Decizia nr. 8424/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI F.
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 8424/2012
Ședința la 23 O. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. I.
Judecător D. P.
Judecător A.-I. A.
Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul T. O. împotriva sentinței civile nr.719 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. în contradictoriu cu intimații A. F. P. D., A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu suma de 21,5 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la al doilea termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de (...) se înregistrează din partea recurentului - înscrisurile solicitate de către instanță.
Curtea , reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor aflate la dosar.
C U R T E A ,
Prin sentința civilă nr. 719 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., a fost respinsă excepția de inadmisibilitate a acțiunii, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. P. a municipiului D., excepția de tardivitate și excepția de prescriere a acțiunii.
A fost respinsă acțiunea față de D. G. a F. P. a județului C., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul T. O., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a municipiului D.
A fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A.
F. P. a municipiului T. împotriva chematei în garanție A. F. pentru M. B..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de (...) sub nr.(...), reclamantul T. O. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. a municipiului D. și D. G. a F. P. a județului C., anularea Deciziei nr.7599/2009 emisă de către D. C. și obligarea A. P. a municipiului D. să îi restituie suma de 4901 lei achitată cu titlu de taxă de poluare pentru autovehicule în vederea înmatriculării definitive a unui autoturism pe numele său, cu dobânda legală de la data achitării sumei și până la restituirea efectivă.
În motivarea cererii, reclamantul a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie această obligație sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, citând și practică națională și europeană relevantă.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: referat de calcul a taxei de poluare, decizia de calcul a taxei de poluare, răspunsul primit de la AFP D. la cererea de restituire.
Pârâtele au formulat întâmpinare, prin care a solicitat în principal respingerea cererii, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a F. P. a județului C. și excepția lipsei calității procesuale pasive a A. F. P. a municipiului D., întrucât suma de bani solicitată constituie venit la bugetul F. pentru M. și se gestionează de A. F. pentru M., excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât decizia de calcul a taxei de poluare nu a fost desființată prin exercitarea căii de atac speciale a contestației administrative prevăzută de art.205 și urm. din OUG nr.92/2003, excepția tardivității plângerii prealabile și excepția prescripției dreptului la acțiune, având în vedere că nu s-au respectat termenele prevăzute de art.7 și art.11 alin. 1 din L. nr.554/2004. Pe fondul cauzei, pârâta a precizat faptul că suma de bani solicitată de reclamant este datorată ca taxă de poluare în temeiul OUG 5. care nu contravine art.90 din T.ul C.E., scopul acestei ordonanțe fiind acela al asigurării protecției mediului pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în domeniu. A mai solicitat respingerea cererii de acordare a dobânzilor și a cheltuielilor de judecată.
Pârâtele au formulat cerere de chemare în garanție a A. F. pentru M. în considerarea faptului că potrivit art.1 al.1 din OUG nr.5., această taxă constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M. în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Examinând cu prioritate, în temeiul art.137 alin.1 C.proc.civ., excepțiile invocate prin întâmpinare, instanța le-a respins pentru următoarele argumente:
Instanța a observat că reclamantul nu contestă însăși decizia AFP de calcul a taxei, care, în fapt, a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale interne în vigoare la acea dată, ci compatibilitatea acestora cu legislația comunitară. Reclamantul a adresat, ulterior achitării taxei (formalitate necesară în vederea înmatriculării), o cerere către organul încasator - AFP D., cerere care a fost respinsă, împrejurare față de care reclamantului nu i se pot opune excepțiile invocate, cererea fiind admisibilă și formulată în termenul legal împotriva persoanei care a refuzat restituirea, avându-se în vedere și Decizia nr.24/2011 pronunțată de Î.
Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum și susținerile părților, cu privire la cererea de restituire a sumei de 4901 lei, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autoturism marca Suzuki, categoria auto
M1, norma de poluare E0, anterior înmatriculat într-un stat membru UE, iar pentru înmatricularea in România susține că a achitat o taxă specială de înmatriculare, în temeiul OUG 5., în cuantum de 4901 lei la AFP D.
