Sentința nr. 225/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 225/2012
Ședința ata de 21 M. 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. H. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul B. S.-H. în contradictoriu cu pârâtul C. N. P. C. D., având ca obiect - anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată, fond. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea formulată este legal timbrată, cu taxă judiciară de timbru în valoare de 4 lei, achitată cu chitanța nr. 0813909 din (...), aflată la fila 10 din dosar și timbru judiciar de 0,15 lei.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...) reclamantul a depus la dosarul cauzei precizări, însoțite de înscrisuri, într-un singur exemplar.
Se constată că reclamantul a solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 pct.2 C.pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 1 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 1 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art.150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
CURTEA
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată la (...) de reclamantul B. S.-H. în contradictoriu cu pârâtul C. N. P. C. D. s-a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se admită acțiunea și să se:
1. Dispună eliminarea dispozițiilor discriminatorii prevăzute în art. 37 alin. 4 și 5 din M. de M. a P. D. din Î.ul Preuniversitar anexă la O. 5885/(...);
2. Dispună înlocuirea prevederii de posibilitate a titularizării doar într- o singură unitate de învățământ în mediul urban cu posibilitatea de titularizare în două unități de învățământ atât în mediul rural, cât și în cel urban, prevăzută în art. 37 alin. 4 din M..
În motivare s-a arătat că:
În data de (...) reclamantul a depus la C. o petiție prin care reclama existenta articolului discriminatoriu 37 alin. 4 și 5 din M. de M. a P. D. din Î.ul Preuniversitar, anexă la O. 5885/(...), solicitând eliminarea acestor dispoziții discriminatorii atât între mediul urban și cel rural, cât și între materii cu același număr de ore pe săptămână și care au dus la imposibilitatea sa de a se titulariza pe o catedră în două unități de învățământ, cu toate că ocupa acea catedră de 5 ani (deci condiția viabilității de minim 4 ani era îndeplinită), iar la concursurile din (...) și 2010 a obținut note titularizabile, deci practic condițiile cumulative prevăzute de M. erau îndeplinite, singura condiție care nu era îndeplinită fiind cea discriminatorie, ca postul, dacă e în mediul urban, să fie într-o singură unitate de învățământ.
Menționează că în perioada 2005-2010 a fost profesor suplinitor la liceul "T. V." T.-M., iar în perioada 2006-2011 la școala "O. G." B. M., deci fiind în mediul urban în două unități școlare, nu a putut fi îndeplinită condiția ca postul să fie într-o singură unitate, condiție pe care o consideră discriminatorie, deoarece limitează posibilitatea cadrelor didactice să se titularizeze în mediul urban, comparativ cu cele din mediul rural, unde titularizarea se poate face și în două unități școlare.
Articolul 37 alin. 4 și 5 prevede:
(4) Posturile didactice/catedrele vacante/rezervate, pentru ocuparea prin concurs, se constituite de regulă numai într-o singură unitate de învățământ.
În mediul rural se pot constitui și catedre vacante/rezervate compuse din ore în specialitate, în cel mult două unități de învățământ, cu respectarea prevederilor art. 44 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare și ale Centralizatorului sau catedre vacante/rezervate compuse din două discipline (istorie-geografie, fizică-chimie, matematică-fizică, geografie-limbă străină etc.), în concordanță cu Centralizatorul, prima disciplină, având ponderea cea mai mare de ore în catedră, constituind și disciplina de concurs. P. ocuparea catedrelor vacante/rezervate constituite din două discipline, candidații cu dublă specializare (istorie-geografie, fizică-chimie, matematică-fizică, geografie-limbă străină etc.) susțin în cadrul concursului proba scrisă la disciplina care are ponderea cea mai mare de ore în catedră.
(5) P. disciplinele: educație pentru societate, filosofie, psihologie, sociologie, cultură civică, economie aplicată, economie și educație antreprenorială, limba latină, limba greacă veche, educație muzicală, educație plastică, istoria și tradițiile minorităților naționale, religie baptistă, religie adventistă, religie penticostală, religie reformată, religie unitariană, religie greco-catolică, religie romano-catolică se pot constitui catedre vacante/rezervate pentru concurs în două unități de învățământ, pentru orice nivel de învățământ,în concordanță cu Centralizatorul.
Art. 37 alin. 5 creează discriminare și între materii cu același număr de ore pe săptămână, întrucât enumeră materii precum educația muzicală și educația plastică la care se poate face titularizarea și în două unități școlare, educatia tehnologică nefiind enumerată printre ele, cu toate că este o materie tot de o oră pe săptămână.
