Sentința nr. 20/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA a II-a CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR. (...)

SENTINȚĂ CIVILĂ NR.20/2012

Ședința ta de 16 ianuarie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. P. GREFIER: L. F.

S-a luat în examinare, pentru pronunțare, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. M. R. în contradictoriu cu pârâții O. ROMÂN PENTRU I. - D. M. și S. PENTRU I. AL J. C., având ca obiect litigiu privind regimul străinilor.

În data de 13 ianuarie 2012 s-au înregistrat la dosarul cauzei concluzii scrise din partea pârâtului S. PENTRU I. AL J. C..

Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 09 ianuarie 2012, încheiere care face partea integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi.

C U R T E A

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de (...), reclamantul M. M. R., cetățean tunisian, a chemat în judecată O. ROMAN PENTRU I. - D. Migrațiune și S. PENTRU I. AL JUD. C., solicitând admiterea contestatiei si anularea Deciziei de R. de pe T. R. nr. 1545059 din data de (...), comunicata acestuia la data de (...), obligarea pârâtului la prelungirea dreptului de sedere si eliberarea permisului de sedere, fara cheltuieli de judecata.

În motivare arată că in anul 2008 i s-a acordat dreptul de viza de lunga sedere pe teritoriul R., conf. art. 24 alin. 2 din OUG nr. 1., intrucat a fost admis la studii de catre UMF C.

Potrivit acestui text de lege viza de lunga sedere permite prelungirea dreptului de sedere temporara si obtinerea permisului de sedere. In conditiile textului de lege mentionat mai sus, in fiecare an a solicitat si a obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara, anual fiindu-i eliberat permisul de sedere.

In luna octombrie 2011 a adresat o noua cerere O.ui Roman pentru I. - D. M. - S. pentru I. al J. C. solicitand a-i fi prelungit dreptul de sedere temporara pe teritoriul R. si eliberarea unui nou permis de sedere.

La data de 05.12.201l i-a fost comunicata sub semnatura Decizia de R. de pe T. R. nr. 1545059/(...) prin care a fost informat ca a fost refuzata cererea sa si este obligat ca in termen de 30 de zile să părăsească teritoriul

R..

În opinia sa, decizia este nelegala pentru urmatoarele considerente:

In conformitate cu art. 82 alin.2 din OUG 1. "decizia de returnare se redacteaza in doua exemplare, fiecare in limba romana si intr-o limba de circulatie internationala" ori asa cum rezulta din decizia atacata aceasta este redactata in limbile romana si engleza doar formularul tipizat, insa motivarea este redactata doar in limba romana, aspect care contravine textului de lege invocat mai sus.

Consideră ca textul de lege invocat de parati pentru a justifica refuzul prelungirii dreptului său de sedere pe teritoriul R. echivaleaza cu cu incalcarea principiului neretroactivitatii legii civile.

Astfel art, 58 alin. 1 ind. 1 prevede ca "strainilor care nu au absolvit studiile in perioada acordata initial li se poate aproba prelungirea ulterioara a dreptului de sedere, in scopul finalizarii studiilor pentru o perioada de maxim

1 an". L. 157/201l prin care a fost introdus articolul mentionat mai sus nu are dispozitii tranzitorii cu privire la aplicarea in timp a acestui text de lege, motiv pentru care paratii trebuiau sa se raporteze la regula care guverneaza dreptul civil. A. in vedere ca art. 58 alin. I ind. 1 a intrat in vigoare anterior datei de (...) consideră ca potrivit art. 3 din L. 71. in speta sunt aplicabile disp. art. 1 din vechiul Cod Civil, potrivit caruia legea civila dispune numai pentru viitor si nu are putere retroactiva.

Dispozitiile art. 58 alin. I ind. 1 nu nu pot fi aplicate decat prin raportare la perioada acordata initial, perioada care in cazul reclamantului a fost acordata in 2008, cu mult inainte de intrare in vigoare a Legii nr. 1. si fara nici o restrictie in ceea ce priveste prelungirea dreptului de sedere dupa expirare.

Cu alte cuvinte la data la care a fost inscris in anul 1, reclamantul nu putea anticipa ca la o anumita data va fi publicata in Monitorul Oficial o lege care va sanctiona nefinalizarea studiilor intr-un interval de timp de maxim 6 ani de la inceperea acestora si ca atare nu a luat masuri de prevenire a sanctiunilor ce i-au fost aplicate prin decizia contestata. La data inscrierii in anul I nu i-au fost aduse la cunostinta criterii de performanta de natura celor invocate de parati.