La data de (...), reclamantul a solicitat pârâtei restituirea acestei taxe, însă acesta a refuzat restituirea acesteia.
Pe fondul cauzei, instanța a constatat că reclamantul, prin acțiunea introductivă deși a precizat în mod concret suma a cărei restituire o solicită nu a făcut dovada că a achitat această sumă. De asemenea nu a fost dovedit faptul că autoturismul provine dintr-un stat membru al Comunității E..
Având în vedere considerentele expuse, instanța a apreciat că cererea reclamantului este nedovedită, motiv pentru care a respins-o ca neîntemeiată, iar pe cale de consecință, în temeiul art.60 C.proc.civ., a respins și cererea de chemare în garanție ca fiind lipsită de obiect, întrucât pârâta AFP T. nu a căzut în pretenții.
De asemenea, a respins acțiunea față de D. G. a F. P. a județului C. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul T. O., solicitând admiterea recursului casarea sentintei recurate ca fiind netemeinica si nelegala,trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond.
În motivarea recursului arată că instanta de fond gresit a respins actiunea, trebuia să solicite probe pentru lămurirea pricinii deduse judecății, Prin aceasta hotarare a fost nedreptatit de catre instanta de fond, deoarece nu avea posibilitatea a cerceta fondului cauzei, fără a avea toate probele necesare.
Reclamantul a achiziționat autoturismul marca Suzuki Vitara ,fabricat in anul 1989, a fost obligat sa achite in Romania suma de 4.901 lei reprezentand taxa speciala de poluare, din care prin cererea nr. 9491 din (...) a solicitat restituirea acesteia de la parata de ordinul 1 ,care aceasta la randul ei a refuzat restituirea acesteia.
C. R. prevede expres că de la 1 ianuarie 2007, România este stat membru al U. E.. Potrivit art. 148, ca urmare a aderării,prevederile tratatelor constitutive ale U. E., precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin.2), iar Parlamentul,
Președintele R., Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2 (alin.4).
De altfel, prin L. nr.157/2005 de ratificarea T. de aderare a
R. și Bulgariei la U. E., statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității, dinainte de aderare.
Prin decizia în cauza Costa/Enel (1964), CJE a stabilit că legea care se îndepărtează de T. - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără al lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială.
Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior or, în speță, taxa specială auto a fost introdusă în legislația internă prin L. nr.343/2006 privind Codul F..
De asemenea, în cauza Simmenthal (1976), CJE a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă, acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale.
Potrivit art.214 ind.1 - 214 ind.3 din Codul F. și pct.31 ind.1 - 31 ind.2 din Normele Metodologice de aplicare a C. F., taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state.
Conform art.90 par.1 din T.ul Constitutiv al U. E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor nationale similare ..
Conform hotărârii CJE În cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor Î.e statele comunitare în condiții norma le de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge prin aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.
Așadar, rostul acestei, reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. Or, În România nu se percepe niciun fel de taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici.
A. 3 lit a și c din T.ul privind U. E. prevede expres eliminarea taxelor vamale între statele membre și interzice instituirea de cote vamale pentru anumite produse comercializate între statele membre ale U. E..
Curtea E. de Justiție, a stabilit într-o decizie din 1974 că toate regulile comerciale instituite de statele membre care au capacitatea de a împiedica, direct sau indirect, în fapt sau potențial, comerțul intercomunitar sunt considerate măsuri echivalente cotelor vamale, în speta de față taxa specială de primă înmatriculare, ceea ce contravine prevederilor T. Constitutiv al U. E..