Consideră că această dispoziție discriminatorie ar putea fi eliminată prin enumerarea și a materiei educație tehnologică printre cele în care se poate face titularizarea și în două unități școlare, dar întrucât a solicitat modificarea alin. 4 în sensul de a se putea face titularizarea în două unități școlare indiferent de mediu, ar fi de prisos modificarea art. 5, fiind necesară astfel eliminarea totală a acestuia, deoarece art. 4 ar reglementa astfel posibilitatea de titularizare în două unități școlare indiferent de mediu și de materie.
Este nemulțumit de hotărârea C. nr. 146/(...) deoarece nu a analizat aspectele discriminatorii arătate, precizând că ar trebui identificată o persoană raportat la care reclamantul să se considere discriminat, iar acea persoană ar fi d-na Ciontea A., care în calitate de titular s-a pretransferat pe postul ocupat de reclamant la liceul "T. V." T.-M. în realitate însă, starea de fapt a acestui transfer este o consecință a prevederilor discriminatorii și nu d-na Ciontea A. este persoana raportat la care s-ar putea considera discriminat (aceste prevederi dacă nu erau reclamantul putea fi demult titular pe post și astfel d-na Ciontea nu se mai putea transfera pe postul reclamantului, deoarece era ocupat de reclamant ca titular).
A identifica o anumită persoană raportat la care se consideră discriminat consideră că nu este necesar, aceste persoane putând fi oricare cadre didactice care s-au titularizat în mediul rural în două unități școlare sau în mediul urban cadrele didactice care predau de exemplu educație muzicală sau educație plastică și cărora M. le-a permis titularizarea în două unități școlare.
Ar putea să exemplifice în acest sens cazul colegului său G. C. care a ocupat în calitate de suplinitor un post de educație plastică în anul școlar
2007/2008 atât la liceul "T. V." T.-M. cât și la un alt liceu din B. M., urmând ca în anul școlar următor să se titularizeze pe acest post și să aibă contract de muncă pe perioadă nedeterminată, iar reclamantul, coleg al lui în aceeași școală să fie discriminat în raport cu el, deoarece are contract de muncă pe perioadă determinată, în aceleași condiții de participare la concurs și de obținere a notei de titularizare, pentru motivul că materia care o predă reclamantul nu figurează printre cele la care titularizarea să se poată face și în două unități școlare.
Tot așa, la școala "O. G." B. M., colega reclamantului R. T. care inițial în anul școlar 2007/2008 a ocupat un post de suplinitor pe catedra de educație muzicală, în anul școlar următor s-a titularizat la școala "O. G." și "P. D." B. M., situație similară cu cea descrisă mai sus.
De asemenea, multe alte cadre didactice din mediul rural, pe care nu le poate și nu este necesar a le identifica nominal, chiar și la alte materii cum ar fi limba română sau matematica care sunt de 4 ore pe săptămână, se pot titulariza în două unități școlare; ori, la o materie de o oră pe săptămână aproape că nu există școală unde să fie o catedră întreagă, deoarece nu există atâtea clase.
Prin acțiunea sa, solicită deci eliminarea unor dispozitii care creează situatii de discriminare și înlocuirea lor cu altele nediscriminatorii.
Invocă ca practică judiciară o speță similară prin care era atacată o prevedere discriminatorie din legea 128/1997 care nu permite a transferul din mediul rural în cel urban, ci doar invers, din urban în rural sau în condițiile aceluiași mediu, prevedere discriminatorie care a fost eliminată prin decizia nr. 356/(...) a C. de A. I., pronunțată în dosar nr. (...), în care pârât era și C.
Ulterior însă, prin decizia C. C. nr. 99712008, s-a ridicat dreptul C. de a se pronunța asupra caracterului discriminatoriu a actelor normative cu putere de lege. Î., M. de M. a P. D. fiind aprobată prin ordin al ministrului excede limitării impuse de decizia 9., lucru recunoscut de C. la punctul 5.6 din hotărâre a 146/(...) și pe care reclamantul a atacat-o prin acțiunea de față.
Ca urmare, C. este competent a anula dispozițiile discriminatorii invocate din arte 37 alin. 4 și 5 din M. și de a "înlocui dispozițiile din arte 37 alin. 4 În sensul de a se putea realiza titularizarea În două unități școlare, fără limitări impuse de mediu.
Contestă hotărârea primită și datorită depășirii termenului legal de solutionare de 90 de zile, potrivit O.G. 1., acțiunea de față fiind introdusă la data de (...), iar hotărârea a fost pronunțată cu 140 de zile mai târziu, la data de (...) și nu înțelege de ce a fost expediată doar la data de (...), reclamantul primind-o la data de (...) (data poștei).
