Sentința nr. 329/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. (...)*
SENTINȚA CIVILĂ NR.329/2012
Ședința publică din data de 27 aprilie 2012
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR : M. S.
G. : L. F.
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, excepția de nelegalitate a dispozițiilor art.37 alin.4 și 5 din M. de mișcare a P. D. din învățământul Preuniversitar aprobată prin O. nr.5. invocată de petentul B. S. H. în cadrul dosarului nr.(...) al Curții de A. C., în contradictoriu cu intimații I. Ș. J. M., Ș. CU C. I-V. "O. G.", L. "T. V.", C. N. P. C. D. și M. E., C., T. ȘI S.
Se constată că mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de
ședință din data de 23 aprilie 2012, încheiere care face partea integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi .
Deliberând reține că,
C U R T E A
Prin cererea formulată de către reclamantul B. S. H. s-a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâții I. Ș. J. M., Ș. CU C. I-V. "O. G.", L. "T. V.", C. N. P. C. D. și M. E., C., T. ȘI S., urmare a admiterii excepției de nelegalitate, să se dispună eliminarea dispozițiilor discriminatorii prevăzute în art. 37 alin. 4 și 5 din M. de M. a P. D. din Învățământul Preuniversitar anexă la O. 5885/(...), înlocuirea prevederii privind posibilitatea titularizării doar într-o singură unitate de învățământ în mediul urban cu posibilitatea de titularizare în două unități de învățământ atât în mediul rural, cât și în cel urban, prevăzută în art. 37 alin. 4 din Metodologie.
Arată că art. 37 alin. 4 și 5 din M. amintită are caracter discriminatoriu pentru următoarele considerente:
Un articol dintr-un ordin de ministru poate fi considerat nelegal dacă conține în cuprinsul lui prevederi discriminatorii. În acest caz, cele două aliniate 4 și 5 din art. 37 din Metodologie induc situații discriminatorii atât între materii cu același număr de ore pe săptămână, cât și între mediul rural și cel urban. A considerat că este suficientă eliminarea totală a art. 37 alin. 5 și înlocuirea prevederii de titularizare în două unități de învățământ doar în mediul rural cu posibilitatea de realizare a titularizării în două unități de învățământ indiferent de mediu din art. 4, astfel nemaifiind necesară eliminarea discriminării între materii, atâta vreme cât titularizarea s-ar realiza în două unități indiferent de mediu, implicit la orice materie.
Din analiza art. 37 alin. 4:
"(4) Posturile didactice/catedrele vacante/rezervate, pentru ocuparea prin concurs, se constituite de regulă numai într-o singură unitate de învățământ. În mediul rural se pot constitui și catedre vacante/rezervate compuse din ore în specialitate, în cel mult două unități de învățământ ... ", se desprinde următoarea concluzie: formularea "se constituie de regulă", raportată la formularea "se pot constitui și...", indică existența unei reguli, respectiv a unei excepții de la această regulă. Apreciază că este inadmisibil și profund discriminatoriu ca aproape jumătate din populația unei țări să facă excepție de la regulă, această jumătate fiind mediul rural. Excepțiile pot fi formulate pentru situații care implică un procent mult mai mic al populației beneficiare a procesului de învățământ (cum ar fi de exemplu anumite zone defavorizate), dar nicidecum un procent care se apropie de 50%.
De aceea a solicitat eliminarea acestei prevederi și înlocuirea acesteia cu posibilitatea de titularizare în două unități școlare indiferent de mediu și pe cale de consecință eliminarea totală a art. 37 alin. 5, care ar urma să contravină aliniatului 4.
În condițiile actuale, și în mediul urban a scăzut mult populația școlară și marea majoritate a școlilor au un singur rând de clase sau cel mult două pe nivel, la fel ca în mediul rural, iar dacă se iau în considerare materii cum ar fi limba română și matematica care se predau în 4 ore pe săptămână, raportat la educația tehnologică cu o oră pe săptămână, aceasta din urmă devine discriminată comparativ cu celelalte două, mai ales că la școli cu 1-2 rânduri de clase pe nivel este imposibil de realizat o catedră de
18 ore într-o singură școală din mediul urban, pe când la limba română și matematică, în mediul rural, chiar și într-o singură școală se poate constitui o catedră.