Sub incidenta acestei taxe intră toate autovehiculele ce nu au mai fost înmatriculate în România, păstrându-se astfel conceptul de "taxă de primă înmatriculare", instituit inițial prin prevederile art.214 ind.1 - 214 ind.3 Cod fiscal, dovedite a fi nelegale. O.U.G. nr.5. privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule este în continuare discriminatorie și ilegală, menținând nelegalitățile cu privire la vechea taxă de primă înmatriculare. Noua reglementare care vizează suspendarea aplicării taxei de poluare pentru un an de zile în cazul autovehiculelor noi nu face altceva decât să demonstreze că discriminarea se menține, doar că autovehiculelor second hand din România, deja lnrnatriculate - pentru care nu se achită taxa la reânmatriculare, li se adaugă o nouă categorie scutită de taxă, cea a autovehuculelor noi. În continuare pentru autovehiculele second hand înmatriculate în alte state ale U. și reînmatriculate apoi în România se percepe taxa.
Prin instituirea acestei taxe este încălcat principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, în condițiile în care sunt obligați la plata acestei taxe doar cetățenii care achiziționează un autoturism rulat dintr-un alt stat comunitar, nu și cei care achiziționează autoturisme similare, dar de pe teritoriul R. C. R. prevede expres faptul că toți cetățenii sunt egali în fața legii, dar prin introducerea acestei taxe speciale se crează o discriminare pozitivă celor care achiziționează autoturisme deja înmatriculate în România.
Din analiza aplicării acestei taxe, rezultă că aceasta este percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în Comunitatea E. și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, la o nouă înmatriculare taxa nu mai este percepută, fapt ce încalcă principiul egalității în drepturi prevăzut de art.16 alin.1 din constituție, prin tratamentul discriminatoriu" ..
Nu pot exista, deosebiri în funcție de locul unde a fost înmatriculată mașina.
Taxa de poluare se percepe pentru o mașină second hand înmatriculată în UE și reînmatriculată în România. Dar această regulă nu este valabilă și pentru o mașină identică ce a fost înmatriculată în România, care este vândută din nou. Prin urmare algoritmul rațiunii pentru care taxa de primă înmatriculare a fost dovedită a fi nelegală se păstrează întrutotul și în ceea ce privește taxa de poluare.
Astfel, O.U.G. nr.5. privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule implică o discriminare între mașini identice, în funcție de locul unde a avut loc prima înmatriculare, în condițiile în care în T.ul privind constituirea Comunității E. interzice categoric astfel de discriminări.
Prin noua taxă se încalcă principiul nediscriminării produselor importate față de cele interne. Dacă alegem două mașini de aceeași marcă, același model, la fel de vechi, dar una provenind din România, alta din oricare altă țară membră vom constata instantaneu diferența. Pentru prima nu se va plăti taxa de poluare la reînmatricularea ei, în timp ce pentru cea de-a doua se va percepe această taxă.
Acest fapt încalcă principiul egalității în drepturi prevăzut de art.16 alin.(1) din Constituție, privind tratamentul discriminatoriu (diferențiat) aplicat.
Art. 25 al T. privind constituirea Comunității E. prevede: "Î.e statele membre sunt strict interzise taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent. Această interdicție se aplică de asemenea taxelor vamale cu caracter fiscal." A. 28 CE prevede: "Î.e statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent."
Conform art.90 par.1 din T.ul Constitutiv al U. E. nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor nationale similare.
Nici noua ordonanță nu ține seama de jurisprudenta C. E., care consacră interzicerea oricăror taxe cu efect echivalent, iar taxa de poluare introdusă în România constituie o taxă cu efect echivalent interzisă de articolele 23 CE și 25 CE.
Din jurisprudenta C. rezultă incompabilitatea acestui sistem de taxare cu art.90 CE, dacă nu cumva este organizat astfel încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare nationale și, prin urmare, să nu producă efecte "discriminatorii".
Din analiza aplicării acestei taxe, rezultă că aceasta este percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în Comunitatea E. și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele înmatriculate deja in România, la o nouă înmatriculare taxa nu mai este percepută, fapt ce încalcă principiul egalității în drepturi prevăzut de art.16 alin.(1) din
Constituție, prin tratamentul discriminatoriu"...