Menționează că nu solicită aplicarea nici unei amenzi în cazul de față ci doar eliminarea acestor dispoziții discriminatorii, care îl afectează și pe reclamant în mod direct, aceasta fiind cauza pentru care nu s-a putut titulariza, iar reclamantul are pe rol la Tribunalul Maramureș dosarele nr.
(...)/100/2010 și 11991100/2011 a căror soluționare depinde de reglementarea acestor prevederi discriminatorii.
În concluzie, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept s-au invocat prevederile: Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, O.G. 1. privind prevenirea și sancționarea faptelor de discriminare, M. de M. a P. D. din Î.ul Preuniversitar aprobată prin O.
5885/(...).
În probațiune a anexat următoarele înscrisuri: - copie după cartea de identitate; - copie după actiunea introdusă la C. în data de (...); - copie după hotărârea nr. 146/(...) a C.; - copie după plicul în care a primit hotărârea de mai sus, pentru a dovedi data expedierii și a primirii; - copie după decizia nr.
356/(...), pe care o depun ca practică judiciară.
Pârâtul C. N. P. C. D. a formulat întâmpinare.
Solicită respingerea exceptiei tardivitătii adoptării Hotărârii C. nr.
146/(...) emisă În dosarul C. nr. 432/2010, pentru următoarele motive:
Conform prevederilor art. 20 alin. (7) din O.G. nr. 1. privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare: "hotărârea C. director de soluționare a unei sesizări; se adoptă În termen de 90 de zile de la data sesizării și cuprinde: numele membrilor C. director care au emis hotărârea, numele, domiciliul sau reședința părților, obiectul sesizării și susținerile părților, descrierea faptei de discriminare, motivele de fapt și de drept care au stat la baza hotărârii C. director, modalitatea de plată a amenzii, dacă este cazul, calea de atac și termenul in care aceasta se poate exercita".
Este adevărat că legiuitorul, prin acest text de lege, indică un termen de adoptare a unei hotărâri C. Dar, examinând natura termenelor În cauză, se desprinde înțelesul că acestea sunt termene de recomandare și nu unele de ordin imperativ. Caracterul normei rezultă din chiar modul în care sunt construite sintactic și morfologic textele alin. (7), sintagmele folosite în construcția frazelor: "se adoptă in termen de 90 de zile", înlăturând natura "poruncitoare" a normei (dacă legiuitorul ar fi dorit să ofere caracter imperativ textului de lege, ar fi folosit enunțul "se va adopta").
Pe cale de consecință, nerespectarea termenului prevăzut de art. 10 alin. (7) din O.G. nr. 1. privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare nu are ca efect nelegalitatea și desfiintarea hotărârii emise de C.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea actiunii formulate de către reclamantul B. S. H. ca fiind neîntemeiată si mentinerea Hotărârii C. nr.
146/(...) emisă in dosarul C. nr. 432/2010 ca fiind temeinică și legală, pentru următoarele motive:
Conform prevederilor art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 1. privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare: "P. prezentei ordonanțe, prin discriminare se ințelege orice deosebire, excludere. restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă. religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV. apartenență la o categorie defavorizată. precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, În condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege in domeniul politic, economic, social și cultural sau in orice alte domenii ale vieții publice ".
P. dispozitiilor art. 2 alin. (4) din O.G. nr. 1. privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare: "O. comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de alte persoane. grupuri de persoane sau comunități atrage răspunderea contravențională conform prezentei ordonanțe, dacă nu intră sub incidența legii penale ".
Prin raportare la prevederile legale mai sus-menționate, o faptă poate fi calificată ca fiind faptă de discriminare dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
• Existența unui tratament diferențiat manifestat prin deosebire, excludere, restricție sau preferință (existența unor persoane sau situații aflate in poziții comparabile);
• Existența unui criteriu de discriminare potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 1. privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. A. potrivit art. 2 alin. (1), criteriile de discriminare sunt: rasa, naționalitatea, etnia. limba, religia, categoria socială. convingerile, sexul, orientarea sexuală. vârsta. handicapul, boala cronică necontagioasă, infectarea cu virusul HIV, apartenența la o categorie defavorizată precum și orice alt criteriu;
• Tratamentul diferențiat să aibă drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a unui drept recunoscut de lege;
• Tratamentul diferențiat să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim iar metodele utilizate În vederea atingerii acestui scop, să nu fie adecvate și necesare.
