Decizia nr. 5523/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 5523/R/2012
Ședința din data de 19 iunie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. A. M.
JUDECĂTOR: S. L. R.
JUDECĂTOR: A.-I. A. GREFIER : A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul „. S.-M. - C. DE A. împotriva sentinței civilă nr. 6161 din data de 09 decembrie 2011, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., privind și pe pârâta A. F. P. A M. C. N. și BT L. T. SA C. N. , având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta pârâtei intimate BT L. T. SA C.-N., consilier juridic R. A. G., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat părților și nu este timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 19,5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 09 mai
2012, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul recurent a depus la dosar o cerere de renunțare la judecata cererii de chemare în garanție formulată împotriva SC BT L. T. I. SA și ca atare solicită modificarea/anularea sentinței primei instanțe în sensul de a se lua act de renunțarea reclamantului la judecarea acestei cereri.
La data de 13 iunie 2012, pârâta intimată SC BT L. T. I. SA a depus la dosar întâmpinare.
La data de 18 iunie 2012, reclamantul recurent „. S.-M. - C. de A. a depus la dosar chitanța cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 54,5 (fond și recurs) și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei (fond și recurs), Curtea constatând că recursul este legal timbrat.
De asemenea, la data de 18 iunie 2012, pârâta intimată A. F. P. a municipiului C.-N. a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, precum și judecarea cauzei în lipsă.
Reprezentanta pârâtei intimate SC BT L. T. I. SA depune la dosar delegația de reprezentare și arată că nu este de acord cu cererea de renunțare a cererii de chemare în garanție și arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond asupra recursului.
Reprezentanta pârâtei intimate SC BT L. T. I. SA solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii primei instanțe, pentru motivele invocate în memoriul de recurs depus la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 6161 din data de 09 decembrie 2011, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. s-a admis excepția invocată de pârâta A. F. P. a M. C.-N.
S-a respins acțiunea formulată și extinsă de reclamantul C. A. „. S. M., în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. a M. C.-N. și SC BT L. T. I. SA, pe excepția lipsei calității procesuale active.
S-a respins cererea de chemare în garanție a SC BT L. T. I. SA formulată de reclamant.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că în baza contractului de leasing financiar nr. 10714/LE/(...) încheiat între S. BT L. T. I. S. și S. T. SRL, cu privire la autoturismul în discuție Audi A6, societatea de leasing a achitat suma de 9411,01 lei pârâtei cu titlu de taxă specială de primă înmatriculare prin O. de plată nr.173/(...).
La data de (...) S. T. SRL actualmente S. C. I. SRL a cesionat către V. & M. creanța de 9411,01 lei reprezentând taxa de primă înmatriculare (f.4-5) iar ulterior, în urma dizolvării S. V. & M., prezenta creanță a fost cesionată reclamantului C. A. „. S. M..
Asupra aspectelor anterior menționate nu există puncte de vedere contradictorii între părți, ci ceea ce trebuie lămurit în speța de față este dacă reclamantul C. A. „. S. M. are calitate procesuală activă să solicite restituirea taxei de primă înmatriculare, achitată de S. B. L. T. I. S.
Din această perspectivă, s-a constatat că taxa nu a fost achitată nici de către V. & M., S. (actualmente C. A. „. S. M.) si nici de către S. T. SRL și prin urmare, este evident că între instituția pârâtă si reclamant nu există nici un fel de raport juridic fiscal.
In ceea ce privește invocarea cesiunii de creanță, s-a constatat că potrivit art. 30 din OG 92/2003, „creanțele principale sau accesorii privind dreptul de rambursare sau de restituire ale contribuabililor… pot fi cesionate numai după stabilirea lor potrivit legii";.
Prin urmare, atâta timp cât în favoarea S. T. SRL nu s-a recunoscut vreun drept legal la restituirea taxei speciale de primă înmatriculare, apreciem că reclamantului nu îi putea fi cesionată creanța in sumă de 9411,01 lei.
In concluzie, abia la momentul la care se va stabili că în mod legal S. T.