Menționează că a exemplificat în motivele de recurs și o persoană nominal raportat la care se consideră discriminat, deși nu consideră că este necesar a identifica asemenea persoane nominal, deoarece actul normativ se adresează erga omnes, iar persoanele raportat la care m-aș putea considera discriminat sunt toate potențialele beneficiare de prevederile acestuia.
În acest sens, în speța indicată ca practică judiciară din dosarul nr. (...), finalizată cu decizia nr. 356/(...) a Curții de A. I., nu s-a cerut și nu s-a făcut nicio identificare nominală a vreunei persoane raportat la care cei din mediul urban ar fi discriminați.
De asemenea, pentru dovedirea caracterului discriminatoriu trebuie indicat criteriul de discriminare și existența unei situații de comparabilitate; astfel, în acest caz criteriul este, după cum se arată și în punctul de vedere al C., categoria profesională, iar comparabilitatea este între persoana reclamantului care a participat la concursuri de titularizare în anii (...) și
2010 și a obținut note peste 7 printre primii și respectiv orice alte persoane care s-au titularizat în două unități școlare deoarece actul normativ le-a permis.
Consideră nelegal art. 37 alin. 4 și 5 din Metodologie și datorită faptului că nicăieri în legea învățământului nr. 128/1997 nu este prevăzut în câte unități școlare să se poată face titularizarea, decât că aceasta are loc în urma unui concurs, la care de altfel a participat. Susține că art. 9 alin. 2 din legea sus-menționată prevede:
"(2) Posturile didactice se ocupă prin concurs. C. constă în probe scrise, la angajarea titularilor, în probe scrise sau orale, la angajarea suplinitorilor, în interviu si în prezentarea unui curriculum vitae, la angajarea personalului didactic asociat. Concursurile se organizează în baza unei metodologii elaborate de M. E. si C., cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative din învățământ, aprobată prin ordin al ministrului. "
Astfel, din analiza acestui text rezultă posibilitatea angajării titularilor prin concurs, fără specificarea în câte unități școlare, iar mai departe se precizează că trebuie să se elaboreze o metodologie aprobată prin ordin al ministrului, așa cum în cazul de față M. este cea aprobată prin O. nr.
5885/(...), dar care conține prevederile discriminatorii atacate prin acțiune a de față și care astfel devin nelegale.
Precizează că în sensul termenului titular, care înseamnă profesor angajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, iar suplinitor înseamnă profesor angajat cu contract de muncă pe perioadă determinată de un an, de unde reiese clar discriminarea între cele două categorii, criteriul de discriminare fiind categoria profesională care se încadrează în exprimarea
„orice alt criteriu"; din art.2 alin.1 din OG nr.137/2000.
Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 26 martie 2012, M. E., C., T. și S. în calitate de pârât în cauza ce face obiectul dosarului mai sus solicită ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună respingerea excepției de nelegalitate a O. nr.5. ca inadmisibilă.
În fapt, arată că reclamantul invocă excepția de nelegalitate a O. nr.5. pentru aprobarea Metodologiei privind mișcarea personalului didactic din învățământul preuniversitar. Față de obiectul acțiunii dedus judecății, invocă excepția inadmisibilității pentru următoarele motive:
În conformitate cu prev. art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 cu modificările ulterioare „legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.";
Conform teoriei dreptului administrativ, prin act administrativ cu caracter individual se ințelege acel act administrativ care produce efecte juridice față de un subiect de drept determinat.
O. nr.5., a cărui anulare parțială se solicită este un act administrativ cu caracter normativ. El este emis în baza L. nr. (...) privind statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, pentru punerea în aplicare a acesteia. Totodată, O. nr.5. este emis cu respectarea prev. art. 77-78 și 54 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată cu modificările și completările ulterioare, Aceste dispoziții legale reglementează modalitățile de emitere 3 actelor de executare a unui act normativ, stabilindu-se că ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor și ai celorlalte organe ale administrației publice centrale, de specialitate, sau ale autorităților administrative autonome, se emit numai în baza și în executarea legilor, a hotărârilor, și a ordonanțelor guvernului.
