Decizia nr. 1032/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
D. CIVILĂ Nr. 1032/2012
Ședința publică de la 10 F. 2012
PREȘEDINTE G.-A. N.
Judecător S. Al H. Judecător M.-I. I.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta G. S. I. împotriva sentinței civile nr. 2796 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., în contradictoriu cu intimat C. DE A. DE S. A J. C., având ca obiect acțiune în constatare nulitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare a cauzei, se prezintă recurenta G. S. I. personal și consilier juridic C. N. pentru intimată.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul declarat nu este legal timbrat.
Se depune la dosar de către recurentă chitanța care atestă plata taxei judiciare de timbru de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, precum și un înscris reprezentând opinia unor colegi avocați din Baroul Dolj referitor la o situație similară, înscris care se comunică și cu partea adversă.
Reprezentanta intimatei depune la dosar note de ședință, din care un exemplar se comunică și cu recurenta.
Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale.
Recurenta solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii introductive, pentru motivele expuse pe larg în memoriul de recurs, pe care le reiterează și oral.
Intimata, prin reprezentant, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, ca temeinică și legală, reiterând în susținerea poziției procesuale argumentele din cuprinsul notelor de ședință.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2796 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta G. S. I., în contradictoriu cu pârâta C. de A. de S. a județului C. S-a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de pârâta C. de A. de S. a județului C. în contradictoriu cu reclamanta G. S. I.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
R. este avocat în Baroul Cluj, își exercită profesia în cadrul unui cabinet individual de avocat și se află în evidențele Casei de A. de S. C. din anul
2000, la cererea sa (fila 84), ca persoană care obține venituri din profesia de avocat.
În perioada ulterioară anului 2000, nu s-a făcut dovada că reclamanta a mai depus documentele prevăzute de lege pentru a i se putea calcula contribuția datorată la F. N. U. de A. S. de S. și nu s-a făcut nici dovada plății acestei contribuții.
La data de (...), reclamanta a depus, ca urmare a notificării nr.30139/(...) pe care a primit-o de la CAS C., o serie de înscrisuri sub nr.31278, printre care decizii de impunere plăți anticipate pentru anii 2002 -
2007 și decizii impunere anuală pentru anii 2002 - 2005 (filele 68 - 79). De asemenea, în data de (...), pe baza acestor înscrisuri și în temeiul art.216 din L. 9., potrivit practicilor și uzanțelor interne ale instituției, un angajat al CAS C. a completat cu datele furnizate o serie de tipizate denumite D. privind obligațiile de constituire și plată la F. datorate de persoanele ale căror venituri sunt impuse pe baza venitului efectiv realizat pentru anii 2002 - 2007 și le-a înmânat apoi persoanei care se prezentase la sediul CAS C. cu ștampila cabinetului de avocatură S. I. G., martora V. A. G. A. a ridicat declarațiile, precum și înscrisul denumit S. contribuțiilor declarate, încasate și restante și a dobânzilor și penalităților calculate, încasate și restante pentru perioada în litigiu, aplicând ștampila cabinetului (filele 58 - 64).
În (...), martorul V. O. F., contabil colaborator al cabinetului de avocatură, a semnat de primire același înscris denumit S. contribuțiilor declarate, încasate și restante și a dobânzilor și penalităților calculate, încasate și restante pentru perioada în litigiu, cu dobânzile și penalitățile calculate la zi (fila 57).
La data de (...), CAS C. a comunicat reclamantei la domiciliul acesteia, unde se afla și sediul cabinetului de avocatură (C. - N., str. C. D. G., nr.21, ap.6, jud. C.), o înștiințare de plată (filele 50 - 51) cu privire la debitele stabilite la F. (total 89.079 lei) și o notificare de a prezenta la sediul CAS C. decizia de impunere anticipată pentru anul 2008 și decizia de impunere anuală pentru anul 2006. Înscrisurile au fost primite de fiul reclamantei, astfel cum rezultă din confirmarea de primire (fila 49), precum și din propriile susțineri ale reclamantei. Că reclamanta însăși a primit în final aceste înscrisuri rezultă din faptul că a depus la CAS C. cele două decizii indicate, pe baza cărora s-a completat o declarație pentru anul 2008, ridicată la data de (...) de aceeași martoră, V. A. G., împreună cu o nouă situație a debitelor actualizată (filele 52 - 54).
Întrucât niciuna dintre aceste situații/declarații/înștiințări nu a fost contestată de reclamantă, o săptămână mai târziu, CAS C. a emis titlul executoriu nr.6/(...), împreună cu somația aferentă (filele 47 - 48) și comunicate reclamantei în data de (...), sub semnătura de primire a fiului acesteia.
Instanța a reținut ca fiind relevante în speță următoarele dispoziții legale
(în vigoare la (...)):
Art.208 alin.3 din L. 9. - A.le sociale de sănătate sunt obligatorii și functionează ca un sistem unitar;
Art.211 din L. 9. - (1) Sunt asigurați, potrivit prezentei legi, toți cetățenii români cu domiciliul în țară, precum și cetățenii străini și apatrizii care au solicitat și obținut prelungirea dreptului de ședere temporară sau au domiciliul în România și fac dovada plății contribuției la fond, în condițiile prezentei legi. În această calitate, persoana în cauză încheie un contract de asigurare cu casele de asigurări de sănătate, direct sau prin angajator, al cărui model se stabilește prin ordin al președintelui C. cu avizul consiliului de administrație.
(1¹) Asigurații au dreptul la pachetul de bază de servicii medicale de la data începerii plății contribuției la fond, urmând ca sumele restante să fie recuperate de casele de asigurări de sănătate și A. N. de A. F., în condițiile legii, inclusiv accesoriile aplicate pentru creanțele bugetare;
Art.215 din L. 9. - (1) Obligația virării contribuției pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanei juridice sau fizice care angajează persoane pe baza de contract individual de munca ori in baza unui statut special prevăzut de lege, precum si persoanelor fizice, după caz.
(2) Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații sunt obligate sa depună lunar la casele de asigurări alese in mod liber de asigurați declarații nominale privind obligațiile ce le revin fata de fond și dovada plății contribuțiilor.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplică și persoanelor care exercită profesii libere sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, să desfășoare activități independente.
Art.257 din L. 9. - (1) Persoana asigurată are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 213 alin. (1).
(2) Contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra: b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfășoară activități independente care se supun impozitului pe venit
(5) Contribuțiile prevăzute la alin. (2) si (4) se plătesc după cum urmează: b) trimestrial, pentru cele prevăzute la alin.(2) lit.b)
(7) Obligația virării contribuției de asigurări sociale de sănătate revine (...) asiguraților pentru veniturile prevăzute la alin.(2) lit.b);
Art.258 alin.3 din L. 9. - Nerespectarea prevederilor art. 257 alin.(1) duce la diminuarea pachetului de servicii de bază, potrivit prevederilor art. 220. Diminuarea pachetului de servicii de bază are loc după 3 luni de la ultima plata a contribuției;
Art.259 din L. 9. - (4) Persoanele care nu sunt salariate, dar au obligația să își asigure sănătatea potrivit prevederilor prezentei legi, sunt obligate să comunice direct casei de asigurări alese veniturile, pe baza contractului de asigurare, in vederea stabilirii și achitării contribuției de 6,5%.