Nu pot exista deosebiri in funcție de locul unde a fost inmatriculată mașina. Taxa de poluare se percepe pentru o mașină second-hand inmatriculată in UE și reinmatricultă in România. Dar această regulă este valabilă și pentru o mașină identică ce a fost inmatriculată in România, care este vândută din nou. Prin urmare, algoritmul rațiunii pentru care taxele de primă înmatriculare a fost dovedită a fi nelegală se păstrează întrutotul și în ceea ce privește taxa de poluare.
Astfel, O.U.G nr.5. privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule implică o discriminare intre mașini identice, in funcție de locul unde a avut loc prima înmatriculare, în conditiile în care T.ul privind constituirea Comunității E. interzice categoric astfel de discriminări.
Așadar, rostul reglementării CE este de a interzice discriminarea fiscală intre produse importate și de cele similare autohtone, Or în Romania- stat membru EU-nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse și înmatriculate in țară iar apoi reînmatriculate in țara noastră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja in celelalte state comunitare și înmatriculate in România după aducerea acestora aici. Dispozițiile imperative ale T. CE se opun unei taxe speciale de primă înmatriculare (aici intră evident și taxa de poluare, pentru că se percepe cu ocazia: primei înmatriculări în România) pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, astfel încălcându-se principiul libertății circulației mărfurilor-adică se dezavantajează, direct sau indirect,mașinile din celelalte țări, membre UE, în competiția cu produsele similare autohtone.
Noțiunea de taxă cu efect echivalent rezultă dintr-o jurisprudență și se constată că orice taxă precuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare ale acesteia, și care reprezintă o taxă specială de înmatriculare (aici intră și taxa de poluare, percepută cu ocazia primei înmatriculări în țară) propriu-zisă constituie o taxă cu efect echivalent în sensul articolelor 23 CE si 25 CE.
După cum a statuat deja Curtea, articolul 90 CE reprezintă în cadrul T. CE o completare a dispozițiilor privind suprimarea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent. Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.
De asemenea în materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie importate, Curtea a considerat că articolul 90 CE vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne cu privire la concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import.
În vederea garantării neutralității impozitelor interne din perspectiva concurenței dintre autovehiculele de ocazie care se află deja pe piața națională și autovehiculele similare importate dintr-un alt stat membru decât România, trebuie comparate efectele accizelor instituite asupra acestei ultime categorii cu cele ale accizelor reziduale care se aplică primei categorii de autovehicule, deja supuse acestei taxe la prima lor înmatriculare.
Diferența de aplicare a taxei de poluare demonstrată în modul arătat introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în
România din Comunitatea E. în scopul reînmatriculării lor în România, în situatia în care acestea au fost deja înmatriculate în tara de provenintă, în timp ce pentru autovehiculele deja înmatriculate în România taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare.
Î.e principiile dreptului comunitar, obligatorii pentru instanțele judecătorești române, astfel cum s-a menționat prin referirile la art. 148 alin. 2 și 4 din Constituție, face referire la supremația dreptului comunitar, în speță a art. 90 par. 1 din T. și conchide că prin introducerea taxei de poluare pentru autoturisme și autovehicule, legiuitorul a încălcat în mod direct dispozițiile menționate ale T.. .
Pe de altă parte, un alt motiv de inaplicabilitate al OUG nr.5. este legat de împrejurarea că acest act normativ tinde să modifice Codul F., după cum reiese din prevede art. 14 alin 2 al ordonanței: "La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă art. 214 ind.1-214 ind.3 din L. nr.
517/2003 privind Codul F., publicată În Monitorul Oficial al România, Partea 1, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare".
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
În prezent, compatibilitatea O.U.G. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din T.F.U.E. incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunțate la data de 7 aprilie 2011,respectiv 7 iulie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 vizind forma initiala a OUG 5. respectiv C-2. vizind forma OUG 5. dupa (...) având ca obiect cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu respectiv Tribunalul Gorj.
Prin aceaste hotărâri Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din
T.F.U.E., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din T.F.U.E. interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5. trebuie să se rețină că reglementarea națională in vigoare la data platii taxei este incompatibilă cu art. 110 T.F.U.E.