SRL avea posibilitatea să cesioneze această creanță, (instanta nefiind investită cu un atare capăt de cerere) actualul reclamant va putea să-și justifice calitatea procesuală activă în solicitarea de restituire a taxei de primă înmatriculare ce face obiectul prezentului dosar.
Așa fiind, în raport de argumentele anterior invocate și de textele de lege sus citate, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și s-a respins acțiunea formulată de cabinet avocat „. S. M..
Reclamantul prin completarea de acțiune a solicitat a se constata intervenirea subrogației în drepturile creditorului în principal a celei legale iar in subsidiar a celei convenționale a cedentei în drepturile SC BT L. T. I. SA, însă instanța a apreciat că in speță nu sunt incidente temeiurile de drept invocate, respectiv art.1107 pct.1, art.1108 pct.3 C.civ., deoarece taxa specială de primă înmatriculare nu a fost achitată bugetului de stat de către SC C. I. SRL C.-N. iar creditorul obligației de plată a taxei speciale de primă înmatriculare este bugetul de stat și nu SC BT L. T. SA.
Referitor la cererea de chemare în garanție, instanța a reținut următoarele: Potrivit prev. art.60 C.., „partea poate să cheme in garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretenții cu o cerere în garanție sau în despăgubire; în aceleași condiții, cel chemat in garanție poate la rândul său, că cheme în garanție o altă persoană";.
Din prevederile procedurale menționate rezultă că cererea de chemare în garanție este admisibilă în cazul în care partea „ar cădea în pretenții cu o cerere în garanție sau in despăgubire";.
În caza dedusă judecății, reclamantul C. de avocat M. S. nu poate cădea în pretenții, deoarece este cel care a promovat acțiunea prin care solicită restituirea unei sume reprezentând taxă specială de primă înmatriculare, care a fost achitată pentru bunul ce a constituit obiectul contractului de leasing cu nr. menționat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul „. S.-M. - C. DE A. solicitând admiterea recursului casarea în întregime a sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Cluj.
În motivarea recursului a arătat că încheierea de respingere a cererii de recuzare este nelegală și netemeinică întrucât încalcă disp. art.31 alin.1
C.proc.civ. referitoare la obligativitatea ascultării judecătorului recuzat.
Sentința primei instanțe este nulă întrucât a fost dată cu încălcarea obligației de citare/încunoștințare a părților.
Arată că părțile nu au fost încunoștințate despre data judecării cauzei, nefiind astfel în măsură să-și susțină apărările și să-și exercite astfel dreptul la apărare.
Sentința este nulă întrucât încalcă principiul contradictorialității.
În cauză niciuna din părți nu a avut posibilitatea să pună concluzii orale pe acțiunea introductivă sau pe cererea de chemare în garanție șu cu atât mai puțin pe excepția lipsei calității procesuale active.
Instanța a lăsat în 9 dec.2011 cauza în pronunțare doar pe excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Sentința este eronată în ce privește admiterea excepției lipsei calității procesuale active.
A solicitat să se constate că reclamantul acționează nu în baza unui drept propriu, ci ca subrogat al firmei de leasing adică al plătitoarei efective a taxei.
Raportul juridic în privința căruia a invocat constatarea subrogației nu este cel de plată a taxei, în care creditor apare în mod indubitabil organul fiscal, iar debitor firma de leasing ci acel raport juridic stabilit între organul fiscal ca și debitor al obligației de restituire a taxei, iar creditor fiind persoana îndreptățită să solicite restituirea.
Plătind taxa de primă înmatriculare, firma de leasing devine creditorul obligației de restituire a acestei taxe.
În măsura în care construcția logico-juridică a subrogației este primită de instanță, evident că nu mai poate fi valabil argumentul conform căruia utilizatorul nu poate solicita restituirea taxei întrucât nu a plătit-o; el o poate solicita întrucât, ca efect al subrogației preia poziția juridică a plătitorului.
Cesiunea de creanță intervenită în speță are a fi supusă normelor din
Codul civil și nu celor din Codul de procedură fiscală.