(7) Persoanele care au obligația de a se asigura și nu pot dovedi plata contribuției sunt obligate, pentru a obține calitatea de asigurat: b) să achite pe întreaga perioadă a termenelor de prescripție privind obligațiile fiscale contribuția legală lunară calculată asupra veniturilor impozabile realizate, precum și obligațiile fiscale accesorii de plată prevăzute de G. nr. 9. privind Codul de procedură fiscală, dacă au realizat venituri impozabile pe toată această perioadă;
(8) Pentru situațiile prevăzute la alin. (7) termenele de prescripție privind obligațiile fiscale se calculează începând cu data primei solicitări de acordare a serviciilor medicale, la notificarea caselor de asigurări de sănătate sau la solicitarea persoanelor în vederea dobândirii calității de asigurat, după caz;
Art.261 din L. 9. - (1) Angajatorii și asigurații care au obligația plații contribuției în condițiile prezentei legi și care nu o respectă datorează pentru perioada de întârziere majorări de întârziere în condițiile Codului de procedură fiscală.
(5) Persoanele prevăzute la art. 257 și 258 au obligația de a pune la dispoziția organelor de control ale A. sau ale caselor de asigurări, după caz, documentele justificative și actele de evidență necesare în vederea stabilirii obligațiilor la fond;
Art.305 - Constituie contravenții următoarele fapte:
- nedepunerea la termen a declarației prevăzute la art. 215 alin. (2);
- refuzul de a pune la dispoziția organelor de control ale A. și ale caselor de asigurări a documentelor justificative și a actelor de evidență necesare în vederea stabilirii obligațiilor la fond;
Ordinul C. 617/2007.
Analizând coroborat aceste dispoziții legale, instanța a reținut următoarele (raportat inclusiv la aspectele pe care reclamanta le indică a fi clarificate în prezenta speță):
în considerarea calității de avocat, reclamanta este obligată, prin efectul L. 9., să achite contribuția la F., fiind înscrisă, de altfel, în această calitate în evidențele CAS C., la cererea sa, încă din anul 2000 (art.215 alin.1 și 3 din lege);
nu există identitate între noțiunile de persoană obligată la plata contribuției la fond și persoană asigurată, o persoană obligată la plată se consideră a fi asigurată numai în condițiile art.211 și 213 din lege;
această obligație subzistă, în temeiul legii, chiar în situația refuzului de încheiere a contractului de asigurare și chiar în lipsa afilierii libere la o casă de asigurări de sănătate. În acest caz, persoana nu se consideră a fi asigurată și nu beneficiază de întreg pachetul de bază de servicii medicale, ci numai de serviciile prevăzute de art.220 din lege (pachetul minimal), dar debitele înregistrate la fond vor fi calculate și recuperate de casa de asigurări;
art.208 alin.6 din lege prevede imperativ că nici măcar asigurarea voluntară de sănătate nu exclude obligația de a plăti contribuția pentru asigurarea socială de sănătate;
contribuția la fond este o creanță bugetară, care se execută în condițiile Codului de procedură fiscală și cu privire la care se calculează accesorii în condițiile aceluiași act normativ (art.216, 261 din lege);
în condițiile art.259 din lege, reclamanta trebuie să achite retroactiv contribuția pe întreaga perioadă a termenului de prescripție de 5 ani prevăzut pentru obligațiile fiscale, calculat de la data depunerii, în urma notificării făcute de CAS C., a înscrisurilor prevăzute de lege - (...);
faptul că pe această perioadă reclamanta nu mai poate obține, retroactiv, servicii medicale nu poate constitui un argument în sprijinul înlăturării obligației de plată, întrucât contribuția este datorată indiferent dacă persoana are sau nu nevoie de servicii medicale, fiind o contribuție socială și care, în temeiul art.2 pct.19 din L. 500/2002, este prelevată chiar fără posibilitatea obținerii unei contraprestații;
în cazul reclamantei, obligația de plată este trimestrială, creanța ajungând la scadență prin simpla împlinire a termenului de plată prevăzut de lege (art.8 alin.1 din ordin - contribuabilii care realizează venituri din activități independente virează trimestrial contribuția calculată la venitul estimat, până la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru), iar, potrivit art.119 C.proc.fisc., act normativ la care fac trimitere numeroase dispoziții din L. 9., majorările și penalitățile curg de la scadență. Pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Codului de procedură fiscală, sunt aplicabile prevederile art.13 alin.1 din OG 11/1996, care sunt, în esență, aceleași;
înscrisul denumit S. contribuțiilor declarate, încasate și restante și a dobânzilor și penalităților calculate, încasate și restante este numai documentul care detaliază situația concretă a acestor debite;
pe cale de consecință, o particularitate a acestei creanțe bugetare este faptul că, pentru a recupera sumele de bani datorate la F., organul competent, CAS C. în speță, poate aplica măsuri de executare silită pentru sumele detaliate în cadrul situațiilor pe care le comunică debitorului și care sunt apoi centralizate în titlul executoriu emis - în speță, titlul executoriu nr.6/(...) care centralizează situația debitelor la acea dată și care cuprinde toate elementele prevăzute de art.141 alin.4
C.proc.fisc.
În speță, întrucât din anul 2000 și până la data de (...), reclamanta nu a depus declarațiile prevăzute de lege, iar CAS C. nu a avut acces la situația sa financiară (ulterior a fost încheiat protocolul cu A. care permitea accesul la baza de date cu persoanele fizice care realizează venituri din activități independente), nu s-a putut emite nici un titlu executoriu în baza căruia reclamanta să fie executată silită, întrucât nu se cunoștea baza de calcul.
În anul 2007, contribuția a fost calculată retroactiv pe baza datelor financiare depuse la solicitarea CAS C. chiar de către reclamantă, prin persoana împuternicită în acest sens, martora V. A. G. U. depunerii, reclamanta a primit, chiar dacă nu i-a fost înmânată direct, situația datoriilor la F., însă nu a făcut niciun demers de contestare a acestora până la data primirii somației și a titlului executoriu, care a fost urmată de măsuri de executare silită prin poprire. R. a criticat modul în care CAS C. i-a comunicat înscrisurile ce fac obiectul prezentului litigiu, însă, de fapt, nu contestă că le-ar fi primit efectiv, scopul legii, și anume aducerea la cunoștința efectivă a contribuabilului, fiind practic atins.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.18 din L.
554/2004, instanța a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.
Instanța a respins ca neîntemeiată și cererea reconvențională formulată de CAS C., pentru următoarele argumente:
Raportat la precizările părților din ședința publică din data de (...) (fila
156), instanța a reținut că pârâta a solicitat pe cale reconvențională ca reclamanta să fie obligată să declare și să achite contribuțiile la F. aferent perioadei 2002 - 2009, solicitarea având un caracter preponderent subsidiar, în măsura în care reclamanta nu recunoaște că are această obligație.
