Decizia nr. 7/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 7/2012
Ședința de la 03 A. 2012
Completul compus din: PREȘEDINTE A. A. M. JUDECĂTOR M. S. JUDECĂTOR D. P.
G. M. B.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâtele D. G. A F. P. M. prin A. F. P. A M. B. M. și A. F. PENTRU M.-M. M. împotriva sentinței civile nr. 4.254 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., în contradictoriu cu reclamantul S. O. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile promovate sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din
Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentele recursuri.
Curtea, din oficiu, invocă ca motiv de ordine publică inaplicabilitatea prev. art. 120 - 124 C.pr.fiscală precum și excepția tardivității recursului formulat de A. F. PENTRU M.-M. M. și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 4.254 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al
T.ui M. s-a respins excepția neîndeplinirii procedurii prealabile și excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâta D. G. a F. P. M. .
S-a admis excepția inadmisibilității invocată de instanță din oficiu cu privire la petitul prin care se solicită să se constate nelegalitatea încasării taxei de poluare pe care îl respinge.
S-a admis în parte cererea formulată de către reclamantul S. O., în contradictoriu cu pârâtele D. G. A F. P. M., A. F. P. A M. B. M. și A. F.
PENTRU M., iar pârâtele au fost obligate să restituie reclamantului suma de
1.981 lei, cu dobânda fiscală în cuantum de 0.04 % calculată pe fiecare zi de întârziere începând cu data de (...) până la restituirea integrală a sumei, precum și să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de
43,3 lei .
Analizând actele și probele de la dosar, instanța de fond a reținut că decizia de calcul a taxei de poluare nr.31929 /(...) a fost emisă de către A. F. P. B. M. pentru înmatricularea autoturismului marca Citroen pe care reclamantul l-a cumpărat din Franța conform facturii depuse în copie la fila 13 din dosar. Prin această decizie s-a stabilit obligația de plată a taxei de poluare în cuantum de 1918 lei, sumă achitată prin chitanța nr.
1548248 /(...) (file 10-11 ).
Autovehiculul a fost înmatriculat pentru prima dată la (...)7 în țara din care provine - Franța conform certificatului de înmatriculare .
Potrivit art. 7 lit. g. din Ordinul nr. 1501/2006 reclamanta era obligată să depună dovada plății taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, stabilită potrivit legii, a căror înmatriculare se solicită ulterior datei de (...).
Reclamantul a contestat legalitatea deciziei de calcul și a solicitat restituirea taxei de poluare, contestație respinsă ca neîntemeiată prin decizia nr.1331 /(...) depusă la fila 23 din dosar.
Examinând cu precădere potrivit art.137 Cod procedură civilă excepția lipsei calități procesuale pasive, excepția inadmisibilității întemeiată pe neexercitarea procedurii administrative prealabile reglementată de art.205 și următoarele din Codul de procedură fiscală și excepția inadmisibilității invocată din oficiu cu privire la petitul prin care se solicită să se constate nelegalitatea încasării taxei de poluare, instanța de fond a reținut următoarele:
Actul atacat - decizia de calcul a taxei de poluare-este un act administrativ fiscal emis de o autoritate publică în vederea executării legii, fiind deci admisibilă verificarea legalității lui potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 pe calea acțiunii în contencios administrativ.
Conform art.109 Cod pr. civilă acțiunea în constatare este inadmisibilă dacă partea are la dispoziție acțiunea în realizare. Cererea de constatare a nelegalității încasării taxei de poluare nu poate fi primită în condițiile în care partea are la dispoziție mijlocul procedural reglementat de lege și anume contestația administrativă și acțiunea în contencios administrativ prin care să atace în termenele și condițiile procedurale stabilite în Codul de procedură fiscală legalitatea actului administrativ, mai exact a deciziei de calcul a taxei de poluare. Un alt argument care susține inadmisibilitatea acestui capăt de cerere decurge și din natura juridică a operațiunii de încasare a taxei de poluare care nu constituie un act administrativ prin ea însăși, ci doar o operațiune materială.