Sentința este netemeinică în ce privește cererea de chemare în garanție. Cererea de chemare în garanție este admisibilă și poate fi fondată doar în ipoteza respingerii acțiunii pentru lipsa calității procesuale active, ipoteză realizată în primă instanță.
Intimata BT L. T. I. SA prin întâmpinare (f.15-17) a solicitat respingerea recursului.
Analizind recursul Curtea retine urmatoarele :
In ceea ce priveste cererea de recuzare si respingerea acesteia prin incheierea nr. 1. instanta de recurs apreciaza ca aceasta cerere de recuzare a fost in mod legal respinsa .
In ce priveste obligativitatea ascultarii judecatorului recuzat din incheierea sus mentionata rezulta ca acesta a fost ascultat .
Codul de procedura civila nu prevede obligativitatea intocmirii unui proces verbal in acest sens fiind suficient ca acest act realizat oral sa fie consemnat in incheierea de sedinta .
In plus chiar si in ipoteza in care nu ar fi fost ascultat judecatorul recuzat sau imprejurarea ca nu s-a consemnat in incheiere parerea acestuia nu duce la nulitatea incheierii de respingere a cererii de recuzare .
Art. 105 alin. 2 C. prevede ca in ipoteza incalcarii unor norme de procedura pentru a interveni nulitatea este necesar ca prin aceasta incalcare sa se fi produs o vatamare care sa nu poata fi inlaturata decit prin anularea actului .Ori in speta imprejurarile sus mentionate nu vatama in nici un fel interesele recurentului reclamant intrucit motivul de recuzare invocat nu necesita lamuri suplimentare din partea judecatorului recuzat,existenta hotararilor pronuntate in alte dosare fiind un fapt obiectiv ce rezulta din verificarea dosarelor indicate in cererea de recuzare .Totodata judecatorul asa cum rezulta din incheierea din data de (...) cunostea existenta cererii de recuzare si dac dorea putea sa se abtina .Ca atare incheierea de recuzare nu este nelegala intrucit respecta exigentele art. 31
C. si chiar daca nu le-ar fi respectat sub aspectele invocate in recurs nu sunt intrunite cerintele art. 105 alin. 2 C. perntru a interveni nulitatea acestei incheieri.
In ce priveste temeinicia solutiei de respingere a cererii de recuzare, cererea de recuzare se intemeia pe prevederile art. 27 pct. 7 C. aratindu-se in sustinera ei ca acelasi judecator a mai pronuntat solutii si in alte cauze identice cu dosarul de fata .
Art 27 pct. 7 C. presupune ca judecatorul s-a pronuntat asupra solutiei ce se va da in pricina cu care este investit inainate de a ajunge la etapa deliberarii si pronuntarii sentintei .
Imprejurarea ca acesta a solutionat cauze similare in care problemele de drept erau aceleasi nu intra sub incidenta art. 27 pct. 7 C. intrucat prin solutionarea altor dosare in care se ridica aceeasi problema de drept judecaotrul nu si-a spus pararea cu privire la solutia concreata pe care o va pronunta in pricina ce se judecata in sensul art. 27 pct.7 C.
Ca atare incheierea de recuzare este legela si temeinica si sub acest aspect recursul se impune a fi respins .
In ce priveste motivul de recurs vizind nelegala citare Curtea apreciaza ca acesta este nefondat .Astfel cererea de recuzare s-a depus la termenul de judecata din data de (...) .Intrucit nu a fost posibil ca ea sa se judece in aceeasi zi s-a acordat un termen pentru solutionarea cererii de recuzare, cauza fiind amanata pentru data de (...) in sedinta publica.Amanarea cauzei s-a realizat in vederea solutionarii cererii de recuzare ,partile pastrind termenul in cunostiinta
.Evidnet ca nu s-a acordat termen de judecata pe data de (...) pentru solutionarea cererii de recuzare acest lucru fiind imposibil intrucit cererea de recuzare se judeca de un alt complet de judecata si in sedinta Camerei de C. .Ca atare amanarea cauzei timp de o saptamana inseamna acordarea unui termen pentru a exista intervalul de timp corespunzator pentru ca in cauza completul caruia ii revine spre solutionare cererea de recuzare sa aiba posibilitatea sa o solutioneze .