Din interpretarea sistematică a prevederilor relevante ale L. 9., precum
și ale O. 617/2007, instanța a observat că, în esență, în cazul neachitării contribuțiilor la scadență, organul de executare silită competent, CAS C., are două posibilități: fie să solicite de la contribuabil documentele justificative și actele de evidență necesare în vederea stabilirii obligațiilor la fond (art.261), refuzul constituind contravenție, fie, în urma încheierii cu A. a protocolului care, începând cu data de (...), i-a permis accesul la baza de date cu persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, să prelucreze informațiile extrase din baza de date și să procedeze la executarea silită. De altfel, pentru perioada 2002 - 2007, sumele de bani datorate au fost deja stabilite și a fost începută executarea silită.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta G. S.-I. solicitând ca instanța de recurs, prin hotărârea pe care o va pronunța:
- să admită recursul și să modifice, în parte sentința atacată în sensul admiterii acțiunii formulate de reclamantă, respectiv
- să constate nulitatea absolută a actelor ce se vor a se constitui în titlul de creanță al pârâtei:
- extras de cont/înștiințare de plată cu nr. 33469/(...)
- somație cu nr. 33921/(...) și titlul executoriu ( ce ar trebui să cuprindă titlul de creanță ).
- declarațiile emise de pârâta în numele reclamantei și nesemnate de reclamantă pentru anii 2002-2007.
În cazul în care va considera că actele de mai sus au valoare de titlu de creanță:
II. - să se constate nulitatea absolută a acestui titlu de creanță datorită inexistenței dreptului de a stabili retroactiv datorii bugetare, în situația neacordării calității de asigurat datorită refuzului de a încheia contractul de asigurare.
III - să se constate prescripția dreptului pârâtei de a constata creanțe pentru perioada ce depășește 5 ani ( ce exced datei de 10.(...) conform art. 28 din Ordinul 617/(...) emis de C. sau datei. de (...) conform art. 91 C. proc. F.
).
- să stabilească astfel cuantumul datoriei.
IV. - fără cheltuieli de judecată.
În cazul în care instanța de recurs consideră că actele ce sunt supuse controlului judecătoresc nu sunt acte administrative solicită
- schimbarea motivării respingerii acțiunii și respingerea ca inadmisibilă a acțiunii.
În motivare s-a arătat că:
Art. 304, pct. 9, c. proc. civ.
Hotărârea instanței de fond este pronunțată cu încălcarea dispozițiilor legale privind desfășurarea procesului civil
Conform art. 129, alin. (6), C.pr.civ. judecătorul trebuie să hotărască numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
Nesocotind această obligație instanța de fond s-a pronunțat asupra altor probleme decât cele cu care a fost sesizată, fiind incident și motivul de recurs prevăzut de art. 304, pct. 7 C.proc.civ., hotărârea cuprinzând motive străine de natura pricinii.
R. a sesizat instanța de fond cu solicitarea de a se pronunța asupra
NULITĂȚII TITLULUI DE CREANȚĂ ( extras de cont, înștințare de plată, declarații ) ceea ce impune a verificarea acestor acte sub aspectul concordanței lor cu dispozițiile legale ce stabilesc condițiile de legalitate ale titlului de creanță ( art. 43, 82, alin. (2), 85, 86 alin. (4), 87.
În măsura în care aceste acte nu îndeplinesc aceste condiții ele sunt
NULE.
O variantă de abordare a soluționării cauzei era și aceea a inexistenței actelor administrative fiscale.
În cazul constatării validitătii formale a titlului de creantă reclamanta a solicitat constatarea nulității pentru inexistenta dreptului de a stabili retroactiv datorii bugetare în situația refuzului de a-mi încheia contract de asigurare.
Iar, în cazul extrem a solicitat a se constata prescripția dreptului de a constata creanțe bugetare pe perioada ce excede 5 ani ( de la data când se face constatarea, nu de când se află informațiile necesare ).
Deși, cererile reclamantei au o ordine cronologică, analiza lor trebuind să fie făcută la fel, instanta de fond a O. T. A SE P. A. O. E. AL D. - A. S. J.
Analiza s-a axat exclusiv pe existența obligației de plată, și pe posibilitatea executării silite, probleme ce exced obiectului acțiunii. Este evident că instanța de fond nu face diferența între titlul de creanță și titlu executoriu și confundă "situația debitelor" cu tilul de creanță, aceasta pentru că face afirmații că nu am făcut "niciun demers de contestare" a situatiei datoriilor.
R. nu putea face vreun demers pentru că nu cunoaște vreo cale legală sau nu de a contesta un astfel de script care nu poate fi calificat juridic pentru a putea fi contestat pentru că NU PRODUCE EFECTE JURIDICE (sau nu ar trebui să producă conform codului de proc. fiscală ). L. PREVEDE CARE ESTE ACTUL ADMINISTRATIV FISCAL CARE PRODUE EFECTE JURIDICE ȘI CALEA LUI DE ATAC!
Tot legea prevede și cum se execută creanțele bugetare, titlul executoriu fiind titlu de creanță ajuns la scadență ( executarea silită face obiectul altui dosar ).
R. a abordat calea legală de contestare și instanța de fond trebuia să analizeze prin prisma textelor ce le-a invocat existența și valabilitate a titlului de creanță.
Având în vedere că problema a fost abordată greșit, reclamanta este nevoită a explica din nou care sunt considerentele acțiunii, cu rugămintea de a analiza actele supuse judecății și a vă pronunța asupra valabilității lor.
- somație ( de executare)
- înștiințare de plată
- extras de cont
- declarații nesemnate
R. a fost nevoită a promova prezenta acțiune datorită demersurilor de executare silită promovate de pârâta C. C., care i-a comunicat 2 acte: nr. 33469/(...) denumit extras de cont/înștiințare de plată. nr. 33921/(...) - somație și titlu executoriu nr. 6.
Pe baza acestor acte s-a solicitat indisponibilizarea contului personal al reclamantei, motiv pentru care a promovat contestatie la executare, în prezent suspendată. În cadrul contestației la executare a solicitat a se constata inexistența unui titlu de creanță, care să se poată transforma în titlu executoriu precum și anularea actelor de executare.
Întrucât instanța a pus în discuție competența materială în soluționarea constatării inexistenței titlului de creanță, reclamanta a formulat prezenta acțiune.
Scopul acestei actiuni este deci acela de a se constata dacă există un titlu de creanță, iar dacă există să se constate nulitatea lui. Acțiunea este admisibilă, interesul reclamantei fiind evident, în situația nepromovării acestui demers fiind obligată la achitarea unei sume de bani pe calea executării silite. Singura instanță competentă material a se pronunța asupra valabilității unor acte ce se doresc a se constitui un titlu de creanță și sunt folosite ca atare, este instanța de contencios administrativ.
Deși, din actele trimise nu rezulta care ar fi titlul de creanță, pe parcursul procesului pârâta a susținut că TITLUL DE CREANȚĂ îl reprezintă
PROPRIILE DEC.ȚII ALE RECLAMANTEI, care poartă mențiunea că sunt titlu de creanță, declarații despre care a recunoscut că sunt redactate de un funcționar al CAS, că NU SUNT SEMNATE DE R. și că ar fi semnate de un împuternicit.