Examinând sesizarea. documentele depuse la dosar precum și dispozițiile legale incidente, C. N. pentru C. D. a reținut faptul că reclamantul B. S. H. a solicitat constatarea unor fapte de discriminare circumstanțiate prin netitularizarea sa pe cele două catedre pe care le-a ocupat ca profesor suplinitor mai mulți ani. De asemenea, C. a mai reținut faptul că reclamantul B. S. H. a invocat aplicarea unui tratament diferit între cadrele didactice din mediul urban și cadrele didactice din mediul rural.
În conformitate cu jurisprudenta C. Europene a Drepturilor Omului în domeniu, diferența de tratament devine discriminare atunci când se induc distincții între situații analoage și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. Instanța europeană a decis în mod constant că pentru ca o asemenea încălcare să se producă trebuie stabilit. că persoane plasate În situații analoage sau comparabile. În materie, beneficiază de un tratament preferențial și că această distincție nu-și găseste nici o justificare obiectivă sau rezonabilă",
Astfel, în prezenta cauză dedusă judecății, C. a stabilit că, în conformitate cu definiția legală, discriminarea reprezintă o diferențiere bazată pe un criteriu care atinge un drept fără să existe o justificare obiectivă. Astfel, un aspect definitoriu al discriminării îl constituie faptul că diferența de tratament bazată pe o caracteristică, respectiv un criteriu interzis trebuie să fie analizată În comparație cu tratamentul aplicabil unei persoane dintr-un grup relevant, în circumstanțe similare sau comparabile.
P. a putea analiza diferența de tratament bazată pe o caracteristică respectiv un criteriu interzis, C. N. pentru C. D. a căutat să identifice persoana aflată în situație similară dar care să fi beneficiat de un tratament diferențiat pentru a putea încadra faptele prezentare În petiție în coordonatele stabilire de dispozițiile art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 1. privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. P. B. S. H., În petiția Înregistrată la C. sub nr. 9534/(...) reclamă faptul că, din cauza dispozițiilor M.i de M. a P. D. din Î.ul Preuniversitar, anexă la O. nr.
5885/(...), nu a fost titularizat pe postul solicitat de la liceul "T. V." - T. M. Î. acest post a fost ocupat de către un alt cadru didactic - profesor titular.
Astfel, cele două situații presupuse comparabile de care ar trebui să se țină cont în stabilirea faptelor de discriminare, în realitate sunt diferite tocmai prin existența definitivatului la unul din cadrele didactice, fapt ce conferă alte drepturi și beneficii fată de cele conferite unul cadru didactic suplinitor. De altfel, condiția esențială În vederea ocupării postului la liceul "T. V." era existența titularizării pentru cadrul didactic care urma să ocupe postul respectiv.
Pe cale de consecință, între situația petentului și persoanei care a ocupat postul de la liceul "T. V." În locul petentului, nu există comparabilitate, conditie esențială în vederea analizării unui potențial tratament diferențiat Între două persoane. Din acest motiv, nu se poate retine Întrunirea cumulativ a tuturor condițiilor pentru ca faptele prezentate În cuprinsul petitiei nr. 9534/(...) să poate fi catalogate ca fapte de discriminare in intelesul prevederilor art. 2 alin. (1) din O.G. nr, 1. privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
P. toate aceste considerente, solicită să se respingă actiunea formulată de către reclamantul B. S. H. ca neîntemeiată și să se mențină H. C. nr.
146/(...) emisă În dosarul C. nr. 432/2010 ca fiind temeinică și legală.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 115-118 Cod procedură civilă și
OG nr. 1. privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Reclamantul B. S.-H. ca răspuns la întâmpinarea depusă de pârât la dosar a depus precizări prin care solicită:
1. Admiterea excepției tardivității Hotărârii C. nr. 146/(...) emisă În dosarul nr. 432/2010.
2. Admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în acțiunea introductivă, respectiv să se dispună obligarea pârâtului ca prin metodele specifice instituției:
I. Să dispună eliminarea dispozițiilor discriminatorii prevăzute În art. 37 alin. 4 și 5 din M. de M. a P. D. din Î.ul Preuniversitar anexă la O.
5885/(...);
II. Să dispună Înlocuirea prevederii de posibilitate a titularizării doar
Într-o singură unitate de Î. În mediul urban cu posibilitatea de titularizare În două unități de Î. atât În mediul rural, cât și În cel urban, prevăzută În art. 37 alin. 4 din M..