Pentru termenul de judecata din data de (...) partile au avut asadar termen in cunostiinta respectiv a fost citata parata AFP C. N. si ca atare ele au avut posibilitatea sa puna concluzii pe cererea de chemare in judecata.
In ce priveste admiterea exceptiei lipsei calitatii procesual active Curtea apreciaza ca motivul de recurs este nefondat .
Astfel primul aspect ce trebuie lamurit in ceea ce priveste cererea de chemare in judecata este acela daca reclamantul intimat a putut dobandi in mod valabil in speta dreptul de a cere restituirea taxei de prima inmatriculare si daca are pe cale de conseicnta calitate procesuala activa .In masura in care se statueaza ca acesta nu are datorita celor mai sus mentionate calitate procesual activa analiza celorlalte motive de recurs devine inutila acest unic motiv fiind suficient pentru admiterea recursului pe cererea de chemare in judecata .
In speta pentru stabilirea calitatii procesual active este obligatoriu in primul rand a se porni de la persoana care a achitat taxa de prima inmatriculare apreciata a fi achitata prin aplicarea eronata a prevederilor dreptului intern cu ignorarea principiului prioritatii dreptului comunitar ,situatie ce se incadreaza in art. 117 lit. d din OG 92/2003 (in privinta taxei de poluare o asemenea incadrare a fost retinuta si in decizia I. 24/2011).
Acest aspect este absolut necesar a fi lamurit intrucit conform prevederilor art. 117 din OG 92/2003 doar cel care a platit o taxa de prima inmatriculare lipsita de un fundament legal este indreptatit la restituire si devine astfel creditor in raportul de drept fiscal in care debitor este autoritatea fiscala care a incasat nelegal taxa a carei restituire se solicita in speta .
In al doilea rand in vederea stabilirii aceleiasi calitati procesul active este necesar a se face distinctie intre cele doua raporturi juridice care s-au derulat in speta .Un prim raport juridic este reglementat de art. 241 indice 1 si urm C .fiscal in baza caruia s-a achitat taxa de prima inmatriculare avind ca obiect plata taxei de prima inmatriculare .Al doilea raport juridic implicat in speta este cel nascut din incalcarea de catre legislatia interna cuprinsa in art. 214 indice 1 si urm C.fiscla a dreptului comunitar si art. 117 lit d din OG 92/2003 avind ca obiect restituirea taxei de prima inmatriculare .
In aceste doua raporturi juridice calitatea de creditor si debitor sunt diferite
.De asemenea ambele raporturi juridice sunt raporturi de drept fiscal supuse prevederilor Codului de procedura fiscala intrucit primul are ca obiect colectarea unei taxe iar al doilea restituirea unei taxe achitate fara o baza legala.
In ce priveste primul raport juridic taxa de prima inmatriculare a fost achitata de catre BT L. T. I. la data de (...) prin ordinul de plata de la f. 83 .
Este de necontestat ca aceasta taxa de prima inmatriculare s-a achitat din sumele de bani remise de catre SC T. SRL catre BT L. T. I. conform contractului de leasing aflat la f. 76-82 dosar fond .Astfel suma necesara platii taxei de prima inmatriculare a fost remisa de catre SC T. catre BT L. T. I. la data de (...) conform ordinului de plata de la f. 14 dosar fond si platita in baza facturii aflate la f. 15 dosar fond emisa de catre BT L. T. I. catre SC T. SRL .
Reclamantul a aratat ca prin aceasta plata a avut loc o subrogatie a lui SC T. SRL in dreptul firmei de leasing de a solicita restituirea taxei de prima inmatriculare.
Asa cum s-a aratat mai sus restituirea taxei de prima inmatriculare face obiectul unui raport juridic fiscal distinct in care calitatea de creditor apartine celui care a platit autoritatii fiscale taxa respectiva .