La data de (...), pe baza solicitării acesteia reclamanta a înregistrat la pârâtă sub nr. 31278, declarațiile de venit. Î. faptică a făcut-o V. A. ( colaborator al Cabinetului Individual de A. Dr. G. S. I. ), căreia i s-a comunicat să se prezinte a doua zi pentru a ridica contractul de asigurări sociale de sănătate. A doua zi, în data de (...) s-a prezentat, a primit contractul și o serie de declarații comunicându-i-se că trebuie să le semneze reclamanta, să le depună la pârâtă și când va fi cu plata la zi contractul va fi semnat și de către pârâtă.
R. nu a semnat nicio declarație și nici nu le-a depus la sediul pârâtei.
Că este așa rezultă din faptul că nu au număr de înregistrare așa cum are scriptul la care a anexat actele solicitate de C. C.
Susținerea că V. A. ar fi semnat ca delegat al reclamantei este nefondată, întrucât obligația de plată este personală a reclamantei, ea nu a avut niciodată calitatea de a o reprezenta sau de a face vreo declarație în numele reclamantei care să-i angajeze răspunderea.
Obligația de plată este a persoanei fizice și nu a formei de exercitare a profesiei - Cabinet de avocat G. S. I. - care, de altfel și are alt sediu. ( și nu același sediu cum reține instanța de fond)
Consideră că soluția depinde de răspunsul corect la o serie de probleme:
Față de susținerile pârâtei cum că titlu de creanță este constituit din declarațiile reclamantei, crede că nu se mai impune analiza primelor acte atacate sub aspectul valabilității titlului de creanță, iar dacă se consideră că da, argumentele sunt cele din acțiune, pe care nu le mai reiterează.
1. Cine are obligatia de plată?
E. că persoana asigurată. Conform art. 211, alin. (1) din L. nr. 9. sunt asigurați: toti cetătenii români cu domiciliul în tară care: fac dovada plății contribuției încheie un contract de asigurare cu casele de asigurări de sănătate
Diferența reținută de instanța de fond între persoanele obligate la plată și persoana asigurată nu prezintă relevanță din punct de vedere al obiectului dosarului.
Persoana obligată la plată devine persoană asigurată din momentul primei plăți, moment în care trebuie să fi încheiat și contractul de asigurare.
2. Există obligație de plată fară contract?
Conform art. 211, alin. (1) din L. nr. 9. și a O. nr. 345/(...) a C. încheierea contractului este obligatorie, existând formular tipizat, conform căruia asiguratul se obligă la plata contribuției ( art. V, lit. h ).
3. Cine are calitatea de asigurat?
Cel care începe a efectua plăți
Dar dacă nu ai încheiat contract de asigurare nu ești asigurat, respectiv nu beneficiezi de pachetele de servicii?
4. Dacă ești asigurat, și nu plătești, cum se execută creanța CAS?
Contribuția F. este o creanță bugetară, obligația de plată și executarea ei făcându-se în termenul art. 110 și 141 C. proc. F..
Conform art. 85 C.proc.fiscală, stabilirea contribuției se face prin declarație fiscală ( art. 82, alin. (2) și 86, alin. (4) ) prin decizia emisă de organul fiscal, în speță CAS
Conținutul declarației este enunțat la art. 82, alin. (2), C. proc. F., Iar conținutul deciziei de impunere la art .. 87 și 43 C. proc. F..
5. Deci, singurele titluri de creantă sunt: decizia de impunere și declarația proprie care să conțină obligația de plată a sumei concrete. Numai aceste două acte se pot transforma, conform art. 114 c. proc. F. în TITLU EXECUTORIU.
6. Că decizia de impunere poate fi contestată, este clar. Dar declarația?
Aparent ea nu ar avea cale de atac prin contencios fiscal. Dar, atunci cine ar putea declara nulă o astfel de declarație? ( pentru că nu se poate contesta dreptul de a solicita instanței o atare posibilă constatare ).
Răspunsul se află în:
Art. 86 C. proc. F., alin. (4) care prevede "declarația fiscală intocmita potrivit art. 82, alin. (2) este asimilată (s.n.) cu o decizie de impunere "
Art. 205, C. proc. F. - alin. (1) - "împotriva titlului de creanță se poate formula contestație potrivit legii".
Art. 218, alin. (2) C. proc. F. - "deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate ... la instanța judecătorească de contecnios administrative competentă, în condițiile legii".
Deci, declarație = decizie de impunere = titlu de creanță = contencios fiscal.
7. Poate emite CAS un titlu de creantă pentru sume prescrise? E. că NU.
Există un termen, de principiu, pentru executare, ( art. 131, C. Proc.
F.) și un termen pentru stabilirea obligațiilor fiscale ( art. 91 C. Proc. F. ).
Conform art. 91 C. Proc. F. dreptul organului fiscal de a stabili obligații fiscale se prescrie în termen de 5 ani și începe să curgă de la 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanța fiscală.
Prescripția este reluată și în art. 259 din L. nr. 9., și în Ordinul nr.
617/2007 a C., art. 28-31 pe care le anexează.
Deci, titlul de creanță nu poate fi emis pe o perioadă mai mare de 5 ani în urmă.
Ceea ce excede este NUL.
Prescripția dreptului de a constata creanțe fiscale este clar stabilită de lege În arte 91 C. Proc. F. și este de 5 ani de la 1 ianuarie a anului următor celui În care s-a născut creanța fiscală.
Creanța fiscală se naște la data stabilită de lege ( periodic ) în cursul anului fiscal, indiferent dacă debitorul face vreo declarație sau nu, și indiferent dacă este emisă vreo decizie sau nu.
Pârâta confundă ( și instanța de fond preia această confuzie ) În mod cert dreptul de a stabili creanțe cu cel de a executa silit, susținând că prescripția începe să curgă la 1 ianuarie după data când reclamanta a comunicat deciziile depuse la A. fiscală.
Este o susținere total ilogică.
Prescripția dreptului de a stabili creanțe ( evident, prin decizie) nu poate începe să curgă după data declarației ( când susține pârâta că s-ar fi născut creanța fiscală) pentru simplul argument că în cazul depunerii declaratiei nu mai este necesară stabilirea creantei pentru că acest lucru tocmai s-a făcut prin declarație.
Face trimitere la dispozițiile art. 259, alin. (7) al L. nr. 9. privind reforma în domeniul sănătății care prevede că pentru a dobândi calitatea de asigurat persoanele care nu pot dovedi plata contribuției sunt obligate să achite "pe întrega perioadă a termenelor de prescripție contribuția legală".
De menționat ar fi că reclamanta nu a solicitat calitatea de asigurat.
8. În situația în care titlul de creantă este declaratia debitorului și ea nu contine obligația de plată a penalităților, care este titlul de creanță pentru acestea?
Care e titlul de creanță ce se transformă în titlu executoriu? E. că e necesară emiterea unei decizii de impunere pentru penalităti !!!
9. Există pe perioada solicitată în acțiunea reconvențională text de lege care să oblige avocații la declararea lunară a obligației de plată?
Conform art. 8, alin. (2) din L. nr. 145/1997 cu privire la asigurarea de sănătate (abrogat ptrin O. nr. 150/2002 - abrogată de L. nr. 9.) calitatea de asigurat se dobândește de persoanele nesalariate din ziua în care s-a achitat contribuția, executarea acestei obligații făcându-se atunci conform O.G. nr.