Consideră ca situatia juridica supusa aplicarii art. 58 alin. 1 ind. 1 nu este cea creata de cererea sa de prelungire a dreptului de sedere, ci aceea a acordarii perioadei initiale fara restrictii de prelungire.

In consecinta numai studentii straini care sunt inscrisi in anul 1 de studiu incepand cu anul universitar 2011-2012 vor putea sa adopte o conduita de natura a evita aplicarea disp. art. 58 alin. l ind. I din OUG nr. 1.

In subsidiar art. 58 alin.I ind.I limiteaza prelungirea dreptului de sedere raportat la un fapt constatat, iar refuzul partilor de a prelungi sederea nu este motivata printr-un fapt anticipat.

Or, in cazul său perioada acordata initial nu a expirat si pe cale de consecinta nu a fost prelungita. In aceste conditii oricat de evident ar fi ca prin prisma modificarilor aduse de legea 1. pentru a absolvi studiile, va fi nevoie sa ramana pe teritoriul tarii o perioada de timp mai mare decat cea prevazuta de actuala lege, consideră ca la momentul emiterii dispozitiei atacate, conditiile prev. de art. 58 alin. I ind. 1 nu erau îndeplinite.

În drept, reclamantul a invocat dispozițiile Legii 554/2004, ale OUG 1., ale Codului civil, prcum și ale Legii 71..

În dovedirea cererii sale, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: decizia de returnare, chitanțele de plată a taxelor prevăzute de lege, adeverința emisă de UMF C. - N. și contractul de studii încheiat cu unitatea de învățământ.

Prin întâmpinarea formulată, S. pentru I. al județului C., a solicitat respingerea contestației formulată de reclamant ca neîntemeiată și parțial inadmisibilă.

În motivare arată că la data de 28 octombrie 2011 reclamantul a depus la S. pentru I. al județului C. cererea sa de prelungire a dreptului de ședere în

R. în scop de studii, înregistrată sub nr. 1545059 la care a anexat documentația necesară potrivit condițiilor legale și speciale prevăzute expres de O. nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în R., republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Cu ocazia analizei cererii, ofițerul de imigrări desemnat a constatat așa cum este detaliat în referatul întocmit cu acea ocazie și depus la dosar faptul că reclamantul se află sub incidența art. 58 alin.1 ind.1 din O. nr. 1..

Astfel, durata studiilor fiind un element determinant și principial în relația contractuală dintre student și instituția de învățământ, acest reper temporal trebuie luat în calcul și prevăzut în mod expres în contractul de studii, deoarece potrivit art.5 și art.968 din Codul Civil - în vigoare la momentul încheierii contractului de studii între reclamant și U. C. - stipulațiile contractuale contrare legii sunt nule.

Rezultă de aici că pe de o parte, neprevederea unei limite temporale în care reclamantul ar fi trebuit să își finalizeze studiile este o carență a contractului de studii, iar pe de altă parte, în consecință, poziția reclamantului nu este sustenabilă în ceea ce privește tentativa sa de a opune contractul său de studii autorității publice, care este un terț față de acel contract lovit oricum de nulitate parțială.

Legiuitorul dă dovadă de consecvență și identitate de raționament prin promovarea necesității respectării acestei durate acordată inițial pentru studii atunci când instituie necesitatea respectării acestei perioade în situația schimbării profilului de studiu - art. 59 din O. nr. 1.. Este așadar voința statului român suveran de a nu permite utilizarea frauduloasă a scopului de studii.

Recuperarea teoretică și virtuală de către reclamant a anilor universitari pierduți prin repetenție în timpul rămas până la împlinirea duratei de studii acordată inițial practic nu există, deoarece potrivit dispozițiilor art. 150 alin. (3) din aceeași Lege nr. 1. această posibilitate este prohibită în cadrul instituțiilor de învățământ superior medical.

Potrivit dispozițiilor finale ale O. nr.1. introduse prin L. nr. 5. de modificare și completare a acestei Ordonanțe, ,,Prezenta lege transpune .... și

Directiva Consiliului nr. 114/2004 privind conditiile admisiei cetățenilor statelor terțe în scop de studii, schimb de elevi, pregătire neremunerată sau servicii de voluntariat, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L375 din 23 decembrie 2004."

Raportând aceste prevederi la dispozițiile interne consacrate prin teza art. 74 alin. (1) lit. a) din L. nr. 1. se constată că reclamantul se regăsește exact în conul de umbră stabilit și sancționat de legiuitor, datorită atât lipsei sale de performanță cât și imposibilității reale de recuperare a anilor universitari pierduți din cauze imputabile doar lui.