Pentru aceste motive, instanța de fond a admis excepția și a respins ca inadmisibil petitul prin care se solicită să se constate nelegalitatea încasării taxei de poluare.
Reclamantul a contestat legalitatea deciziei de calcul a taxei de poluare, cerere soluționată de pârâta D. G. a F. P. M. prin decizia nr.
1331/(...) prin care a fost respinsă ca neîntemeiată .
Prin urmare, a fost parcursă în condiții legale procedura administrativă reglementată în Titlul IX din Codul de procedură fiscală, asimilată procedurii prealabile prevăzută de art.7 din Legea nr. 554/2004 constatată prin decizia emisă de către D. G. a F. P. M. prin care s-a soluționat contestația.
Oricum, față de poziția de negare a efectelor acestei decizii în dreptul intern pe care pârâtele o manifestă, instanța apreciază că procedura prealabilă administrativă reglementată de art.205 și următoarele din Codul de procedură fiscală, concepută de către legiuitor ca un mijloc procedural eficient, care să permită revocarea actului administrativ fiscal atacat,nu ar constitui decât o barieră în exercitarea dreptului de liber acces la justiție care ar bloca restituirea taxei nelegale .
Calitatea de autoritate administrativă competentă să soluționeze contestația administrativă în care se materializează procedura prealabilă, obligatoriu a fi parcursă anterior exercitării acțiunii în contencios administrativ confirmă calitatea procesuală pasivă a pârâtei D. G. a F. P. M. a cărei chemare în judecată se impune pe de altă parte și în considerarea lipsei personalității juridice a A. F. P. B. M. care funcționează în subordinea direcției și care răspunde pentru actele și faptele acesteia.
În consecință, au fost respinse excepția lipsei calități procesuale pasive
și excepția inadmisibilității invocată de către pârâte.
În ceea ce privește fondul cauzei instanța a reținut că actul normativ incident, respectiv OUG nr. 5., în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F. P. A J.
M. prin A. F. P. B. M., prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C., pârâta a susținut că instanța de fond interpretând greșit disp. art.1 din O.U.G. nr. 5. a admis în mod nelegal acțiunea reclamantului și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală, calculată de la data plății.
S-a mai arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile O.U.G. nr.
5., care sunt aplicabile în cauză. Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din O.U.G. nr. 5., a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamantă nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului.
Mai arată recurenta că în mod greșit instanța de fond a dispus restituirea sumei reprezentând taxă de poluare, fără să se facă referire la actul din care provine această sumă.
De asemenea, recurenta critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. S. recurenta că fiecare stat membru al U. E. își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.
A mai apreciat pârâta că OUG nr. 5., în forma aflată în vigoare la momentul plății taxei, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 (art. 110) din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal.
Împotriva acestei hotărâri la data de 24 octombrie 2011 a declarat recurs și pârâta A. F. PENTRU M. solicitând modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului .
Analizând recursurile formulate, Curtea reține următoarele:
În ce privește recursul formulat de pârâta A. F. PENTRU M. B., Curtea a reținut că din dovada de la fila 46 (dosar fond), sentința i-a fost comunicată acesteia la data de 01 octombrie 2011, iar termenul de recurs prevăzut de art. 301 C. raportat la art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 și calculat potrivit art. 101 C., a expirat la data de 17 octombrie 2011 care este o zi de luni .
Conform art. 102 alin. 1 C., termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel, iar potrivit art. 103 alin. 1 C., neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Drept urmare, ținând seama că recursul a fost depus la posta la data de 19 octombrie 2011, peste termenul legal, în baza considerentelor mai sus reținute și a textelor legale invocate în baza art. 312 alin.1 C.p.c. recursul A. F. PENTRU M. B. va fi respins ca tardiv.
Recursul fiind soluționat în temeiul unei excepții, se apreciază de către instanță că este de prisos a mai fi analizate motivele de recurs privind fondul cauzei.Cu toate acestea aceasta parata beneficiaza de efectele admiterii recursului formulat de catre parata autoritate fiscala intrucit obligatia de restituire a taxei de poluare nu este una divizibila ci este o obligatie solidara paratii fiind obligati la restituirea aceleiasi taxe de poluare ilegal achitate .