11/1996 ( tot prin decizie ).
Conform art. 5, alin. (2) din L. nr. 145/1997 persoanele nesalariate aveau obligația de a comunica casei de asigurări veniturile impozabile, în vederea stabilirii contribuției.
Conform O. nr. 150/2002 - art. 8 - persoanele fizice aveau obligația virării - alin. (1) - și obligația depunerii lunare a declarațiilor pentru persoanele angajate.
L. nr. 9. - în art. 215 - regelementează: alin. (1) - obligația virării contribuției pentru persoanele juridice și fizice angajatoare și persoane fizice. alin. (2) - obligația persoanelor juridice și fizice angajatoare de a depune lunar declarațiile ( pentru angajați ). alin. (3) - cele două obligații de la alin. (1) și (2) pentru persoane fizice ce desfășoară activități independente.
Deci, acestea din urmă au obligația de V. și de D. L. PENTRU A.
Că este așa rezultă din textul art. 305 al L. nr. 9. care ( până la O. nr.
9. - data aproximativă a începerii vânătorii de persoane ce desfășoară activități independente ) nu prevedea ca și contravenții nedepunerea declarațiilor prevăzute de alin. (3) al art. 215 (pentru că nu exista obligația și ca atare nu puteau exista sancțiuni).
Abia prin O. nr. 117/(...) - alin. (3) al art. 215 prevede obligația pentru persoanele independente de a depune la CAS, "cu care au încheiat contract de asigurare" declarații privind obligația față de fond.
Nici nu putea exista obligația de declarare lunară pentru că această categorie are obligația de a declara anticipat anual venitul, de a achita trimestrial contribuția, și de a declara și regulariza după finalul anului fiscal datoria ( Ord. Nr. 617/2007 C. -art. 6 - 8 ).
10. Există obligația de declarare în perioada solicitată - deci de a emite singur "un titlu de creanță"?
NU - pentru că, conform legii nr. 145/1997 există doar obligația de declarare a veniturilor, conform O. nr. 150/2002, obligația există doar pentru persoanele angajate, iar conform L. nr. 9. până în decembrie 2010 nu exista decât obligația virării și a declarării lunare pentru angajați.
L. nr. 9. nu obligă persoanele ce exercită profesii liberale la declararea sumelor datorate, ci numai la depunerea declarațiilor nominale lunare pentru persoanele angajate ( ceea ce reclamanta a și făcut atât timp cât a avut angajați) - art. 215, art 258 din L. nr.9..
Singura obligație de comunicare pe care o au persoanele nesalariate este aceea de a comunica "casei de asigurări alese veniturile, pe baza contractului de asigurare în vederea stabilirii contribuției" ( s.n. ) ... art. 259, alin. (4) din L. nr. 9..
În ceea ce privește perioada, pentru anii 2002-2003 reclamanta reconvențională nu are interes procesual, sumele fiind evident prescrise.
Ca atare, neexistând contract de asigurare, neexistând vreo obligație legală de a declara sumele datorate nici măcar pe perioada prescripției de 5 ani, nu pot fi obligată la acest demers.
Există această obligație independent de contractul de asigurare? E. că
NU, fapt confirmat de textul nou introdus ce condiționează obligația de existența contractului de asigurare.
În final, mai face câteva precizări care de fapt trebuie să facă obiectul contenciosului administrativ (în mod normal, după emiterea titlului de creanță).
Deși, art. 208, alin. (3), lit. G din L. nr. 9. enunță principiul acordării pachetului de servicii medicale de bază în mod echitabil și nediscriminatoriu, art. 208, alin. (3), lit. a anunță principiul alegerii libere de către asigurați a casei de asigurări, art. 208, alin. (3), lit. b vorbește de solidaritate, art. 208, alin. (3), lit. e vorbește de participare obligatorie la plata contribuției,
CASJ C. consideră că:
R. a optat pentru CASJ C., deși nu a formulat nicio opțiune în acest sens ( după apariția L. în baza căreia se face executarea). nu a avut dreptul la pachetul de bază în ultimii 7 ani, în schimb, trebuie să plătească retroactiv cu majorări de Î. o sumă pentru care nu i-a acordat și nici nu mai poate să-i acorde vreo contraprestație. dar, oricum nu încheie cu reclamanta contract până nu achită toți banii pe ultimii 5 ( acum 9 ) ani, deși conform O. Președintelui C. aceste contracte trebuiau încheiate demult.
În concluzie:
- pentru stabilirea unei creanțe fiscale bugetare de către CAS este necesar un titlu de creanță,
- titlu de creanță poate fi decizia emisă de CAS sau declarația reclamantei,
- decizie nu există, declarația este scrisă de pârâtă și nesemnată de reclamantă sau vreun reprezentant legal sau convențional,
- obligația de a da declarație ( ca titlu de creanță ) a fost introdusă numai în decembrie 2010,
- oricum această obligație nu există fără contract de asigurare,
- nici decizie de impunere nu poate exista fără contract,
- nici penalități stabilite fără contract,
- dacă admitem că declarația poate fi titlu de creanță pentru bază, ea nu poate fi titlu de creanță pentru penalități.
Pârâta intimată C. de A. de S. a J. C. a formulat note de ședință prin care solicita respingerea recursului formulat de catre aceasta ca fiind neintemeiat si pe cale de consecinta mentinerea ca temeinica si legala a Sentintei civile nr. 2. pronuntata de Tribunalul Cluj in data de (...).
În motivare s-a arătat că în fapt, Tribunalul Cluj a retinut corect faptele derulate in perioada 2007-2009 si in mod corect a facut aplicarea prevederilor legale privind creantele fiscale respectiv asigurarile sociale de sanatate.
Prin actiunea introdusa in (...) la Tribunalul Cluj si modificata ulterior prin documentul intitulat" Precizarea actiunii" depus la termenul din (...), reclamanta a solicitat instantei de contencios administrativ constatarea nulitatii absolute a D.i privind obligațiile de constituire și plată la F. N. U. de A. S. de S. datorate de alte persoane decăt cele care desfășoară activitate în baza unui contract individual de muncă.
Asadar sustinerea recurentei, potrivit careia instanta fondului a dat hotararea cu incalcarea dispozitiilor art.129, alin.(6), C. proc. Civ. este neintemeiata.
Desi prin cererea initiala recurenta a solicitat instantei fondului sa constate nulitatea absoluta a Instiintarii de plata nr.33469/1 0.(...), Somatiei de plata nr.33921/(...) si titlului executoriu cu acelasi numar, ulterior prin precizarea actiunii mai sus amintita asa cum a aratat si-a modificat actiunea la termenul din data de (...).
In concluzie, instanta fondului nu s-a pronuntat asupra altor probleme decat cele deduse judecatii prin precizarea actiunii.