Aceste ordine, instrucțiuni și alte asemenea acte, trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora. Fiind emis în baza și pentru punerea în aplicare a L. nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, O. nr.5. este act administrativ cu caracter normativ, nu se încadrează în prev. art. 4 din Legea nr. 554/2004 cu modificările ulterioare.
Reclamantul invocă excepția de nelegalitate a O. nr.5. pe motiv că este discriminat. Argument total eronat. M. de mișcare a personalului didactic din învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2010-2011 aprobată prin O. nr. 5. este emisă în baza L. nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, lege aflată în vigoare până la data de (...). Conform acestor acte normative, în anul școlar
2010-2011, cadrele didactice care au participat la concursul de titularizare
și care au obținut cel puțin nota 7, dar care nu au putut ocupa un post Ia catedră ca titular-pe perioadă nedeterminată, puteau opta pentru angajarea ca suplinitor având postul/catedra în mai multe unități școlare.
Art. 37 din O. nr. 5. alin.4 și 5 stabilesc: ,,(4) Posturile didactice/catedrele vacante/rezervate, pentru ocuparea prin concurs, se constituite de regulă numai într-o singură unitate de învățământ. În mediul rural se pot constitui și catedre vacante/rezervate compuse din ore în specialitate, în cel mult două unități de învățământ, cu respectarea prevederilor art. 44 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare și ale Centralizatorului sau catedre vacante/rezervate compuse din două discipline (istorie-geografie, fizică-chimie, matematică-fizică, geografie-limbă străină etc.), în concordanță cu Centralizatorul, prima disciplină, având ponderea cea mai mare de ore în catedră, constituind și disciplina de concurs. ( ... ) .
(5) P. disciplinele: educație pentru societate, filosofie, psihologie, sociologie, cultură civică, economie aplicată, economie și educație antreprenorială, limba latină, limba greacă veche, educație muzicală, educație plastică, istoria și tradițiile minorităților naționale, religie baptistă, religie adventistă, religie penticostală, religie reformată, religie unitariană, religie greco- catolică, religie romano-catolică se pot constitui catedre vacante/rezervate pentru concurs în două unități de învățământ, pentru orice nivel de învățământ, în concordanță cu Centralizatorul.;
Solicită a se constata că posturile didactice care urmau să fie ocupate prin titularizare se puteau constitui în cel mult două unități școlare, persoana care ocupa un astfel de post urmând să fie titulară în ambele unități școlare, corespunzător normei didactice pentru fiecare școală. Prevederile art. 37 alin.A și 5 din O. nr.5. nu sunt discriminatorii. Constituirea catedrelor în mediul rural constituie o excepție de la regula un post/o catedră = o singură unitate scolară. Motivul este acela că în mediul rural atragerea de personal didactic calificat este dificilă, iar titularizarea pe post se face cu dificultate mai ales în zonele depărtate de orașe, iar pe de altă parte numărul de elevi este mai mic, decât într-un oraș, ceea ce are ca rezultat imposibilitatea constituirii unor clase compacte.
Conform art.75 alin. (7) din O. nr. 5. "Posturile didactice/catedrele vacante/rezervate pentru suplinire se ocupă cu prioritate de candidații care beneficiază de continuitate pentru suplinire conform alin. (3).