Raporturile juridice pe care platitorul taxei le are cu terte persoane produc efecte doar intre aceste ultime doua categorii fiind fara efect juridic in raport cu autoritatea fiscala .Ca atare imprejurarea ca firma SC T. SRL a remis firmei de leasing suma de bani reprezentind valoarea taxei de prima inmatriculare este irelevanta in speta prezentind relevanta doar in raporturile dintre utilizatorul SC T. SRL si BT L. T. I. SA.
Subrogatia consta in inlocuirea creditorului dintr-un raport juridic obligational cu o alta persoana care platind datoria debitorului devine creditor al acestuia din urma dobandind toate drepturile creditorului platit.
Cata vreme subrogatia implica si o plata este evident ca in speta subrogatia putea avea loc doar la plata taxei de prima inmatriculare fiind singura plata din speta .Subrogatia poate fi legala sau conventionala .Este evident ca nu se poate vorbi de o subrogatie legala intrucit nu exista un text de lege care sa o prevada expres.
In ce priveste subrogatia conventionala este exclusa existenta unei subrogatii consimtite de creditor adica de catre autoritatea fiscala intrucit in speta datoria a fost achitata de catre debitor in raport cu autoritatea fiscala .
In ce priveste subrogatia consimtita de debitor este evident ca in speta nu sunt intrunite cerintele art. 1107 pct. 2 c.civ in vigoare la data platii taxei de prima inmatriculare .Astfel in ordinul de plata nu se arata expres ca plata s-a facut cu suma remisa de SC T. SRL pe care o subroga in drepturile creditorului
.Actul prin care SC T. remite suma de bani catre firma de leasing nu imbraca forma inscrisului autentic si nu se prevede expres ca aceasta suma a fost data pentru ca firma de leasing sa isi plateasca obligatia legala fata de bugetul de stat aratind-se ca ea reprezinta contravaloarea facturii de la f. 15 .
Oricum efectul unei subrogatii este de dobandire a drepturilor creditorului in speta raportat la primul raport juridic al drepturilor autoritatii fiscale insa in speta prin mecanismul subrogatiei reclamantul doreste sa se subroge in drepturile aferente celui de al doilea raport juridic sus indicat ,drepturi care apartin aceleiasi persoane care are calitatea de debitor in primul raport juridic singurul la care se poate analiza subrogatia .
Din cele mai sus expuse este cert ca in speta o subrogatie in dreptul la restituire a taxei de prima inmatriculare este exclusa ,subrogatia avind un alt mecanism de functionare decit cel sustinut de reclamant ,putind opera doar raportat la primul raport juridic iar cerintele legale pentru aceasta subrogatie nu sunt indeplinite in speta .Ca atare o data cu stabilirea caracterului ilegal al taxei de prima inmatriculare dreptul de a cere restituirea ei a ramas in raport cu autoritatea fiscala in patrimoniul celui care a a platit-o respectiv al firmei de leasing intrucit si plata s-a facut de catre aceasta firma fara o subrogatie legala sau conventionala .
Dupa nasterea dreptului la restituire respectiv dupa (...) cind s-a abrogat aceasta taxa aceasta firma de leasing nu a transmis dreptul sau de a cere restituirea cuiva .De altfel o asemenea cesiune facuta de firma de leasing sau de utilizator in masura in care ar fi fost intrunite cerintele subrogatiei sustinute de catre recurentul reclamant nu era posibila raportat la prevederile art. 30 C.pr fiscala .
Pentru a respinge actiunea nu era necesara o declarare a nulitatii contractului de cesiune fiind suficient ca aceasta nevalabilitate sa fie pusa in discutie pe cale de exceptie sanctiunea sa constand in respingerea actiunii fundamentata pe un act nelegal .In fata primei instante aceasta nevalabilitate a fost pusa in discutie tocmai prin invocarea exceptiei lipsei calitatii procesual active de catre parata si intemeierea ei pe prevederile art. 30 C.pr fiscala (f. 32 dosar fond )
In privinta unei asemenea cesiuni de creanta Curtea retine ca potrivit articolului 23 cod procedură fiscală dreptul de creanță fiscală și obligația corelativă se nasc în momentul în care se constituie baza de impunere care le reglementează .Ca atare, de regulă S. și unitățile administrativ teritoriale au calitatea de subiect activ in raporturile de drept procesual fiscal iar pe cale de excepție această calitate aparține persoanelor fizice și juridice care au dreptul la rambursarea sau restituirea de impozite și taxe .