În privința recursului formulat de pârâta D. M. prin A. B. M., Curtea reține următoarele:
Referitor la excepția inadmisibilității, derivate din neexercitarea de către reclamant a căii administrative de atac prevăzute de art. 205 și urm. din OG 93/2003, Curtea retine ca admisibilitatea unor actiuni ca si actiunea de fata avind ca obiect restituirea taxei de poluare in lipsa parcurgerii procedurii prevazute de art. 7 din OUG 5. corob cu art. 205-218 din OUG 92/2003 a fost statuata de catre I. in procedura de recurs in interesul legii prin decizia nr.24/(...) .
In ce priveste exceptia de inadmisibilitate privind lipsa procedurii prealabile prevazute de art. 7 din Legea 554/2004(inclusiv pentru petitul de dobanzi ) si pentru nerespectarea art. 1,2,8 din Legea 554/2004 aceasta este neintemeiata in conditiile in care refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri este o conditie de fond pentru admisibilitatea unei actiuni in contencios administrativ a carei indeplinire rezulta din practica administrativa a paratelor anterioara introducerii actiunii ,din pozitia procesuala a paratelor cit si din decizia aflata la f. 22-25 dosar fond . In aceste conditii au devenit incidente prevederile art. 7 alin. 5 corob cu art. 2 alin 2 n Legea 554/2004 .Procedura prealabila nefiind obligatorie nu se poate vorbi de tardivitatea ei .
In ce priveste motivul de recurs vizind exceptia lipsei calitatii procesual pasive invocata de catre recurenta parata acest motiv de recurs este nefondat.Astfel conform art. 7 din OUG 5. stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Pornind de la acest text de lege este evident ca si in cererea de restituire a taxei de poluare calitatea procesual pasiva aparține autorității fiscale care a stabilit si colectat aceasta taxa .
Referitor la fond:
În prezent, compatibilitatea O.U.G. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din T.F.U.E. incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunțate la data de 7 aprilie 2011,respectiv 7 iulie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 vizind forma initiala a OUG 5. respectiv C-2. vizind forma OUG 5. dupa (...) având ca obiect cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu respectiv Tribunalul Gorj.
Prin aceaste hotărâri Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din T.F.U.E., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din T.F.U.E. interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5. trebuie să se rețină că reglementarea națională in vigoare la data platii taxei este incompatibilă cu art. 110 T.F.U.E.
Concluzia care se impune asadar este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d)
C.pr.fisc).
In ce priveste cererea de acordare a dobânzilor :
Încasarea nelegală a unei taxe produce un prejudiciu prin lipsirea de respectiva sumă de bani pentru perioada cuprinsă între data încasării taxei si data restituirii efective. Normele speciale din materia dreptului fiscal nu reglementează acoperirea acestui prejudiciu, situație în care devin incidente normele dreptului comun. Nu se poate accepta aplicarea prin analogie a dispozitiilor art. 124 alin. 2 raportat la art. 120 alin. 6 si art. 117 C.p.c. deoarece este vorba despre norme de excepție, de stricta interpretare si aplicare doar la situația pe care o reglementează. Ca atare in speta nu este legala acordarea dobânzii fiscale .
În consecință, față de cele menționate anterior, în temeiul art. 304 indice 1 C.pr.civ corob cu art. 312 c.pr.civ. raportat și la dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, se va admite recursul formulat de pârâta D. M. prin
A. B. M. și se va modifica hotărârea recurată în sensul că se va înlătura obligația de plată a dobânzii fiscale stabilită în sarcina pârâtelor. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de D. G. A F. P. M. prin A. F. P. A M. B. M. împotriva sentinței civile nr. 4.254 din 23 iunie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o modifică în parte în senul că înlătură obligația paratelor de plată a dobânzii fiscale.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Respinge ca tardiv recursul declarat de pârâta A. F. PENTRU M. B. împotriva aceleiași sentințe
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința din 03 aprilie 2012.
Red.A.A.M./(...). Dact.H.C./3 ex. Jud.fond: M. H..