1. Consideră tardiv răspunsul dat de C. sesizării sale deoarece a depășit termenul de 90 de zile prevăzut de art. 20 alin. 7 din O.G. nr. 1., care reclamantul nu consider că poate fi un termen de recomandare și nu imperativ datorită folosirii timpului prezent în locul celui viitor, mai ales că acesta a fost depășit cu mult, a fost de 140 de zile și nu găsesc nicio explicație a expedierii acestui răspuns la încă aproape 4 luni! de la pronunțare, în total termenul de 90 de zile fiind depășit cu aproximativ 160 de zile, lucru pe care îl consideră inadmisibil, ca în loc de 90 de zile să primesc răspunsul după 250 de zile.
2. Pe fond, ar dori clarificarea unor aspecte din întâmpinarea depusă de pârât la dosar și care nu corespund realității.
În primul rând, la pag. 7 din întâmpinare se afirmă că, condiția esențială pentru ocuparea postului de la liceul "T. V." este existența titularizării pentru cadrul didactic care urma să ocupe postul respectiv, lucru fals, contrazis în primul rând de logică, în sensul că niciun cadru didactic nu se poate naște titular pentru ca ulterior să ocupe un post, calitatea de titular dobândindu-se printr-un concurs de titularizare, în sensul indicat și de art. 37 alin. 1 și 2 din M. de M. a P. D. din Învățămânul Preuniversitar, anexă la O. nr. 5885/(...):
"Art. 37. (J) Comisia de mobilitate a personalului didactic propune spre aprobare consiliului de administrație al inspectoratului școlar lista posturilor didactice/catedrelor vacante titularizabile - din lista posturilor didactice/catedrelor vacante cu viabilitate de cel puțin 4 (patru) ani - în funcție de: evoluția demografică, planurile de școlarizare, dinamica resurselor umane, politicile de personal și evoluția planurilor de învățământ. (2) Lista, cuprinzând posturile didactice/catedrele vacante/rezervate pentru concurs, se aduce la cunoștință persoanelor interesate, cu cel puțin
30 de zile înaintea desfășurării probelor de concurs, la data prevăzută de C., prin afișare la inspectoratele școlare, la unitățile de învățământ/centrele care organizează concurs, precum și pe I., conform prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare.
Lista cuprinde mențiunile din anexa nr. 10, care face parte integrantă din prezenta M.. În presa centrală și locală se va publica numărul total de posturi didactice vacante și locul de afișare al listei. ", precum și a prevederilor art. 38 alin. 1:
"Art. 38. (1) Candidații, care obțin la concurs minimum nota 7,00
(șapte), se pot titulariza în ordinea descrescătoare a notelor, pe posturi didactice/catedre vacante, în limita numărului de posturi didactice/catedre titularizabile din lista afișată pentru concurs, cu respectarea condițiilor din prezenta M.. ".
În concluzie, ar fi absurdă condiția unei pretitularizări în vederea ocupării unui post, care pretitularizare n-ar avea cum să aibă loc, singura modalitate de dobândire a calității de titular fiind participarea la concurs și obținerea notei minime 7.
Menționează că reclamantul a Î. această cerință a legii, respectiv în anii (...) respectiv 2010 a participat la concursuri și a obținut note peste 7, dar nu s-a putut titulariza pe postul pe care preda de 5 ani datorită unor prevederi discriminatorii din prezenta M. și datorită cărora a deschis acțiunea de față, respectiv art. 37 alin. 4 și 5.
Cadrul didactic care era deja titular și care a ocupat postul pe care era reclamantul de 5 ani și la care se face referire în întâmpinare, la rândul dumneaei, s-a titularizat în anul 2003 prin concurs dar în altă unitate de învățământ și a solicitat transferul în una din cele două unități ocupate de reclamant până la acea dată respectiv la liceul "T. V.".
Î., la data solicitării respectivului transfer, reclamantul avea deja pe rol deschisă o acțiune în vederea recunoașterii calității de titular, acțiune introdusă în (...) în dosar nr. 56411100/2010* care în prezent se găsește în faza de recurs la Curtea de A. C., iar transferul a fost solicitat ulterior, în data de (...), a fost blocat o perioadă de o O. P. și ulterior s-a emis decizia de numire pe post dar abia în luna noiembrie 2010, dar aceste aspecte nu fac obiectul acestei acțiuni ci a acțiunii din dosarul nr. 56411100/2010*, reclamantul solicitând în această acțiune eliminarea unor dispoziții discriminatorii, tocmai pentru a-i servi în acțiunea de fond.
În consecință, consideră că prin precizarea C. cum că Între calitatea sa de suplinitor și cea a persoanei transferate de titular nu există comparabilitate, se dorește deformarea realității, reclamantul nesolicitând prin prezenta anularea transferului sau alte aspecte legate de persoana transferată, ci eliminarea aspectelor discriminatorii din actul normativ, alte cereri de titularizare a sa având obiectul altei cauze.