(8) Posturile didactice/catedrele vacante și cele rezervate rămase libere după soluționarea cererilor de continuitate pentru suplinire se ocupă de către: a) candidați repartizați prin continuitate pentru suplinire pe catedre incomplete; b) candidați participanți la concursul național din iulie 2008/concursul organizat pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante în unitățile de învățământ preuniversitar din județele nominalizate în Hotărârea de G. nr. 1., sesiunea iunie-iulie 2008 și/sau la concursul din 15 iulie 2009, care au obținut minimum nota 7,00 (șapte), ale căror posturi propuse pentru continuitate au fost reduse datorită faptului că au fost ocupate de către titulari, au fost vacantate pentru concurs sau au fost desființate ca urmare a modificării planului de școlarizare/planului de învățământ și reorganizării rețelei școlare. P. a putea fi repartizați în baza notelor din iunie-iulie 2008 sau iulie 2009, candidații cu post redus care participă și la concursul din iulie 2010 trebuie să obțină minimum nota 5,00 (cinci). ( ... ) c) candidați participanți la concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în unitățile de învățământ preuniversitar 2010 care au obținut minimum nota 5,00 (cinci) ."
În concluzie, O. nr.5. nu face decât să stabilească în concret etapele procesului de angajare în învățământul preuniversitar de stat.
Din probele administrate în cauză, Curtea reține următoarele:
1. Potrivit art.4 din Legea nr.554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.
Prealabil soluționării fondului cauzei, se impune analizarea excepției inadmisibilității cererii. Se susține de către pârât că cererea formulată este inadmisibilă întrucât excepția invocată vizează un act administrativ cu caracter normativ respectiv dispozițiile cuprinse într-un ordin al M.ui E. care creează, modifică sau desființează reguli de conduită formulate în abstract, fără considerarea persoanei și au caracter general, impersonal și cu aplicabilitate repetată, la un număr nedeterminat de persoane.
Analizând susținerile pârâtului din perspectiva dispozițiilor legale enunțate și a soluțiilor de principiu comunicate de către comisia de unificare a practicii judiciare ( din 10 aprilie 2009) se poate observa că acestea sunt lipsite de temei legal în raport cu clasificarea pe care doctrina o face cu privire la actele administrative.
Astfel, după gradul de întindere al efectelor juridice, actele administrative sunt acte administrative normative, care produc efecte cu caracter general și impersonal, ele conținând reguli generale de conduită, aplicabile la un număr nelimitat de subiecți respectiv acte administrative individuale - care creează, modifică sau sting drepturi subiective sau obligații în sarcina uneia sau mai multor persoane dinainte determinate, având astfel destinatar prestabilit.
Cum în cazul în speță actul atacat cu excepția de nelegalitate are un destinatar predeterminat, acest act poate produce efecte numai în ce privește aceste categorii de persoane astfel că există posibilitatea cenzurării acestuia pe calea excepției de nelegalitate, excepția inadmisibilității invocată de pârât fiind nefondată.
2. Referitor la criticile vizând fondul excepției, pe calea procedurii prevăzut la art.4 din Legea nr.554/2004 poate fi cercetată conformitatea unui act administrativ față de normele cu forță juridică superioară, în vigoare la data emiterii actului a cărui nelegalitate se invocă și nu prin raportare la reglementări legislative ulterioare.
În acest sens, art.4 alin.2 din Legea contenciosului administrativ prevede expres că în cazul în care excepția de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a L. nr.554/2004, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la data emiterii actului administrativ.
Textul criticat pe calea excepției de nelegalitate, respectiv art.37 alin.4
și 5 din M. de mișcare a personalului didactic, anexă la O. nr.5. statuează:
(4) Posturile didactice/catedrele vacante/rezervate, pentru ocuparea prin concurs, se constituite de regulă numai într-o singură unitate de învățământ. În mediul rural se pot constitui și catedre vacante/rezervate compuse din ore în specialitate, în cel mult două unități de învățământ, cu respectarea prevederilor art. 44 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare și ale Centralizatorului sau catedre vacante/rezervate compuse din două discipline (istorie-geografie, fizică-chimie, matematică-fizică, geografie-limbă străină etc.), în concordanță cu Centralizatorul, prima disciplină, având ponderea cea mai mare de ore în catedră, constituind și disciplina de concurs. P. ocuparea catedrelor vacante/rezervate constituite din două discipline, candidații cu dublă specializare (istorie-geografie, fizică-chimie, matematică-fizică, geografie-limbă străină etc.) susțin în cadrul concursului proba scrisă la disciplina care are ponderea cea mai mare de ore în catedră.