În concluzie, motivarea Deciziei de returnare exprimă în mod sintetic consecința lipsei de "progres acceptabil în studiile sale în conformitate cu legislația și practicile administrative naționale", stare de fapt imputabilă exclusiv reclamantului.

Astfel, actul administrativ este întemeiat pe dispozițiile legii speciale - O. nr. 1. - iar în realizarea efectivă de către statul român suveran a controlului imigrației, autoritatea publică apelează și la alte acte normative incidente.

În ceea ce privește modalitatea de acordare a vizei de lungă ședere în scop de studii, o viză de lungă ședere în scop de studii se obține în situația reclamantului fără alte formalități, deoarece el nu este în situația celor care solicită pentru prima dată această autorizație.

În plus, solicită instanței să aibă în vedere și următoarele argumente:

- autoritatea emitentă este competentă în emiterea deciziei, având în vedere textul art. 82 alin. (1) din O. nr. 1. privind regimul străinilor în R., republicată: "Decizia de returnare constituie actul administrativ al O.ui Român pentru I. sau al formațiunilor sale teritoriale prin care străinii prevăzuți la art. 81 alin. (1) sunt obligați să părăsească teritoriul R.."

De asemenea, finalitatea prevăzută de lege s-a realizat prin comunicarea sub semnătura a actului administrativ contestat.

L. nu recunoaște, în mod expres un drept al străinului de a i se prelungi șederea în R.: norma care reglementează acest aspect fiind permisivă

și nu imperativă.

De asemenea, finalitatea prevăzută de lege sub aspectul obligației legale a autorității publice de a comunica actul administrativ s-a realizat sub semnătură, în conformitate cu dispozițiile art. 83 din O. 1., reclamantului aducându-i-se la cunoștință măsurile dispuse.

Pentru toate aceste motive, apreciază că Decizia de returnare contestată este legală și temeinică in extenso, a fost emisă în deplină concordanță cu prevederile legale în vigoare, cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege, măsura luată fiind însoțită și de motivarea aferentă, în drept și în fapt.

În probațiune, pârâtul a depus documentația ce a stat la baza emiterii deciziei contestate.

Analizând decizia de returnare contestată prin prisma înscrisurilor depuse, precum și a susținerilor părților, instanța reține următoarele:

Reclamantul a fost luat în evidența O. Român pentru I. în anul 2008, când a obținut prima prelungire a dreptului de ședere în R. având ca scop studiile, făcând dovada că este student în anul I la zi cu taxă de școlarizare la F. de M. din cadrul Universității de M. și F. C. - N.

Întrucât, ulterior, a făcut dovada că este în continuarea studiilor și îndeplinește și celelalte condiții prevăzute de OUG 1., reclamantul a obținut încă două prelungiri a câte un an ale dreptului de ședere în R. în același scop.

Cererea depusă în același scop în data de (...) a fost, însă, respinsă, din referatul întocmit de S. pentru I. al județului C., precum și din Decizia de returnare contestată rezultând că motivul respingerii este faptul că reclamantul în prezent urmează cursurile anului I de studii în al patrulea an universitar consecutiv, astfel încât durata necesară absolvirii studiilor excede perioadei de studii aprobate inițial, odată cu acceptarea înscrierii în sistemul românesc de învățământ, iar repetarea anilor de studii nu se încadrează în criteriile de performanță prevăzute pentru acest sistem de învățământ. Ca temei legal, au fost invocate prevederile art.58 alin.1¹ din OUG 1., alineat nou introdus prin L. 1., în vigoare începând cu data de (...).

Instanța constată ca fiind aplicabile în speță următoarele dispoziții legale:

 art.24 alin.1 lit.e și alin.2 din OUG 1. - (1) Viza de lungă ședere se acordă străinilor, la cerere, pe o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii, pentru următoarele scopuri: e) studii - străinilor care urmează să intre în R. pentru a urma cursuri în învățământul preuniversitar, universitar sau postuniversitar, după caz, ori pentru obținerea unor titluri științifice în cadrul instituțiilor de stat sau particulare acreditate, potrivit legii; (2) Viza de lungă ședere permite străinilor intrați pe teritoriul R. să solicite prelungirea dreptului de

