deprecierii calculată pe baza grilei fixe de impozitare nu corespunde realității, are în disp. art. 10 din ordonanță, o cale eficace de a contesta măsura deprecierii, respectiv o procedură judiciară în cadrul căreia poate obține expertizarea tehnică a caracteristicilor autovehiculului rulat. În consecință, față cele menționat anterior, în condițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., se va respinge recursul declarat și se va menține în întregime hotărârea atacată. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge recursul declarat de reclamantul T. V. împotriva sentinței civile nr. 3512 din 22 octombrie 2010, pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 02 februarie 2011. Red.G.A.N./dact.L.C.C. 2 EX./(...).jud.fond:A.M.B.
| ← Decizia civilă nr. 4185/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 2900/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