Concluzia care se impune asadar este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d)
C.pr.fisc).
Recurentul reclamant a facut dovada ca autovehiculul pentru care a achitata in speta taxa de poluare provine din spatiul UE in recurs.
Curtea reține că taxa de poluare ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației interne în vigoare anterior datei de (...) respectiv in perioada 1 iulie 2008-(...) și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Î.-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.
Din această perspectivă reclamantul recurent are dreptul la restituirea integrală a taxei încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor
U. E..
În astfel de situații Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din T.(actualmente art. 110 TFUE), cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite ( A se vedea: CJCE, cazul nr. 68/79 Hans Just I/S contre
Ministère danois des impôts et accises precum și cauza conexată nr. C-
290/05 și C-333/05 Ákos Nádasdi și Ilona Németh parag. 61-70).
Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de (...) pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa de poluare .
Nu în ultimul rând, Curtea reține că restituirea doar a diferenței între taxa încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la (...) și taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa de poluare încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 1 din Constituție.
Din această perspectivă, aplicarea Legii 9/2012 nu poate paraliza demersul reclamantului și nici nu poate pune sub semnul îndoielii legalitatea și temeinicia sentinței recurate conform argumentelor deja expuse în precedentul prezentelor considerente.
Referitor la cererea de acordare a dobânzilor:
Este de principiu că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.
Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil. Numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului.
Așa fiind, Curtea constată că se impune a soluția cauza cu aplicarea normelor legale și a principiilor de reparație a prejudiciului încercat de contribuabil.
Nu se poate paraliza dreptul contribuabilului de a beneficia de reparația integrală a prejudiciului numai pe considerentul că acesta are doar dreptul să i se restituie suma plătită fără bază legală iar dobânda se poate acorda doar dacă administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege, dobândă care ar curge doar de la data refuzului de a dispune restituirea sumelor solicitate.
Dacă s-ar admite teza pârâtei, conform căreia indiferent de situație și de perioada de folosire a unei sume de bani achitată la bugetul de stat fără temei legal aceasta este ținută să restituie doar suma plătită la bugetul de stat de către contribuabil fără o altă reparație în ipoteza în care cererea de restituire este rezolvată în termen de 45 de zile de la înregistrare și indiferent de perioada de timp cât bugetul de stat a beneficiat de fructificare acestei sume, ar însemna ca bugetul de stat să se îmbogățească pe măsura însărăcirii patrimoniului contribuabilului cu suma ce reprezintă prețul folosinței banilor pe perioada de referință.
Or, dacă am accepta o astfel de rezolvare ar însemna ca niciodată contribuabilul să fie corect și complet despăgubit pentru prejudiciul ce l-ar încerca prin reținerea la bugetul de stat pe o perioadă de timp însemnată a unei sume fără o bază legală, punând astfel în pericol principiul răspunderii patrimoniale ce presupune reparația în natură și integrală a prejudiciului.
Raportat la prevederile OUG 5. conform carora taxa de poluare reprezinta venit la bugetul fondului de mediu si se gestioneaza de chemata in garantie si in temeiul art. 1 din acest act normstiv si a art. 60 C.pr.ciov se va admite si cererea de chemare in garantie .
În consecință, față de cele menționate anterior, în temeiul art. 304 pct.
9 c.pr.civ. raportat și la dispozițiile art. 20 din L. nr. 554/2004, se va admite recursul declarat de reclamantul T. O. împotriva sentinței civile nr. 719 din
(...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. în sensul că va admite cererea de chemare în judecată și va dispune restituirea taxei în cuantum de 4901 lei cu dobânda legală de la data plății și până la restituirea efectivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de reclamantul T. O. împotriva sentinței civile nr. 719 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. în sensul că admite cererea de chemare în judecată și dispune restituirea taxei în cuantum de 4901 lei cu dobânda legală de la data plății și până la restituirea efectivă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER C. I. D. P. A. I. A. M. N. ȚÂR
Red. D.P. dact. GC
3 ex/(...)
Jud.primă instanță: A.Rădulescu