S-a cerut din partea C. indicarea unor persoane raportat la care s-ar putea considera discriminat; cu toate că reclamantul consideră că nu este necesară identificarea nominală a acestora, a indicat totuși două exemple în acțiunea introductivă, în persoanele lui G. C. de la liceul "T. V." respectiv R. T. de la școala "O. G.", care inițial au fost colegii săi timp de un an ca și cadre suplinitoare ca și reclamantul, iar după un an s-au titularizat prin concurs în aceleași școli datorită faptului că materiile care le predau (desen și muzică) le permitea titularizarea și în două unități școlare, iar reclamantul, cu toate că s-a prezentat la concursul de titularizare din 2008 ca și colegii săi și a obținut a doua notă pe listă, 7,80, nu s-a putut titulariza în aceste școli, deoarece acestea nu au putut fi scoase la titularizare, întrucât erau două și articolele discriminatorii nu permite au acest lucru la materia sa și în mediul urban.
Consideră că prin exemplele de mai sus a evidențiat faptul că reclamantul puteam deține calitatea de titular încă din anul 2008 în școlile unde a predat și nu ar mai fi fost cazul de a-i fi ocupat postul prin transfer 2 ani mai târziu.
De asemenea, între reclamant și colegii săi mentionati mai sus există comparabilitate, deoarece toți 3 erau inițial suplinitori, iar ulterior ei s-au titularizat, iar reclamantul nu a putut din cauza prevederilor discriminatorii.
Consideră în continuare că nu era cazul ca el să identifice nominal persoane raportat la care să se consider discriminat, deoarece actul normativ se adresează erga omnes, iar persoanele raportat la care s-ar putea considera discriminate sunt toate potențialele beneficiare de prevederile acesteia.
În acest sens, în speța indicată ca practică judiciară din dosarul nr. (...), finalizată cu decizia nr. 356/(...) a C. de A. I., nu s-a cerut și nu s-a făcut nicio identificare nominală a vreunei persoane raportat la care cei din mediul urban ar fi discriminați.
Iar în speța de față, un lucru deosebit de important îl consideră că nu se poate ca într-un act normativ să existe prevederi pe cale de excepție, referindu-ne aici la faptul că mediul rural face excepție de la regula cum că titularizarea se face într-o singură unitate de învățământ, de vreme ce mediul rural reprezintă aproape 50 % din populația țării. Astfel, este inadmisibil și profund discriminatoriu ca aproape 50% din populatia tării să facă exceptie de la o regulă, eu prin acțiunea de față necerând eliminarea excepției, ci din contră stabilirea unei reguli unice indiferent de mediu:
"(4) Posturile didactice/catedrele vacante/rezervate, pentru ocuparea prin concurs, se constituite de regulă numai într-o singură unitate de învățământ. În mediul rural se pot constitui și catedre vacante/rezervate compuse din ore în specialitate, în cel mult două unități de învățământ ... ".
Un alt aspect fals semnalat de C. tot în pag. 7 a întâmpinării este faptul că reclamantul nu ar fi obtinut definitivarea în învătământ, motiv pentru care anexează ca dovadă copie după certificatul de acordare a definitivării în învătământ din anul 2005 cu nota 9,38. Mai mult, a obținut chiar mai mult decât definitivatul, în anul 2009 a obținut gradul II cu nota
9,25 (a cărei copie de asemenea o anexează) și în prezent este înscris la gradul I pentru promoția 2013.
Deci, definitivatul, gradul II și gradul I sunt grade didactice care nu au nicio legătură deoarece nu reprezintă o condiție a titularizării.
De asemenea, sensul termenului titular înseamnă profesor angajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, iar suplinitor înseamnă profesor angajat cu contract de muncă pe perioadă determinată de un an, de unde reiese clar discriminarea între cele două categorii, criteriul de discriminare solicitat a fi menționat în acest caz de către C. fiind categoria profesională care se încadrează în exprimarea "orice alt criteriu" din art. 2 alin. 1 din O.G. nr. 1..
În concluzie, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În probațiune a anexat următoarele înscrisuri: Copie după certificatul de acordare a definitivării În Î.; copie după certificatul de acordare a gradului didactic II; dovada notelor obținute de reclamant la concursurile de titularizare din anii (...) și 2010, extrase de pe site-ul www.titularizare.edu.ro.
Asupra cauzei de față, Curtea constată următoarele:
Reclamantul are calitatea de cadru didactic începând cu luna noiembrie 2000, din septembrie 2003 ocupând postul de profesor suplinitor calificat la materia educație tehnologică.