De altfel, nici nu avea competenta de a se pronunta asa cum sustine recurenta asupra capetelor de cerere prin S. si titlul executoriu , pe de o parte pentru ca aceste acte au fost contestate anterior de recurenta pe calea contestatiei la executare, asa cum arata si in motivele recursului iar pe de alta parte competenta de solutionare a contestatiei impotriva Somatiei si titlului executoriu apartine Judecatoriei iar aceste aspecte au fost lamurite anterior precizarii de actiune inregistrata de reclamanta la instanta fondului, acesta din urma fiind si motivul pentru care si-a precizat ulterior actiunea.
In opinia pârâtei, varianta de abordare a solutionarii cauzei propusa de recurenta, se regaseste in motivarea hotararii atacate .
Recurenta arata din nou in motivele recursului ca a solicitat constatarea nulitatii titlului de creanta pentru inexistenta dreptului de a stabili retroactiv datorii bugetare in situatia refuzului de a incheia contract de asigurare.
Or, instanta fondului in urma probelor propuse de reclamanta - martori, introgatoriu- in mod corect s-a pronuntat asupra problemelor cu care a fost investita si raportat la care recurenta a invocat si exceptia de neconstitutionalitate atat a dispozitiilor art.211, respectiv art.259 alin.7 din L. nr 9. pe care Curtea C. a respins-o prin D. nr.1240/(...).
Referitor la sustinerile reclamantei privind inexistenta unui Contract de asigurare semnat si imposibilitatea de a i se acorda retroactiv servicii medicale.
Art.2, pct.19 din L. nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanțele publice, defineste notiune a de contributie astfel: prelevare obligatorie a unei părți din veniturile persoanelor fizice și juridice, cu sau fără posibilitatea obținerii unei contra prestatii;
Asadar se deduce cu usurinta, coroborand aceste reglementari legale cu prevederile art.208,alin.(3) lit.e) (corespondentul art.l, alin.(2), lit.e din OUG nr.150/2002 ) respectiv art.215 alin.(3) al L. nr.9. ca persoanele care exercita profesii libere sunt obligate sa depuna la casele de asigurari alese in mod liber, declaratii nominale privind obligatiile ce le revin fata de fond si dovada platii contributiilor.
Obligatia de a depune Declaratii privind contributia datorata si de plati contributia la F. decurge direct din prevederile L. nr.9. si nicidecum din incheierea unui contract, care este de natura administrativa.
Contractul de asigurare a fost introdus prin prevederile O. C. nr. 345 din 8 august 2006 privind aprobarea modelului contractului de asigurări sociale de sănătate . Prin prevederile art.2 al acestui ordin, a fost instituita in sarcina caselor de asigurări de sănătate obligatia de încheia cu asigurații aflați în evidenta acestora, direct sau prin angajator, în termen de 12 luni (termen prelungit ulterior) de la data intrării în vigoare a ordinului, contracte de asigurări sociale de sănătate. Iar cu alți asigurați, pe măsura luării acestora în evidenta de casele de asigurări de sănătate.
Un alt argument in sprijinul sustinerii potrivit caruia contraprestatia medicala nu este conditionata de incheierea contractului de asigurari sociale este si cel regasit in prevederile art. 211 al L. nr.9. care arata:
(1) Sunt asigurati, potrivit prezentei legi, toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini si apatrizii care au solicitat si obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au domiciliul in Romania si fac dovada platii contributiei la fond, in conditiile prezentei legi. In aceasta calitate, persoana in cauza incheie un contract de asigurare cu casele de asigurari de sanatate, direct sau prin angajator, al carui model se stabileste prin ordin al presedintelui C. cu avizul consiliului de administratie.
(1 ind. 1) Asiguratii au dreptul la pachetul de baza de servicii medicale de la data inceperii platii contributiei la fond, urmand ca sumele restante sa fie recuperate de casele de asigurari de sanatate si A. N. de A. F., in conditiile legii, inclusiv accesoriile aplicate pentru creantele bugetare.
Se desprinde cu claritate ideea ca prestatiile medicale se furnizeaza de la data inceperii platii contributiei la F. si nu de la data incheierii contractului de asigurare .
Drept urmare, nu se justifica sustinerea potrivit caruia atata timp cat nu a incheiat valabil un contract de asigurare, reclamanta nu are nici o obligatie.
Dimpotriva apare ca evidenta si obligatia incheierii contractului de asigurare si nu cum lasa sa se inteleaga recurenta, ca atat timp cat acesta nu a fost incheiat, nu exista obligatii in sarcina sa.
Referitor la "D. privind obligatiile de constituire si plata .... "
Recurenta se afla in evidenta CAS C. din anul 2000. Obligatia declararii si virarii contributiei la F. a fost instituita initial prin prevederile L. nr.145/1997 a asigurarilor sociale de sanatate , care prin intermediul art.52 alin.(1) si (2) stabilea cota de contributie datorata incepand cu 1 ianuarie
1999 .
In conformitate cu prevederile legii mai sus precizate, reclamanta a depus la CAS C. , in data de (...) , o cerere prin care solicita sa fie luata in evidenta sistemului de asigurari de sanatate.
In anexa acesteia ,alaturi de alte documente, a depus Deciziile de impunere pentru plati anticipate cu titlu de impozit , emise de A. financiara C. pentru anul 1999 si 2000 ,in vederea calculului contributiei datorate la F. aferenta veniturilor realizate din activitatea de avocatura.
Desi cunostea obligatiile ce-i revin conform legislatiei in vigoare, contestatoarea nu a mai depus Deciziile de impunere anticipate si anuale emise de administratia finantelor publice, respectiv D. privind obligatiile de constituire si plata la F. N. U. de A. S. de S., decat in (...) alaturat adresei cu nr. de inregistrare 31278/(...) iar "D. .... " in (...) prin intermediul D-nei V. A. G. - trimisa de catre aceasta, data la care au fost constituite obligatiile de plata aferente perioadei 2002-2007 .
La data de (...) i s-a comunicat debitoarei prin intermediul E. O. F. - delegat tot de catre aceasta, S. contributiilor declarate, incasate si restante si a dobanzilor si penalitatilor calculate , incasate si restante , precum si faptul ca nu a depus D. anuala privind veniturile realizate in anul 2006 respectiv
D. anticipata privind veniturile realizate pentru anul 2008 .
In (...) CAS C. a instiintat din nou debitoarea ,prin N. si I. de plata nr.30363 , despre sumele datorate F. iar in (...) au fost depuse prin intermediul D-nei V. A. G. si aceste din urma decizii si declaratiile aferente.
La aceeasi data CAS C. a comunicat debitoarei S. contributiilor declarate, incasate si restante si a dobanzilor si penalitatilor calculate incasate si restante, actualizata cu debitele rezultate ca urmare a depunerii acestor din urma declaratii .
Analizand evenimentele mai sus aratate se deduce cu usurinta ca recurenta a actionat in cunostinta de cauza imputemicind persoanele mai sus aratate sa se deplasezeIa sediul CAS C. in vederea depunerii si semnarii declaratiilor.
Asa cum a declarat și martora V. A. G., D. despre care face vorbire au fost redactate de CAS C. au fost duse in vederea semnarii si stampilarii la sediul profesional al reclamantei iar ulterior semnarii si stampilarii au fost depuse la CAS C. .
Este evident ca daca nu si le-ar fi insusit, ar fi corectat din proprie initiativa aceste Declaratii asa cum avea posibilitatea sa o faca potrivit art.84
Cod.pr.fiscala.