ședere temporară și să obțină un permis de ședere;

 art.45 din OUG 1., care reglementează situația particulară a obținerii vizei de lungă ședere pentru studii;

 art.50 din OUG 1., care prevede cadrul general al prelungirii dreptului de ședere temporară;

 art.58 din OUG 1. - (1) Străinii intrați în R. pentru studii pot solicita prelungirea dreptului de ședere, astfel: a) în cazul studenților sau elevilor, pentru perioade succesive de până la un an, dacă: (i) sunt înscriși la studii la o instituție de învățământ de stat ori particulară, acreditată sau autorizată provizoriu potrivit legii, forma învățământ de zi, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat; (ii) dovedesc că și-au achitat taxele de studii; (iii) fac dovada mijloacelor de întreținere, în cuantum de cel puțin salariul minim net pe economie, pe perioada valabilității permisului de ședere;

(1¹) Străinilor care nu au absolvit studiile în perioada acordată inițial li se poate aproba prelungirea ulterioară a dreptului de ședere, în scopul finalizării studiilor, pentru o perioadă de maximum un an. (text introdus prin L. 1.).

Din interpretarea coroborată a tuturor textelor legale menționate, instanța constată că prevederile art.58 alin.1¹, invocate de pârât, nu sunt aplicabile situației reclamantului și nu subzistă ca fundament al respingerii cererii sale de prelungire a dreptului de ședere temporară pentru studii.

Astfel, alineatul nou introdus are ca ipoteză de aplicare situația în care străinul nu a absolvit studiile în perioada acordată inițial și nu situația ipotetică în care, analizând cazul, serviciul pentru imigrări apreciază, chiar întemeiat pe un mod de calcul prevăzut de L. 1. (interdicția comasării mai multor ani de studiu în domeniul medical), că străinul nu va absolvi, în viitor, studiile în perioada acordată inițial. Această concluzie rezultă din interpretarea gramaticală a textului legal, care prevede cu claritate situația străinilor care nu au absolvit studiile, și nu a străinilor care nu vor absolvi studiile, fapt care nu permite autorității competente să speculeze asupra situației viitoare a persoanei solicitante.

În speță, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse, perioada acordată inițial este de 6 ani, începând cu anul universitar 2008 - 2009 și, deci, nu este epuizată, caz în care acest alineat nu îi este aplicabil reclamantului și nu poate constitui temei pentru decizia de respingere a prelungirii dreptului de ședere.

Prin urmare, nu se mai impune ca instanța să verifice în ce măsură norma în discuție, în cazul în care i-ar fi aplicabilă situației reclamantului, ar avea caracter retroactiv.

De asemenea, instanța observă că, în esență, astfel cum rezultă din referatul întocmit de ofițerul de imigrări desemnat, restul condițiilor prevăzute de OUG 1. erau îndeplinite la data analizării cererii, iar din decizia de returnare contestată rezultă că unicul motiv pentru care cererea a fost respinsă a fost aprecierea ca incident în speță a art.58 alin.1¹. Prin urmare, referirile cuprinse în întâmpinare sau în concluziile pe fondul cauzei la alte chestiuni care nu au constituit motivarea scrisă și cuprinsă în actul contestat nu pot face obiectul cauzei de față. Mai mult, nu poate face obiectul prezentei contestații aprecierea asupra situației reclamantului pe termen lung, instanța fiind învestită cu exercitarea controlului de legalitate asupra unui act emis de organul competent în materia regimului străinilor în R..

A. în vedere considerentele expuse, în temeiul art.84 din OUG 1., instanța va admite cererea de chemare în judecată, va anula decizia de returnare nr.1545059/(...) emisă de S. pentru I. al județului C., pe care îl va obliga la soluționarea favorabilă a cererii reclamantului de prelungire a dreptului de ședere temporară având ca scop studiile, înregistrată sub nr.1545059/(...).

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul M. M. R., cu reședința în C. - N., str. G. D., nr. 2, apartamentul 14, jud. C., în contradictoriu cu pârâții O. ROMÂN PENTRU I. - D. M. cu sediul în București, str. Cap. Av. Alex Șerbănescu, nr.50, sector 1 și S. PENTRU I. AL J. C., cu sediul în C.-N., str. Al. V. V. - C. I. M. nr. 53-55, jud. C.

Anulează decizia de returnare nr.1545059/(...) emisă de S. PENTRU I.

AL J. C..

Obligă pârâtul S. PENTRU I. AL J. C. la soluționarea favorabilă a cererii reclamantului de prelungire a dreptului de ședere temporară având ca scop studiile, înregistrată sub nr.1545059/(...).

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE GREFIER C. P. L. F.

Red.C.P./Dact.GC

2 ex/(...)

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința nr. 20/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal