Decizia civilă nr. 11076/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR.11076/2013
Ședința publică din data de 18 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. L. R. JUDECĂTORI: V. G.
M. H. GREFIER: M. V. -G.
S-au luat în examinare recursurile declarate de recurentul-reclamant P.
I. și recurenta-pârâtă A. N. PENTRU R. P. - S. PENTRU A. L. N. ȘI L. N., împotriva sentinței civile nr.1055 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -Năsăud, având ca obiect anulare act administrativ despăgubiri Legea nr.290/2003.
Componența completului de judecată în prezentul dosar a fost modificat potrivit dispozițiilor art.98 alin. 6 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, conform procesului-verbal atașat la fila 22 din dosar.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată. Procedura de citare este îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de la plata taxei de timbru. Recurentul-reclamant P. I. a depus întâmpinare. Părțile litigante au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece recursurile care sunt formulate în termen, motivate, comunicate și scutite de la plata taxei de timbru.
Curtea, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.1055 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -Năsăud s-a admis, în parte, acțiunea completată formulată de reclamantul P. I. în contradictoriu cu pârâta A. N. pentru R.
P. - S. de aplicare a L. 230/2003
și în consecință:
- s-a anulat Decizia nr. 25/2012 emisă de pârâtă cu consecința anulării Hotărârii nr. 1055/2011 emisă de Comisia municipiului B. de aplicare a L. nr. 290/2003.
S-a respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind emiterea unei noi hotărâri vizând acordarea compensațiilor bănești în cuantum de 73.474,88 lei.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 1 leu.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la Prefectura Județului Suceava sub nr. 17165/_, tatăl reclamantului, P. Constantin, a formulat cerere de despăgubire în temeiul L. nr. 290/2003 pentru bunurile care au aparținut părinților săi (P. G. și Antonia- bunicii reclamantului) evacuați din Bucovina de Nord (f. 120).
P. Constantin a decedat la data de_ (certificatul de deces de la f.
99).
Reclamantul, în calitate de fiu al defunctului P. Constantin și soția
defunctului, P. V., prin cererea înregistrată la Instituția Prefectului Județului Suceava sub nr. 17165/_ (f.98) au solicitat continuarea procedurii demarată de defunct la Legea nr. 290/2003.
Comisia pentru aplicarea L. nr. 290/2003 din cadrul Instituției Județului Suceava, sesizată să soluționeze cererea formulată de defunctul P. Constantin, a apreciat că în cauză este dată incidența art. 5 al. 2 din Legea nr. 290/2003, astfel că a trimis cererea Comisiei pentru aplicarea L. nr. 290/2003 din cadrul Instituției Prefectului Municipiului B. . Această Comisie a trimis la rândul său cererea Comisiei Județului Suceava, care a retransmis din nou dosarul Comisiei Municipiului B. .
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, sub nr._, reclamantul P. Iualian și
P. V. (mama reclamantului) au solicitat obligarea celor două comisii la soluționarea dosarului depus inițial la Prefectura municipiului Suceava de către defunctul P. Constantin.
Prin sentința nr. 7107 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr._ (f. 6-7) a fost obligată pârâta Instituția Prefectului Județului Suceava -Comisia Județeană pentru aplicarea L. nr. 290/2003 să soluționeze cererea formulată de P. Constantin, înregistrată sub nr. 17165/_ la registratura Instituției Prefectului județului Suceava.
În motivarea sentinței s-a reținut, că potrivit art. 5 al. 1 și 2 din Legea nr. 290/2003, persoanele îndreptățite la despăgubiri vor depune cereri proprii, iar dacă pentru bunurile aceluiași proprietar sunt mai mulți moștenitori, fiecare dintre aceștia este obligat să-i menționeze pe ceilalți în cererea formulată; în ipoteza în care moștenitorii domiciliază în județe diferite, aceștia vor trimite cererile la Comisia Municipiului B. pentru aplicarea L. nr. 290/2003.
Instanța a reținut că în speță se pune problema soluționării unei singure cereri, cea formulată de P. Constantin, fiind fără relevanță în ceea ce privește competența de soluționare a acesteia că în urma decesului său, survenit după sesizarea Comisiei Județului Suceava, au rămas doi moștenitori care domiciliază în județe diferite.
S-a mai reținut că pârâtele nu au probat că, după autorii P. G. și Antonina, au formulat cererii proprii mai multe persoane îndreptățite dintre cele enumerate la art. 1 al. 2 din Legea nr. 290/2003 și care să domicilieze în județe diferite, cererea cu care a fost sesizată pârâta Comisia pentru aplicarea L. nr. 290/2003 din cadrul Instituției Prefectului Județului Suceava fiind unică, chiar dacă eventualele despăgubiri urmează a fi achitate moștenitorilor legali lăsați de titulari.
La data pronunțării sentinței, Comisia Municipiului B. pentru aplicarea L. nr. 290/2003 a emis Hotărârile 1054 și nr. 1055.
Prin hotărârea nr. 1054/_ (f. 48), Comisia Municipiului B. pentru aplicarea L. nr. 290/2003 a admis, în parte, cererea nr._ /_
depusă de P. I. privind solicitarea compensațiilor pentru bunurile lui P.
G. și Antonina ( bunicii reclamantului), iar prin Hotărârea nr. 1055/_ (f.50) s-a respins cererea cu același număr formulată de reclamantul P. I. prin care s-au solicitat compensații pentru bunurile lui P. S. ( străbunicul reclamantului- arborele genealogic- fila 68), sechestrate, reținute sau rămase în comuna Putila, județul Rădăuți ca urmare a părăsirii forțate a Basarabiei, Bucovinei de Nord și a ținutului Herța, precum și ca urmare a stării de război și a Aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate semnat la Paris la 10 februarie 1947.
Prin decizia nr. 25/_ (ce face obiectul prezentului dosar) s-a respins contestația nr. 978/L290/_ formulată de către reclamant împotriva Hotărârii nr. 1055/_ emisă de către Comisia Municipiului B. pentru aplicarea L. nr. 290/2003, fiind menținută ca legală și temeinică această hotărâre, deoarece petentul nu a făcut dovada refuzului autorilor P. S. și Paraschiva și nici dovada vocației succesorale după aceștia (f. 42-44).
La solicitarea prezentei instanțe de a se depune la dosar copie după cererea nr._ /_ depusă de reclamantul P. I. prin care s-au solicitat compensațiilor pentru bunurile lui P. S., cerere ce a făcut obiectul analizei hotărârii contestate, A.N.R.P. S. pentru aplicarea L. nr. 290/2003 a comunicat că nu cunoaște semnificația numerelor 6578+6611, transmițând în copie cererea înregistrată sub nr. 12819 din_ . " Cererea"; trimisă în copie (fila 171) reprezintă, de fapt, adresa de înaintare către Comisia Municipiului B. pentru aplicarea L. nr. 290/2003 a dosarului ce formează obiectul cererii nr. 17165/2003 formulată de defunctul P. Gh. Constantin ( tatăl reclamantului), adresă emisă de Instituția Prefectului Suceava- Comisia pentru aplicarea L. nr. 290/2003.
Rezultă, așadar, că a existat o singură cerere la Legea nr. 290/2003, respectiv cea formulată de defunctul P. Gh. Constantin ( tatăl reclamantului) înregistrată la Prefectura Județului Suceava sub nr. 17165/_, și care a vizat bunurile care au aparținut părinților defunctului, respectiv bunicilor reclamantului, P. G. și Antonia, evacuați din Bucovina de Nord (f. 120), cerere ce a fost soluționată prin Hotărârea nr. 1054/_ (f. 48) emisă de Comisia Municipiului B. pentru aplicarea L. nr. 290/2003, în sensul admiterii, în parte, a acesteia.
Hotărârea nr. 1054/_ face obiectul unui alt dosar înregistrat pe rolul acestei instanțe.
Reclamantul susține că a existat un singur dosar și o singură cerere de despăgubire în temeiul L. nr. 290/2003 înregistrată la Prefectura Județului Suceava sub nr. 17165/_, formulată de tatăl reclamantului, P. Constantin, pentru bunurile care au aparținut părinților săi (P. G. și Antonia- bunicii reclamantului) evacuați din Bucovina de Nord. Reclamantul mai învederează că străbunicul acestuia, P. S., era decedat la data refugiului, calitatea de refugiat având-o bunicii reclamantului, P. G. și Antonia. Aceste aspecte sunt relevate de reclamant în fața instanței ( fila 162), precum și în cuprinsul contestației adresată A.N.R.P. S. pentru aplicarea L. nr. 290/2003 (fila 9).
Având în vedere considerentele relevate anterior, tribunalul a reținut că Decizia nr. 25/2012 emisă de pârâtă și Hotărârea nr. 1055/2011 emisă de Comisia municipiului B. de aplicare a L. nr. 290/2003 sunt nelegale, acestea soluționând, pe fondul îndreptățirii reclamantului la despăgubiri, o
cerere inex is ten tă
,
respectiv cererea reclamantului prin care s-au solicitat
compensații pentru bunurile lui P. S., sechestrate, reținute sau rămase în comuna Putila, județul Rădăuți ca urmare a părăsirii forțate a Basarabiei,
Bucovinei de Nord și a ținutului Herța, precum și ca urmare a stării de război și a Aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate semnat la Paris la 10 februarie 1947.
În consecință, tribunalul a admis, în parte, acțiunea astfel cum a fost completată de reclamant, și a anulat Decizia nr. 25/2012 emisă de pârâtă cu consecința anulării Hotărârii nr. 1055/2011 emisă de Comisia municipiului B. de aplicare a L. nr. 290/2003 și a respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind emiterea unei noi hotărâri vizând acordarea compensațiilor bănești în cuantum de 73.474,88 lei, solicitate, conform susținerilor reclamantului din completarea de acțiune ( fila 168), de defunctul P. Constantin prin cererea nr. 17165 din_ .
În temeiul art. 274 Cod proc. civilă, raportat și la solicitarea reclamantului, instanța a obligat pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 1 leu, reprezentând taxele judiciare de timbru.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantul P. I. și pârâtă A. N. PENTRU R. P. - S. PENTRU A.
N. ȘI L. N. .
Prin recursul declarat de reclamantul P. I.
s-a solicitat admiterea recursului; modificarea sentinței civile atacate, în sensul admiterii și a capătului de cerere privind emiterea unei noi hotărâri vizând acordarea compensațiilor bănești într-un cuantum stabilit de A. N. pentru R.
P. - S. pentru aplicarea L. nr.290/2003 și L. nr.393/2006, pentru 507,05 ari pășune și două parcele de 79,71 ari pădure.
Motivele de recurs pe care înțelege să le invoce în prezenta cerere sunt cele prevăzute de art.304 pct. (9) Cod procedură Civilă.
Critică soluția pronunțată de către instanța de fond ca fiind netemeinică și nelegală, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii pentru considerentele pe care le expune mai jos, solicitând totodată onoratei curți a face aplicațiunea art. 304 ind. 1 Cod proc.civ. în sensul examinării cauzei sub toate aspectele.
La aprobarea L. nr.290/_ privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război, și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnate la Paris la 10 februarie 1947, tatăl reclamantului P. Gh.Constantin, născut la data de_, în comuna Putila, din fostul județ Rădăuți al Bucovinei de Nord (în prezent fiind ocupat de Ucraina) a depus pe data de_ la Prefectura județului Suceava, cererea nr. 17165/2003 (f.5 sau 120-121) cu toate actele doveditoare și cerute de lege, completat cu 2 declarați de la doi martori (f.10-11; 12-13) și alte date solicitate inclusiv declarația pe proprie răspundere (f.37), iar în urma verificărilor de Comisia juridică, a fost trecut ca dosar nr.163 complect și bun pentru evaluarea despăgubirilor.
Pe data de_ tatăl reclamantului P. Gh.Constantin a decedat, conf. Certificatului de deces (f.99), iar pe data de_ s-a prezentat împreună cu mama sa P. V., în calitate de moștenitori la Prefectura județului Suceava, unde au depus completare la dosar cu toate actele solicitate de Comisie (f.98).
Pe data de_ prin modificarea L. 290/2003 cu Legea nr. 171/2006 privind moștenitorii care locuiesc în alte județe, dosarul a fost trimis de către Prefectura județului Suceava la Comisia Municipiului B., pentru o nouă soluționare cu toate că nu au fost făcute cereri în nume propriu în județele de domiciliu Suceava, respectiv B. conf. Art.5 alin. 2 din Legea nr.290/2003.
Comisia pentru aplicarea L. nr.290/2003 din cadrul Instituției Prefectului municipiului B. a retrimis la rândul său cererea Comisiei
județului Suceava în data de_, dar împărțită în două dosare nr. 12609/6578/_ si 12819/6611/0_ . în loc de un singur dosar nr.163/2003 respectiv cererea nr.17165/_, înregistrate Ia o diferență de 3 zile și fără nici o explicație.
In 2011 cu adresa nr.9155 pe motiv a "...unui conflict de competență materială..." dosarele au fost retrimise din nou Comisiei municipiului B. sub formă de colet, fără a fii analizate de Instituția Prefectului județului Suceava cu toate demersurile legale făcute de reclamant.
Comisia Municipiului B. pentru aplicarea L. nr.9/1998, a L. nr.290/2003 și a L. nr.393/2006 a soluționat singura cerere depusă prin două hotărâri: Hotărârea nr. 1054/_ (f.48) și Hotărârea nr.1055/_ (f.8.) la care a făcut contestația nr. 968/0_ (f.9) înaintată S. ui pentru A. L. nr.290/2003 din cadrul Autorității Naționale pentru R. P. singura în măsură să soluționeze eventualele contestații sau revocări al acestor hotărâri conf.adresei nr.M.C.44/S.C. din_ .
Prin decizia nr.25/_ (f.14-16) Vicepreședintele Autorității Naționale pentru R. P. a respins contestația nr. 968/0_ (f.9) împotriva Hotărârii nr. 1055/_ (f.8) emisă de către Comisia Municipiului B. .
Consideră că în mod greșit instanța de fond a apreciat că acțiunea pe care a făcut-o în contradictoriu cu pârâta A. N. pentru R. P. -
S. de aplicare a L. 290/2003, cu sediul în B., C. Floresca, nr.202, sector 1, este de a anula Decizia nr.25/2012 emisă de pârâtă cu consecința anulării Hotărârii nr. 1055/2011 emisă de Comisia municipiului B. de aplicare a L. nr.290/2003 și de a nu emite o nouă hotărâre reparatorii familiei
P. conform L. nr.290/_ și a HG nr.1120/2006 privind Normele metodologice pentru aplicarea ei.
Raportat la aceste dispoziții legale mai sus precizate, solicită a se reține următoarele:
- P. Gh.Constantin (copilul) împreună cu sora P. Xenia, părinții
G. - tatăl și cu P. Antonina - mama, au fost evacuați din propria casă, gospodărie, atelier de tâmplărie, pășune pentru animale și pădure pe care le aveau în proprietate conform actelor în original în timpul războiului fără drept de apel, iar după aproape 60 de ani de la eveniment la apariția L. nr. 290/_ la cererea nr.17165/_ să se motiveze de cei care trebuie să respecte și să aplice acest drept "...că nu au dreptate..." este o sfidare la adresa acestora, reclamantul fiind doar un moștenitor de drept cu mama sa care încearcă a obține un act reparator în memoria lor după 10 ani;
în cererea nr. 17165/_ (f.5) alin.5 este stipulat "ca moștenire (fiind unicul copil), de la tatăl său P. S. a lui I., conform contractelor 317/_ și_, a utilizat și plătit impozit la Stat pentru 507,05ari de pășune pentru hrana vitelor sale cât și două parcele de pădure de brad matur în supafață de 79.7lari." tatăl reclamantului, P. Constantin face referire la averea lui P. G., bunicul reclamantului abandonate în Ucraina de acesta;
în declarația lui P. Constantin (f.37) alin. 4, solicitată de Prefectura județului Suceava prin adresa nr.17165 din_ "la pct.nr.5 din adresa comisiei Județenedeclar că părinții mei: P. G. și P. Antonina, la fel și bunicul meu P. S. a lui I., decedat, au avut în proprietate personală toate bunurile imobile și mobile, pe care le-am solicitat....."
în contestația nr.968/0_ (f.9) a făcut referire la declarațiile solicitate prin adresa 17165/_ de către Prefectura județului Suceava a celor doi martori: Iamnițchi V. (f. 12-13) născut la_ în comuna Putila care în alin.4 "ca moștenire de la tatăl său P. S., la cea 2km de casă, a deținut: pășune, pentru hrana vitelor de cea 500ari și pădure de brad (matur) de
cca.80ari. " și certifică că familia P. G. și Antonina "..toate bunurile enumerate în declarație, inclusiv că nu au fost înstrăinate..." de acestea, declarație făcută în data de_ . iar Cocerhan M. (f. 10-11) născută la_ în comuna Putila care în alin.8 a declarat același lucru la data de_ :
Ca urmare, rezultă în mod evident că P. S. era decedat în momentul refugiului familiei P., iar prin cuvântul moștenire în DEX avem următorul înțeles: "....faptul de a moșteni; transmitere a patrimoniului unei persoane decedate către una sau mai multe persoane în viață...", deci nu poate fi tratat ca evacuat sau refugiat deoarece era mort cum solicită ANRP-ul, iar bunurile rămase în Ucraina și solicitate ca despăgubire au fost confirmate cu acte și cu martori.
Totodată se invocă de către S. pentru aplicarea L. nr.290/2003 - ANRP, că nu s-au făcut demersuri conform art.2 alin(5) din H.G. nr. 1120/2006 cu privire la corespondența purtată cu diferite instituții din Ucraina, cu Primăria localități Putila și cu Arhiva de Stat a Regiunii Cernăuți, abilitate să producă aceste documente...cu privire la decesul străbunicului reclamantului P. S., a vechimii actelor care fac dovada proprietății bunurilor abandonate în Ucraina din 1900-1902 au confirmat martorii prin declarațiile lor de mai sus continuitatea proprietății și s-a omis din păcate de către instanța de fond
"Precizarea" (f.35-36) depusă la dosar cu demersurile făcute la Arhiva de Stat Cernăuți. Ucraina (f.38) cu confirmările de primire (f.39,40), iar la Primăria orașului Putila (f.160) cu confirmări, corespondența cu ANRP despre acest lucru (f.173) și confirmările poștale de trimitere și primire (f. 174,175);
Un alt aspect ce trebuie reținut de instanță este și completarea de acțiune (f.168) cu Referatul de calcul analog (f.169) după raportul de evaluare (f.60), prin care a solicitat instanței obligarea pârâtei la emiterea unei noi hotărâri vizând acordarea compensațiilor bănești în cuantum de 73.474,881ei reprezentând contravaloarea a 507,05 ari de pășune și 79,71 ari de pădure de brad matur, conform solicitării din cererea nr.17165/_ la Legea nr.290/2003, fără nici o motivare.
Se mai impune a se reține de către instanță și următorul aspect din punct de vedere legislativ ca instituțiile abilitate să respecte legea nr.290 din_ cu modificările făcute în OUG nr.87/2004, aprobată prin Legea nr.14/2005, Legea nr.171/2006, OUG nr.25/2007, a normelor de aplicare H.G nr. 1120/2006, OUG 10/2013... care nu au respectat-o întocmai deoarece atât părinții reclamantului,
P. Constantin, P. V. cât și reclamantul P. I. au făcut demersurile legale: adrese și telefoane la Instituția Prefectului Suceava, Municipiului B. ,
A. N. pentru R. P. B., Guvernul României, Președintele României, am apelat la organele judecătorești: Tribunalul Suceava, Tribunalul București, Curtea de Apel Suceava și B., Tribunalul B. - Năsăud în vederea respectării legilor, a respectării art.8, alin 2, 3 și 4, art.5 din Legea 290/2003 și a legii în sine, un alt motiv să nu considere suficient anularea unei hotărâri și nerezolvarea unei cereri de 10 ani a unui refugiat, fără a emite o nouă hotărâre reparatorie și onorarea ei de către instituțiile abilitate să respecte și să pună în aplicare Legea 290/2003.
Pentru aceste motive solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
In drept, s-au invocat dispozițiile art. 299 și următoarele din Cod proc.civ. și toate actele normative și normele juridice enunțate.
Prin recursul formulat de pârâta A. N. pentru R. P.
s-a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
În temeiul art. 299 si urm., art. 304 pct. 9. art. 304 ind. 1 din Codul de procedură civilă, consideră Sentința civilă nr. 1055/2013 pronunțată în ședința
publică din data de 30 mai 2013 de către Tribunalul B. -Năsăud. ca fiind netemeinică si nelegală pentru următoarele considerente:
Apelând la prevederile art. 8 alin (3) din Legea nr. 290/2003, reclamantul
P. I. a înaintat S. ui pentru A. L. nr.290/2003 din cadrul Autorității Naționale pentru R. P. o contestație împotriva Hot. nr. 1055/2011, adoptată de Comisia Municipiului B. pentru A. L. nr. 290/2003, înregistrată cu nr. 968/0_ .
În motivele contestației reclamantul susține că, "din actele depuse la dosar rezultă că autorul meu P. S. a fost proprietarul mai multor suprafețe de teren _, conform contractelor 317/1900 și 29/1902 și 9043/1902. Ori calitatea de refugiat au avut-o autorii mei P. G. și Antonina, la data refugiului pelepco S. era decedat".
Analizând actele existente la dosarul format la Comisia Municipiului B. de apliare a L. nr. 290/2003 și motivele contestației, A.N.R.P. a constatat următoarele.
Conform art. 1 alin (1) din Legea 290/2003, cu modificările și completările ulterioare, despăgubirile bănești în baza L. nr. 290/2003 se acordă, "cetățenilor români, deposedați ca urmare a părăsirii forțate a Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța, precum și ca urmare a celui de al Doilea Război Mondial și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947,_ pentru bunurile imobile avute în proprietatea lor în aceste teritorii, precum și pentru recolta neculeasă din anul părăsirii forțate a bunurilor, în condițiile prezentei legi." Astfel, printre beneficiarii acestei legi se pot număra:
cetățenii români care s-au refugiat pe teritoriul României în anul 1940, ca urmare a Ultimatumului din 26 iunie, prin care URSS solicita cedarea de către România a Basarabiei și părții de Nord a Bucovinei, cât și în anul 1944, ca urmarea ordinelor de evacuare generală;
cetățenii români care au fost deportați în regiuni ale fostei Uniuni Sovietice în perioada de referință pentru această lege;
cetățenii români care nu au avut domiciliul pe acele teritorii însă au avut în proprietate bunuri imobile la care nu au mai avut acces după cedarea teritoriilor prevăzute de această lege.
Prin cererea înregistrată sub nr._ /0_ formulată de defunctul
P. Constantin, acesta solicita acordarea de despăgubiri pentru bunurile deținute de autorul P. S. și moștenite de P. G., în localitatea Putila - jud. Rădăuți, abandonate și sechestrate ca urmare a refugiului.
Pentru a beneficia de măsurile reparatorii, conform art. 2 alin (1) din H.G. 1120/2006, "_ persoanele îndreptățite trebuie sa facă dovada că au avut în proprietate, la momentul refugiului, bunurile pentru care solicită acordarea măsurilor reparatori?".
În ceea ce privește dovada refugiului și a proprietății, aceasta se face, conform art. 2 alin (4) teza I din H.G. nr. 1120/2006 cu modificările și completările următoare, cu "_ acte doveditoare certificate de autorități_".
În cererea de chemare în judecată reclamantul susține că la momentul 1944 s-au refugiat în România P. G. (fiul autorului) și familia sa compusă din P. Antonia - soție, P. Xenia - fiică și P. Constantin - fiu. Dovada refugiului autorului P. S. și a soției acestuia Paraschiva nu s-a făcut deoarece aceștia erau decedați.
Însă, dosarul constituit în baza L. nr. 290/2003 nu conține certificatele de deces sau certificatele de moștenitor de pe urma defuncților autori P. S. și Paraschiva și nici dovada inițierii unui demers, pe lângă instituțiile abilitate, pentru obținerea acestora.
Face precizarea că, conform art. 2 alin (5) din H.G. nr. 1120/2006,
"Imposibilitatea de a procura înscrisuri se dovedește prin demersurile efectuate pentru a intra în posesia acestor acte, depunându-se la dosar copii ale corespondentei purtate cu diferite instituții din România, Ucraina și Republica Moldova, abilitate să producă aceste documente (adeverințe sau certificate de arhivă), precum și traducerea acestora, după caz". însă, reclamantul nu a făcut dovada nici unui demers în acest sens.
Cu privire la dovada proprietății bunurilor abandonate în Ucraina reclamantul a depus la dosar următoarele documente:
contractul de vânzare-cumpărare nr. 317/_, încheiat între Semen Zekato Petriw și autorul Semen Pelepko Iwaniw
contractul de vânzare-cumpărare din data de 16 august 1902, încheiat între Fischel Greif, Markus Greif și autorul Semen Pelepko Iwaniw
adresa nr. 9043/_, eliberată de către conducerea Regională Wiznitz
Dar, având în vedere perioada lungă de timp între momentul emiterii acestor documente și momentul refugiului, reclamantul trebuia să facă dovada continuității dreptului de proprietate.
În acest sens, în conformitate cu prevederile art. 2 alin (5) din H.G. nr. 1120/2006, reclamantul trebuia să inițieze o corespondență cu Primăria localității Putila, locul unde se află bunurile abandonate și cu Arhiva de Stat a Regiunii Cernăuți.
In concluzie, reclamantul nu face dovada că autorul P. S. era decedat înainte de momentul refugiului autorilor P. G. și Antonina și dovada continuității dreptului de proprietate asupra bunurilor pentru care a solicitat despăgubiri.
Din aceste motive, prin Decizia nr. 25 din_ A.N.R.P. a respins contestația reclamantului și a menținut ca legală și temeinică Hotărârea nr. 1055/2009 emisă de Comisia Municipiului B. de aplicare a L. nr. 290/2003.
Astfel, în temeiul art. 299 și urm., art. 304 pct. 9, art. 3041 C.proc.civ., solicită să se admită recursul formulat împotriva Sentinței civile nr. 1055/_ pronunțată de Tribunalul B. -Năsăud și să se modifice sentința atacată în sensul respingerii acțiunii formulată în fond de reclamantul P. I. ca fiind neîntemeiată
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea reține următoarele:
Reclamantul P. I. a formulat, la_, prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului B. -Năsăud sub nr._, contestație împotriva deciziei nr. 25/_ emisă de ANPR, solicitând obligarea pârâtei la soluționarea dosarului depus inițial la Prefectura mun. Suceava sub nr. 17165/_ .