(5) P. disciplinele: educație pentru societate, filosofie, psihologie, sociologie, cultură civică, economie aplicată, economie și educație antreprenorială, limba latină, limba greacă veche, educație muzicală, educație plastică, istoria și tradițiile minorităților naționale, religie baptistă, religie adventistă, religie penticostală, religie reformată, religie unitariană, religie greco-catolică, religie romano-catolică se pot constitui catedre vacante/rezervate pentru concurs în două unități de învățământ, pentru orice nivel de învățământ, în concordanță cu Centralizatorul.
Se susține de către reclamant că acesta este nelegal în raport de prevederile L. nr.128/1997 întrucât se instituie o situație discriminatorie câtă vreme legea amintită nu prevede în câte unități școlare se poate face titularizarea.
Curtea constată că deși instanța care a sesizat curtea cu privire la soluționarea excepției de nelegalitate nu a motivat în nici un fel întrunirea cerințelor prevăzute de art.4 din Legea nr.554/2004, de textul criticat pe această cale depinde soluționarea litigiului în fond, reclamantul fundamentându-și acțiunea pe prevederile acestuia.
Curtea observă că potrivit art.9 alin.2 din Legea nr.128/1997, posturile didactice se ocupă prin concurs. C. constă în probe scrise, la angajarea titularilor, în probe scrise sau orale, la angajarea suplinitorilor, în interviu si în prezentarea unui curriculum vitae, la angajarea personalului didactic asociat. Concursurile se organizează în baza unei metodologii elaborate de M. E. si C., cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative din învățământ, aprobată prin ordin al ministrului.
În speță, ordinul nr.5. a fost elaborat în considerarea dispozițiilor legale amintite anterior; analizând conținutul actului administrativ, instanța constată că acesta stabilește în concret etapele procesului de angajare în învățământul preuniversitar de stat statuând cu privire la modalitatea concretă de ocupare a posturilor prin titularizare sau suplinire.
În această ordine de idei, Curtea constată că prevederile art.37 alin.4 și 5 din Ordin nu sunt discriminatorii întrucât aceste texte explicitează modalitatea de ocupare a posturilor acolo unde regula un post/o catedră = o unitate școlară nu este posibilă. Această situație vizează mediul rural unde atragerea cadrelor didactice este dificilă, iar titularizare imposibilă, oferind posibilitatea ocupării posturilor vacante existente, limitarea numărului de unități școlare la două posibile fiind impusă de specificul învățământului din mediul rural unde unitățile școlare sunt situate la distanțe mari.
Rezultă așadar că nu se poate susține ipoteza privind instituirea unui sistem discriminator în cazul ocupării posturilor din învățământul preuniversitar, reglementarea diferențiată necontravenind prevederilor constituționale, reținând că principiul egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate, se poate afirma cu temei că la situații diferite se justifică instituirea unui tratament juridic diferențiat.
P. toate aceste considerente, Curtea va aprecia că excepția de nelegalitate susținută de reclamant este nefondată iar în temeiul art.4 din
Legea nr.554/2004 o va respinge.
P. ACESTE MOTIVE IN NUMELE L.
H O T A R A S T E
Respinge excepția de nelegalitate invocată de petentul B. S. H. domiciliat în B. M., str.N.I. nr.1/14, jud.M. în cadrul dosarului nr.(...) al Curții de A. C., în contradictoriu cu intimații I. Ș. J. M. cu sediul în B. M., str.P. Ș. nr.14-16, jud.M., Ș. CU C. I-V. "O. G." cu sediul în B. M., str.V. L. nr.56, jud.M.; L. "T. V." cu sediul în T. M., str.1 nr.229, jud.M.; C. N. P. C. D. și M. E. cu sediul în B., P-ța Walter M. nr.1-3, sector 1; și M. E., C., T. ȘI S. cu sediul în B., str.Spiru Haret nr.10, sector 1.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 27 aprilie 2012.
PREȘEDINTE G. M. S. L. F. red.M.S./A.C. (...) - 7 ex.