Articolul 30 cod procedură fiscală stabilește și posibilitatea de cesiune a creanțelor fiscale constând în dreptul de restituire sau rambursare a unor sume dacă sunt îndeplinite două condiții :creanța să fie stabilită în condițiile legii și cesiunea să fie notificată organului fiscal.
Prima condiție este o condiție de validitate deoarece creanța contribuabilului trebuie să rezulte din decizia de restituire sau hotărâre judecătorească în condițiile articolului 117 cod procedură fiscală .
Această condiție nu este îndeplinită de reclamant pentru că cesiunea nu poate fi anterioară stabilirii caracterului cert,lichid si exigibil al creantei prin decizie sau hotărâre judecătorească.
Fiind o reglementare derogatorie de la prevederile Codului civil ,cesiunea de creanță fiscala poate avea loc și produce efecte față de organul fiscal cu condiția stabilirii caracterului cert,lichid si exigibil al creanței contribuabilului. Cesiunea nu poate privi asadar drepturi litigioase sau drepturi al caror caracter cert,lichid si exigibil nu a fost stabilit inca ci doar drepturi deja existente și recunoscute de către părți si al caror caracter cert ,lichid si exigibil este stabilit in modalitatile sus mentionate .
Articolul 30 C.pr. fiscala se coroboreaza in sensul celor mai sus mentionate cu prevederile art. 116 alin. 5 lit h si alin 5 indice 1 C.pr.fiscala si art. 117 alin. 6
C.pr. fiscala care in ipoteza formularii unui cereri de restituire a unor creante fiscale prevad obligativitatea in primul rind a compensarii sumei ce trebuie restituita cu eventualele datorii fata de buget ale contribuabilului urminind ca doar suma ramasa in urma compensarii sa fie supusa restituirii .Ca atare in toate situatiile in care o persoana a achitat o suma supusa restituirii in primul rind se verifica daca nu opereaza compensarea si doar apoi se stabileste suma de restituit .Astfel se explica si de ce art. 30 C.pr.fiscala impune ca o conditie de validitate a cesiunii de creanta ca in cauza creanta cesionata sa fie stabilita adica sa aiba un caracter cert si lichid .
In speta dreptul la restituirea taxei de prima inmatriculare achitata si contrara dreptului comunitar nu a fost stabilita in conditiile art. 117 C.pr fiscala fie prin decizie de restituire ,fie prin hotarare judecatoreasca.Rezulta asadar ca cesiunea de creanta din speta nu este valabila ,iar cesionarul nu a dobandit nici un drept legal de restituire.Pe cale de consecinta cesionarul nu are calitate procesual activa de a cere restituirea taxei intrucit nu este titularul vreunui drept care sa fie lezat in speta .
Solutia de fata nu incalca principiul prioritatii dreptului Uniunii Europene sau al efectului direct al acestui drept.
Pe langa aceste principii o alta trasatura definitorie a dreptului european este autonomia procedurala nationala in aplicarea acestui drept .Aplicind si acest principiu este evident ca in cazul de fata reclamantul nu are calitatea procesual activa asa cum s-a aratat deja intrucit nu este titularul unui drept legal dobandit si pe cale de consecinta nu a suferit vreun prejudiciu legat de un asemenea drept prin incalcarea de catre legislatia interna a dreptului Uniunii Europene.
In ipoteza in care o taxa este perceputa contrar dreptului comunitar asa cum se arata in literatura de specialitate in virtutea autonomiei procedurale sus indicate caile procedurale de restituire ale acesteia sunt cele folosite si pentru recuperarea taxelor platite cu incalcarea dreptului intern cu conditia ca acestei cai sa fie efective si sa nu faca imposibla recuperarea taxei .