În perioada (...)-(...) acesta a predat la Ș. „. V. din localitatea T.-M., iar din (...) și-a desfășurat activitatea la Ș. „. G. din localitatea B.-M.
În toată această perioadă reclamantul a fost titularul unui contract de muncă pe perioadă determinată de un an, posturile ocupate nefiind scoase la concurs pentru titularizare.
Cele două posturi ocupate de reclamant, au fost declarate cu o viabilitate de 1 an, pentru întreaga perioadă amintită de acesta, respectiv începând cu anul 2006, numărul elevilor a fost în continuă scădere, iar dacă pentru anul școlar 2009-2010 la școala cu clasele I-VIII „. G. din B. M., în proiectul de încadrare la disciplina E. T., era un număr de 9 ore/săptămână în trunchiul comun, pentru anul școlar 2010-2011 numărul acestora a scăzut la 2 ore/săptămână.
În vederea obținerii pe cale judecătorească a titularizării sale reclamantul s-a adresat cu o cerere înregistrată sub nr. (...) pe rolul T. M..
Prin sentința civilă nr. 1442/(...) Tribunalul Maramureș a respins acțiunea reclamantului reținând următoarele:
În conformitate cu legea învățământului și statutul personalului didactic, precum și cu metodologia privind mișcarea personalului didactic din învățământul preuniversitar, se reglementează în mod expres procedura de ocupare a posturilor didactice/ catedra vacante/ rezervate din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, astfel că acest lucru este posibil doar ca urmare a susținerii unui concurs, organizat în baza metodologiei elaborată de M. aprobată prin ordin al ministrului. În acest sens sunt dispozițiile art. 154 din Legea 84/1995 republicată cu modificările ulterioare, art. 9 din Legea 128/1997, art. 36 din M. privind mișcarea personalului didactic din învățământul preuniversitar, anexă la O. M. nr. 5..
P. normei metodologice amintite, un post este titularizabil numai în cazul în care este declarat de către directorul unității de învățământ, cu viabilitate de cel puțin 4 ani(art 37 alin. 1). Cele două posturi vizate de reclamant, au fost declarate cu o viabilitate de 1 an, pentru întreaga perioadă amintită și nu au fost declarate titularizabile. P. art. 37 alin 2 din aceleași norme metodologice, catedrele vacante pentru ocuparea prin concurs se constituie numai într-o singură unitate de învățământ, iar pentru formarea unei catedre se impune a exista un număr suficient de ore, respectiv 18 ore/săptămână, care corespunde normei de predare pentru un profesor din învățământul preuniversitar. P. ca un cadru didactic să se poată titulariza prin concurs este necesară existența unui post titularizabil pentru disciplina solicitată, ori pentru disciplina educație tehnologică, în lista posturilor/catedre vacante/rezervate pentru anul 2009, nu se regăsește nici un post titularizabil, situația fiind identică și pentru anul 2010.
În anul 2008 a existat un post titularizabil la Ș. cu clasele I-VIII V. Alecsandri B. M., la concurs a participat și reclamantul dar nota obținută de acesta deși a fost peste 7( limita prevăzută de lege), a fost mai mică decât a persoanei care a ocupat acel post, aceasta având o notă mai mare și astfel au fost respectate criteriile prevăzute de art. 38 din metodologie.
Împotriva acestei hotărâri reclamantul a declarat recurs, iar prin încheierea din (...) Curtea de A. C. secția I civilă a dispus suspendarea cauzei în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004 în vederea soluționării excepției de nelegalitate a prevederilor art. 37 alin. 4 și 5 din M. de M. a P. D. din Î.ul Preuniversitar, anexă la O. nr. 5885 din (...).
În prezenta cauză reclamantul solicită în contradictoriu cu C. N. pentru combaterea discriminării eliminarea dispozițiilor discriminatorii prevăzute în același articol incriminat și înlocuirea posibilității de titularizare doar într-o singură unitate de învățământ în mediul urban, cu posibilitatea de titularizare în două unități de învățământ atât în mediul urban cât și în cel rural.
Trebuie arătat faptul că pârâtul C. N. pentru C. D. s-a pronunțat asupra sesizării formulate de către reclamant în (...) constatând prin H. nr.
146/(...) faptul că aspectele învederate nu întrunesc elementele constitutive ale unei fapte de discriminare în sensul art. 2 alin. 1 din OG nr. 1..
În acest sens instanța investită cu prezenta cauză nu trebuie să verifice legalitatea art. 37 alin. 4 și 5 din M. de M. a P. D. din Î.ul Preuniversitar ci doar să analizeze din perspectiva OG nr. 1. legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de către C.