Pentru a raspunde punctual intrebarilor formulate de recurenta in cuprinsul motivelor recursului:
1. Obligatia platii contributiei la F. o au asa cum arata si articolul 211 al L. nr.9. redat de recurenta , toti cetatenii romani cu domiciliul in
Romania. Exceptiile sunt limitativ prevazute la art.214 alin.(2) din lege care arata categoriile de persoane pentru care asigurarea este facultativa astfel:
" Asigurarea sociala de sanatate este facultativa pentru urmatoarele categorii de persoane care nu se incadreaza in prevederile alin. (1): a) membrii misiunilor diplomatice acreditate in R. b) cetatenii straini si apatrizii care se afla temporar in tara, fara a solicita viza de lunga sedere; c) cetatenii romani cu domiciliul in strainatate care se afla temporar in tara."
Recurenta nu se afla in nici una din situatiile de mai sus, in consecinta obligatia platii contrbutiei este evidenta.
2. Asa cum a aratat mai sus obligatia platii contributiei nu se afla intr- o relatie de interdependenta cu incheierea contractului de asigurare , ea existand si in lipsa acestuia si acest fapt decurge direct din prevederile legii.
Dimpotriva ambele obligatii atat a platii cat si obligatia incheierii contractului sunt coexistente.
3. Sunt asigurati toti cetatenii Romaniei, deosebirea fiind aceea prevazuta la art.220 din L. nr.9. si anume, persoanele care nu fac dovada calitatii de asigurat beneficiaza de servicii medicale numar In cazul urgentelor medico-chirurgicale si al bolilor cu potential endemo-epidemic si cele prevazute in Programul national de imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauzei, servicii de planificare familiala, in cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul-cadru aprobat anual prin hotarare de guvern.
Dovada calitatii de asigurat se face prin eliberarea unei adeverinte in acest sens de catre casa de asigurari de sanatate , iar aceasta din urma se elibereaza potrivit prevederilor art. 20 din Ordinul 617/2007 al C., dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
"a) nu figurează în baza de date a CAS, precum și în baza de date transmisă de A. în baza protocolului încheiat cu C., cu venituri impozabile pentru care au obligația plății contribuției. in situația în care se constată că realizează astfel de venituri, pentru care plătesc contribuția curentă sau nu realizează venituri la data verificării, se eliberează adeverința de asigurat; b) în cazul în care persoanele solicitante realizează venituri, pentru care nu au început plata contributiei. nu se eliberează adeverinta de asigurat până ce acestea nu încep să plătească contributia curentă. "
4. Modalitatea de executare a creantelor este prevazuta la art.216 al L. nr.9. astfel: In cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a contributiilor datorate fondului de catre persoanele fizice, altele decat cele pentru care colectarea veniturilor se face de A. N. de A. F., denumita in continuare A., C., prin casele de asigurari sau persoane fizice ori juridice specializate, procedeaza la aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor cuvenite bugetului fondului si a majorarilor de intarziere in conditiile Ordonantei G. nr. 9. privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
5. D. depuse de recurenta au devenit executorii prin neplata creantei la scadenta.
6. Declaratia fiscala depusa potrivit art.82 alin.(2) este asimilata cu o decizie de impunere si produce efectele juridice ale unei instiintari de plata de la data depunerii acesteia.
7. Potrivit prevedrilor art.259 alin. (8) al L. nr.9. termenele de prescriptie privind obligatiile fiscale se calculeaza incepand cu data primei solicitari de acordare a serviciilor medicale, la notificarea caselor de asigurari de sanatate sau la solicitarea persoanelor in vederea dobandirii calitatii de asigurat, dupa caz.
Asa cum rezulta din adresa nr.31278/(...) inregistrata de recurenta la
CAS C. pe care o anexează prezentei, aceasta a primit N. nr.30 139/(...).
In consecinta termenul de prescriptie privind obligatiile la fond in mod corect a fost stabilit ca fiind perioada 2002-2007.
8. Aspectele aratate in cadrul acestui punct de catre recurenta, nu au facut obiectul actiunii introductive . In consecinta instanta fondului nefiind investita nici nu putea sa se pronunte in acest sens.
9. Anterior intrarii in vigoare a L. nr.9. , OUG nr. 150 din 31 octombrie
2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, reglementa in acelasi mod obligatia platii contributiei de catre persoanele care exercita profesii liberale , si anume asa cum era prevazut la art.51 alin.2 lit.b).
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
In prezenta cauza nu există un titlu de creanță valabil emis.
Contribuția la F. este o creanță bugetară și prin urmare obligația de plată și executarea ei se poate relaiza doar potrivit art 110 din Cod pr fisc, în baza unui titlu de creanță și a unui titlu executoriu. Din construcția codului de procedură fiscală reiese necesitatea intocmirii initiale a titlului de creanță, care devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată sau a termenului prevăzut de lege.
Ori titlul de creanță, potrivit art 110 al 3 din OG nr 9. este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite potrivit legii.
Potrivit art 85 al 1 din OG nr 9. impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc astfel: a) prin declarație fiscală, în condițiile art. 82 alin. (2) și art. 86 alin. (4); b) prin decizie emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri.
De asemenea dispozitii similare se regăsesc în cuprinsul OGnr
61/2002 și OGnr 11/2006, astfel că regimul juridic al emiterii titlurilor de creanță este identic pe întreg intervalul 2002-2007.
Pentru a exista o creanță fiscală este necesară existența unui titlu de creanță - materializat fie într-o declarație fiscală a contribuabilului fie într-o decizie de impunere.
In cauză curtea observă că în ce privește creanța principală - înscrisurile de la filele 54,59-64 din dosarul de fond - denumite declarațiile privind obligațiile de constituire și plată la F. datorate de persoanele ale căror venituri sunt impuse pe baza venitului efectiv realizat aferente anilor
2002-2007, nu pot constitui titluri de creanță. De asemenea în ceea ce privește accesoriile calculate nu există emis nici un titlu de creanță (decizie de impunere).
Actul administrativ și mai cu seamnă actul administrativ fiscal impune exigențe de ordin formal pentru existența sa valabilă. Dacă în dreptul privat forma nu este o condiție de valabilitate decât în mod excepțional, fiind dominant principiul consensualismului, în dreptul public forma este esențială, fiind urmarea unei proceduri de emitere a cărei nerespectare atrage sancțiuni pentru actul administrativ fiscal astfel emis. Putem afirma că dreptul public este guvernat de principiul formalismului (în opoziție cu dreptul privat care se supune principiului consensualismului).
Acest formalism este consecința interesului public protejat - uneori în antiteză cu interesele private și autoritățile publice protejând acest interes public în mod inerent „restrâng"; anumite libertăți ale cetățeanului. Tocmai de aceea comportamentul autorității trebuie să fie consacrat de anumite tipare predefinite legal - pentru a nu exista ingerințe nepermise legal. In sens larg denumim prin formalism atât totalitatea elementelor conținute într-un act administrativ fiscal cât și procedura de emitere - modalitatea prin care autoritățile produc actul, fără însă a nu le diferenția. Ceea ce contează în prezenta cauză este vicierea procedurii de emitere a actului administrativ fiscal - denumit declarație privind obligațiile de constituire și plată la F. datorate de persoanele ale căror venituri sunt impuse pe baza venitului efectiv realizat aferentă anilor 2002-2007, și care nu poate constitui titlu de creanță în lipsa asumării prin semnătură de către contribuabil a formularelor pretipărite și completate de către angajații intimatei.