In ipoteza acestor actiuni la fel ca si pentru actiunile de restituire a taxelor interne exista un mecanism de verificare a existentei dreptului de restituire, respectiv se verifica daca taxa a fost achitata pentru un autovehicul ce provine din spatiul U.E,verificare ce se face fie de catre organul care a colectat taxa in cazul in care se adreseaza cu o cerere acestuia , fie de catre instanta de judecata
.Si in acest caz la fel ca si in cazurile din dreptul intern raman in vigoare in virtutea principiului autonomiei procedurale celelalte reguli cuprinse in Codul de procedura fiscala respectiv cele vizind compensarea si restituirea doar a sumei ramase dupa compensare si posibilitatea cesionarii doar dupa stabilirea lor
,aceste reguli neimpiedicind efectivitatea caii procedurale recunoscute celor in drept pentru recuperarea taxei de poluare achitata cu incalcarea dreptului UE si neincalcind principiul prioritatii dreptului Uniunii Europene si a caracterului direct al acestuia .
Totodata in raportul sau juridic cu fima de leasing autoritatea fiscala nu ar putea invoca lipsa de interes cita vreme firma de leasing a platit taxa a carei restituire se cere si nici imbogatirea fara justa cauza intrucit fata de autoritatea fiscala efectele juridice ale contractului de leasing nu exista .
Nu exista nici o discriminare intre proprietari si utilizatori intrucit conform legislatiei in vigoare taxa de prima inmatriculare se platea doar de cei care inmatriculau un autovehicul in calitatea de proprietari utilizatorul achitind aceasta taxa firmei de leasing in cadrul raporturilor lor contractuale si nu in raport cu autoritatea fiscala .Fiind vorba de situatii diferite o discriminare este exclusa .
Din cele mai sus expuse rezulta ca in speta reclamantul nu are calitate procesual activa ceea ce duce la respingerea recursului in ceea ce priveste cererea de chemare in judecata.
Recursul vizeaza si solutia data cererii de chemare in garantie .
In privinta acesteia in recurs reclamantul a depus o cerere de renuntare la judecata .
Curtea nu a putut lua act de renuntarea la judecata acestei cereri neexistind acordul chematului in garantie asa cum prevede art. 246 C. pentru situatia in care renuntarea la judecata se face dupa intrarea in fondul dezbaterilor .
Asa cum rezulta din practicaua hotararii recurate prima instanta a pus in discutia partilor si a ramas in pronuntare doar pe exceptia lipsei calitatii procesual active in cererea de chemare in judecata fata a pune in discutia partilor si cererea de chemare in garantie .
In plus aceasta cerere a fost respinsa retinindu-se in esenta ca art. 60 C. are ca premisa pentru formularea unei cereri de chemare in garantie imprejurarea ca partea ce o formuleaza sa cada in pretentii iar reclamantul nu poate cadea in pretentii .
„A cadea in pretentii „ in sensul art. 60 C. inseamna a pierde procesul .Prin respingerea cererii de chemare in judecata reclamantul a pierdut procesul fiind asadar intrunita aceasta cerinta a art. 60 C. .Ca atare se impunea ca prima instanta sa analizeze cererea de chemare in garantie in fond si nu sa o respinga practic ca inadmisibila .
În consecință ,in baza considerentelor de mai sus Curtea în baza articolului 312 cod procedură civilă raportat la articolul 20 din Legea 554/2004 va admite recursul ,va casa in parte sentinta recurata respectiv in ceea ce priveste solutia data cererii de chemare in garantie si va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante in aceste limite urmind ca in temeiul art. 315 C. prima instanta sa aiba in vedere ca in speta reclamantul a cazut in pretentii in sensul art. 60 C. si sa procedeze la solutionarea cererii de chemare in garantie pornind de la aceasta premisa .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
Admite recursul declarat de reclamantul M. S. M. - C. de avocat, împotriva sentinței civile nr. 6161 din (...) pronunțată în dosarul rn. (...) al T.ui C. pe care o casează în parte respectiv în ceea ce privește soluția dată cererii de chemare în garanție și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe în aceste limite.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 iunie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. A. M. S. L. R. A. I. A.
GREFIER
A. B.
Red.AAM Dact.SzM/2ex./(...)