Textul apreciat ca fiind discriminatoriu de către reclamant prevede:
„Posturile didactice/catedrele vacante/rezervate pentru ocuparea prin concurs se constituie de regulă numai într-o singură unitate de învățământ. În mediul rural se pot constitui și catedre vacante/rezolvate compuse din ore în specialitate în cel mult două unități de învățământ, cu respectarea art. 44 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic și ale Centralizatorului sau catedre vacante/rezervate compuse din două discipline…
P. disciplinele: educație pentru societate, filozofie, psihologie, sociologie… se pot constitui catedre vacante/rezervate pentru concurs în două unități de învățământ, pentru orice nivel de învățământ, în concordanță cu Centralizatorul.";
Reclamantul susține că alin. 4 al art. 37 instituie o discriminare între unitățile de învățământ din mediul rural respectiv urban iar alin. 5 creează discriminare între materii cu același număr de ore/săptămână.
Analizând aceste susțineri Curtea reține că potrivit art. 2 alin. 1 din
OG nr. 1. privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare
„… prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în orice domeniu politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții private.";
De asemenea, alin. 4 al aceluiași articol arată că orice comportament activ sau pasiv care prin efectele sale favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități atrage răspunderea contravențională sau chiar penală.
În mod corect invocă pârâtul faptul că pentru ca o faptă să fie considerată discriminatorie trebuie să întrunească cumulativ următoarele condiții:
- existența unui tratament diferențiat manifestat prin deosebire, excludere, restricție sau preferință;
- existența unui criteriu de discriminare potrivit art. 2 alin. 1 din OG nr. 1.;
- tratamentul diferențiat să aibă drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii folosinței sau exercitării în condiții de egalitate a unui drept recunoscut de lege;
- tratamentul diferențiat să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele utilizate în vederea atingerii lui să nu fie adecvate și necesare.
Referirea la o jurisprudența CEDO în materie este de asemenea oportună, instanța europeană concluzionând în sensul că diferența de tratament devine discriminatorie atunci când se induc distincții între situații analoage și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. În acest sens trebuie stabilit că persoane plasate în situații comparabile beneficiază de un tratament preferențial fără o justificare obiectivă sau rezonabilă.
Analizând pretinsa diferență de tratament între personalul didactic care activează în mediul rural și cel care își desfășoară activitatea în mediul urban se apreciază că cele două situații nu sunt comparabile existând diferențe semnificative de statut, drepturi, obligații și beneficii între cele două categorii de cadre didactice.
Rațiunile pentru care în actul de legiferare s-au inserat diferențe de tratament între personalul didactic care își desfășoară activitatea în mediul rural și cel din mediul urban țin de specificul celui dintâi, de numărul redus de elevi, de cadre didactice care își manifestă intenția de a activa la sate și de condițiile concrete de desfășurare a activității didactice.
Fiind în prezența unei justificări adecvate și necesare Curtea apreciază că discriminarea invocată de către reclamant nu există.
Cu privire la nerespectarea de către C. N. de C. a D. a termenului de soluționare a sesizării reclamantului prevăzut de art. 20 alin. 7 din OG nr. 1. Curtea apreciază că cele 90 de zile acordate pârâtului pentru emiterea unei hotărâri se constituie într-un termen de recomandare, iar nerespectarea acestuia nu poate afecta legalitatea hotărârii atacate.
Chiar dacă depășirea termenului a fost una semnificativă ea poate fi justificată prin volumul de activitate al instituției reclamantului neproducându-i-se vreo vătămare în condițiile în care așa cum a arătat accesul său la justiție a fost asigurat, el prevalându-se inclusiv de prevederile art. 4 din Legea nr. 554/2004.
Celelalte critici aduse de către reclamant hotărârii exced analizei instanței în această procedură de contestare, ele urmând a fi analizate eventual în cadrul dosarului având ca obiect excepția de nelegalitate.
Față de aceste considerente, raportat la dispozițiile art. 18 din Legea nr. 554/2004 Curtea va respinge acțiunea formulată de reclamantul B. S.-H. în contradictoriu cu pârâtul C. N. P. C. D., ca neîntemeiată.
P. ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
Respinge acțiunea formulată de reclamantul B. S.-H. cu domiciliul în B.-M., str.N. I., nr.2, ap.14, jud.M. în contradictoriu cu pârâtul C. N. P. C. D. cu sediul în B., P. W. M., nr.1-3, sector 1, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, (...).
PREȘEDINTE, GREFIER, M. H. D. C.
Red.M.H./dact.L.C.C.
4 ex./(...)