Curtea observă că declarațiile trebuie să îndeplinească formal cerințele impuse de art 82 Cod pr fisc. Declarația fiscală se întocmește prin completarea unui formular pus la dispoziție gratuit de organul fiscal. În declarația fiscală contribuabilul trebuie să calculeze cuantumul obligației fiscale, dacă acest lucru este prevăzut de lege. C. are obligația de a completa declarațiile fiscale înscriind corect, complet și cu bună-credință informațiile prevăzute de formular, corespunzătoare situației sale fiscale. Declarația fiscală se semnează de către contribuabil sau de către împuternicit.
Obligația de semnare a declarației fiscale se consideră a fi îndeplinită
și în următoarele situații: a) în cazul transmiterii declarațiilor fiscale prin sistemul electronic de plăți. D. depunerii declarației se consideră a fi data debitării contului plătitorului în baza acesteia; b) în cazul transmiterii declarațiilor fiscale prin sisteme electronice de transmitere la distanță în condițiile art. 83 alin. (1).
Rezultă așadar că cel care trebuie să completeze declarațiile (formulare pretipărite) este contribuabilul, în speță recurenta de G. S.-I. - ori acest lucru nu este îndeplinit. Împrejurarea că anumite înscrisuri completate de angajații intimatei, au fost semnate la (...) de către martora V. A. G. care a aplicat ștampila cabinetului de avocat nu poate asana viciul formal al nesemnării declarației de către contribuabil. Nu se poate reține existența unui mandat valabil pentru asumarea prin semnătură a declarațiilor fiscale, de vreme ce cu aceeași ocazia martora a depus mai multe înscrisuri la registratura intimatei.
Este de asemenea corectă și susținerea privind lipsa unui titlu de creanță pentru penalități în condițiile în care acestea nu rezultă din declarațiile fiscale și nici o decizie de impunere nu a fost emisă în acest sens.
În raport de momentul emiterii titlului executoriu și de prevederile art
91 al 1 cod pr fisc termenul de prescripție de 5 ani începe să curgă de la data de 01 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanța fiscală. Nu se va reține această apărare formulată de către recurentă.
De asemenea nu se va reține nici apărarea referitoare la lipsa de corelație între neîncheierea contractului de asigurare și existența obligației de plată a contribuției la fond.
Atât L. nr 9. cât și vechiul text OUG nr 150/2002 impuneau posibilitatea încasării acestor contribuții inclusiv în lipsa unui contract de asigurare și respectiv în cazul neprestării niciunui serviciu medical. Contribuția la fond nu reprezintă contravaloarea prestațiilor viitoare - și nu se cuantifică în contul fiecărui asigurat suma cu care acesta contribuie la fond, suma din care ulterior să se deconteze serviciile de care asiguratul a beneficiat. Acesta este un mecanism specific asigurărilor de sănătate private, voluntare și nu este specific asigurărilor sociale de sănătate care au un caracter obligatoriu.
Principiul constituțional al ocrotirii dreptului fundamental la sănătate obligă statul să instituie norme care protejează și stabilește limitele de exercitare a acestui drept. Statul garantează acordarea unui pachet de servicii de bază, prin intermediul asigurărilor sociale de sănătate. S. asigurărilor de sănătate, deși nu este unul exclusiv are un caracter obligatoriu, atât pentru pacient cât și pentru furnizorul de servicii medicale. Astfel, prin efectul legii (art 211 din L. nr 9.) sunt asigurați absolut toți cetățenii României, care au domiciliul în țară și care au plătit contribuția către fondul unic de asigurări sociale de sănătate. C. asigurării sociale de sănătate este că persoanele asigurate beneficiază de un pachet de servicii de bază, în caz de boală sau de accident, din prima zi de îmbolnăvire sau de la data producerii accidentului și până la vindecare (art 218 alin 1 din L. nr 9.). Acest pachet de servicii de bază poate fi acordat doar de furnizorii de servicii medicale (medici sau unități sanitare) care au încheiat un contract de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări sociale de sănătate.
Calitatea de asigurat impune, în mod obligatoriu, plata unei contribuții bănești lunare, în cuantum de 6,5% raportată la veniturile realizate, indiferent de starea de sănătate a pesoanei asigurate. A. sume se colectează în F. N. U. de A. S. de S., din care ulterior se decontează furnizorilor de servicii, prestațiile medicale. În această calitate, persoana în cauză încheie un contract de asigurare cu casele de asigurări de sanatate, direct sau prin angajator, contract de adeziune al cărui model se stabileste prin ordin al președintelui Casei N.e de A. de S. (art 211 alin 1 din L. nr 9.). În cazul neachitării contribuției la fondul unic, încasarea acestora se face prin executare silită potrivit dispozițiilor Codului de procedură fiscală, iar sancțiunea aplicată asiguratului este împiedicarea accesului la pachetul de servicii de bază și acordarea doar a unui pachet minimal de servicii, care se limitează numai la situațiile de urgență, la bolile cu potențial epidemic sau la monitorizarea sarcinii și la servicii de planificare familială, potrivit art 220 din L. nr 9..
Față de cele ce preced curtea potrivit art 20 din L. nr 554/2004 raportat la art 304 pct 9 si art 312 cod pr civ va admite recursul declarat de G. S.-I. împotriva sentinței civile nr. 2796 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o va modifica în parte, în sensul că va admite în parte acțiunea precizată și va anula titlurile de creanță reprezentate de declarațiile privind obligațiile de constituire și plată la F. datorate de persoanele ale căror venituri sunt impuse pe baza venitului efectiv realizat aferente anilor
2002-2007.
Curtea va respinge ca inadmisibile celelalte capete de cerere din acțiune. Nu constituie acte administrativ fiscale potrivit art 41 din OG nr 9. celelalte înscrisuri contestate, emise de către intimata. Curtea va menține restul dispozițiilor sentinței atacate, referitoare la respingerea cererii reconvenționale.
PENTRU A. MOTIVE, ÎN NUMELE L. DECIDE
Admite recursul declarat de G. S.-I. împotriva sentinței civile nr. 2796 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o modifică în parte, în sensul că admite în parte acțiunea precizată și anulează titlurile de creanță reprezentate de declarațiile privind obligațiile de constituire și plată la F. datorate de persoanele ale căror venituri sunt impuse pe baza venitului efectiv realizat aferente anilor 2002-2007.
Respinge ca inadmisibile celelalte capete de cerere din acțiune.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate, referitoare la respingerea cererii reconvenționale.
D. este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
{ F. |
Președinte, G.-A. N. | Judecător, S. Al H. | Judecător, M.-I. I. |
Grefier, A. B. |
}
Red.G.A.N./dact.L.C.C.
3 ex./(...)
Jud.fond: C. P.