La_, reclamantul a depus la dosar un înscris prin care arată că solicită ,, în completare suma de 73.474,88 lei, contravaloarea a 507,05 ari de pășune și 79,71 ari de pădure de brad matură -f.168 dosar fond.
Prin Sentința nr. 1055/_, tribunalul a dispus în sensul anulării deciziei nr. 25/2012 emisă de pârâtă respectiv a hotărârii nr. 1055/2011 emisă de Comisia mun. B. de aplicare a L.290/2003 și a respins capătul de cerere privind emiterea unei noi hotărâri vizând acordarea compensațiilor bănești.
În recursul declarat, reclamantul arată că ,, în mod greșit instanța de fond a apreciat că acțiunea pe care a făcut-o în contradictoriu cu pârâta A. N. pentru R. P. - S. de aplicare a L. 290/2003, cu sediul în B.
, C. Floresca, nr.202, sector 1, este de a anula Decizia nr.25/2012 emisă de
pârâtă cu consecința anulării Hotărârii nr. 1055/2011 emisă de Comisia municipiului B. de aplicare a L. nr.290/2003,,
Pe de altă parte, recurenta ANRP arată că prin cererea nr. 17165 din _
, depusă la Instituția Prefectului Județului Suceava, defunctul P. Constantin
a solicitat acordarea de despăgubiri pentru bunurile deținute de autorii săi P.
G. și Antonina
, în localitatea Putila - jud. Rădăuți, abandonate și sechestrate ca urmare a refugiului. În aceeași cerere P. Constantin a solicitat acordarea de despăgubiri și pentru bunurile pe care le-a avut în proprietate bunicul său P. S.
și moștenite de tatăl său P. G. .
După decesul lui P. Constantin, reclamantul P. I. în calitate de fiu și P. V. - soția defunctului, au solicitat Intituției Prefectului Județului Suceava continuarea procedurii demarată de defunct prin cererea nr. 17165 din_ .
Prin cererea inițială defunctul P. Constantin a solicitat despăgubiri pentru bunurile deținute de doi autori diferiți, respectiv P. G. și Antonina și P. S. însă dosarul constituit în baza L. nr. 290/2003 nu conține certificatele de deces sau certificatele de moștenitor de pe urma defuncților autori
P. S. și Paraschiva și nici dovada inițierii unui demers, pe lângă instituțiile abilitate, pentru obținerea acestora. De asemenea, reclamantul nu face dovada că autorul P. S. era decedat înainte de momentul refugiului autorilor P. G. și Antonina și dovada continuității dreptului de proprietate asupra bunurilor pentru care a solicitat despăgubiri.
Față de aceste susțineri ale părților, date fiind împrejurările concrete în care au fost formulate cererile de acordare de despăgubiri și intervalul de timp
îndelungat scurs de la inițierea demersurilor în vederea acordării beneficiilor prevăzute de lege, Curtea apreciază că se impune, în temeiul art. 312 Cod proced. civilă, admiterea recursurilor, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe.
Cu prilejul rejudecării, în temeiul art. 129 Cod proced. civilă, tribunalul va pune în vedere reclamantului să precizeze în mod explicit care este obiectul cererii de chemare în judecată și, raportat la aceste precizări, va fi administrată probațiunea suplimentară considerată necesară în vederea soluționării cauzei. Vor fi avute în vedere, sub acest aspect, inclusiv susținerile ANRP cu privire la actele de stare civilă ale antecesorilor reclamantului și la demersurile necesare în vederea obținerii lor precum și la dovada continuității dreptului de proprietate asupra bunurilor pentru care au fost solicitate despăgubiri.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.
DECIDE
Admite recursurile declarate de P. I. și A. N. PENTRU R.
P. împotriva sentinței civile nr.1055 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -Năsăud pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE,
S. L. R.
JUDECĂTOR,
V. G.
JUDECĂTOR,
M. H.
GREFIER,
M. V. -G.
Red.M.H./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.fond: L. T. B.
