Decizia civilă nr. 11721/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 11721/2013
Ședința publică din data de 04 Decembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. T.
JUDECĂTOR M. H. JUDECĂTOR D. M. GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea cererii de revizuire formulată de reclamanta SC C. DE
I. A. SA împotriva deciziei civile nr. 8933 din data de_ pronunțată de Curtea de Apel C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâta A.
N. A. R. A. B. DE APĂ S. - T., având ca obiect - anulare act administrativ.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin decizia civilă nr. 8933 din_ pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ s-a admis recursul declarat de pârâta A. N. A.
R. A. B. DE APĂ S. - T. împotriva sentinței civile nr. 1574 din _
, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. pe care a modificat-o în întregime în sensul că a respins cererea de chemare în judecată.
Fără cheltuieli de judecată în fond și recurs.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a reținut următoarele:
In ceea ce priveste motivul de recurs in sensul ca actul atacat nu este un act administrativ si astfel ca actiunea este inadmisibila Curtea a reținut ca recurenta parata a hotarat inchirierea unui bun proprietate publica pe care il are in administrare declansind procedura de atribuire a unui asemenea contract,procedura reglementata prin Ordinul 1222/2008 altfel spus demarand etapa premergatoare incheierii unui contract administrativ .
Prin notificarea atacata in speta parata recurenta a decis anularea acestei proceduri ce putea duce la incheierea unui contract administrativ ,anulare apreciata de catre reclamanta ca fiind nelegala si care a pus capat acestei proceduri .
Conform art. 8 alin. 2 din Legea 554/2004 instanta de contencios administrativ este competenta sa solutioneze si litigiile care apar in faza premergatoarea a incheirii unui contract administrativ .Ori prezentul litigiu este legat de aceasta faza premergatoare indiferent daca notificarea indeplineste cerintele prevazute de art. 2 din Legea 554/2004 pentru actul administrativ, prezenta actiune fiind asadar admisibila prin prisma textului de lege sus mentionat .
In ce priveste procedura de contestare prevazuta de art. 20 din Ordinul 1222/2008 din modul de reglementare a acestei proceduri nu rezulta ca obiectul
unui eventuale actiuni in contencios este rezultatul solutionarii unei contestatii astfel ca obiectul acestei actiuni nu poate fi decat actul incheiat in cursul fazei premergatoare incheierii unui contract administrativ in speta notificarea de anulare a licitatiei .
In plus procedura prevazuta de textul de lege sus mentionat are in vedere contestarea incalcarii regulilor de desfasurare a procedurii reglementate de acest act normativ in termen de 2 zile de la data comunicarii rezultatului licitatiei publice .Ori in speta licitatia publica nu a avut loc si ca atare nu exista o instiintare despre rezultatul unei asemenea licitatii, termenul respectiv nefiind aplicabil urmand a fi aplicabile dispozitiile de drept comun reglementate de art. 7 din Legea 554/2004 si a caror respectare in speta nu a fost contestata.Rezulta asadar ca acest motiv de recurs este nefondat .
In ceea ce priveste aceasta procedura declansata in vederea inchirierii unui bun proprietate publica dupa intrarea in vigoare a Noului cod civil natura juridica a acestei proceduri este conform art. 1189 NCC aceea de intentie de negociere sau solicitare de oferte .
Astfel intentionand sa inchiriere bunul parata recurenta a intocmit un caiet de sarcini in care a indicat conditiile in care doreste sa inchirieze acest bun si a data posibilitatea oricarei persoane care indeplinea aceste cerinte de a formula o oferta si a participa la licitatie .Prin definitie aceasta propunere facuta unor persoane nedeterminate este revocabila fara a fi necesra vreo justificare si fara ca instanta sa poata cenzura legalitatea unei asemenea revocari .Mai mult art. 1189 NCC permite pentru aceasta situatie chiar si revocarea unei oferte facuta unor persoane nedeterminate daca este facuta intr-o modalitate care asigura sa fie cunoscuta in aceeasi masura ca si oferta .In speta chiar si in ipoteza in care s-ar aprecia ca parata recurenta a facut o oferta de a contracta (ceea ce este exclus conform celor mai sus indicate )textul de lege sus indicat ii permite revocarea acesteia fara nici o justificare ,modalitatea de revocare aleasa asigurand cunoasterea revocarii ofertei in aceeasi masura ca si cunoasterea ofertei in conditiile in care singura persoana care a cumparat caietul de sarcini in termenul legal a fost reclamanta intimata iar aceasta a fost instiintata despre anularea procedurii de licitatie .
Si sub incidenta vechiului cod civil natura juridica a procedurii initiate de parata ar fi fost aceeasi respectiv de solicitare de oferte .In plus chiar daca am vorbi de o oferta in literatura de specialitate se aprecia ca inclusiv oferta de a contracta adresata unor persoane nedeterminate cu obligatia mentinerii ei un anumit termen determinat este revocabila in mod discretionar doar ca ofertantul poate fi obligat la despagubiri pentru revocarea intempestiva a ofertei .
Rezulta asadar ca prin anularea licitatiei in stadiul in care se afla administratorul bunului oferit spre inchiriere si-a exercitata dreptul de a revoca intentia de negociere sau solicitarea de oferta facuta ,revocare care poate fi exercitata discretionar si care nu poate fi cenzurata de catre instanta .
Totodata anularea procedurii de licitatie nu a vatamat nici un drept subiectiv al reclamantei intimate .Astfel doar cumpararea caietului de sarcini nu a dat nastere in patrimoniul reclamantei la nici un drept subiectiv .
In motivarea cererii de chemare in judecata desi se reclama vatamarea unui drept subiectiv nu se arata care este acesta .Se indica doar ca reclamanta prefigurand castigul de cauza in ce priveste rezultatul licitatatiei a efectuat deja unele investitii .Se reclamana apoi incalcarea principiului tratamentului egal ,al transparentei si al securitatii juridice .
Instanta de recurs a reținut asadar ca reclamanta nu a invocat si nici dovedit dreptul subiectiv incalcat .In plus investitiile la care se refera in cererea de chemare in judecata nu au fost dovedite si chiar daca ar fi fost realizate ele au
fost realizate pe riscul reclamantei intrucit pana la castigarea licitatiei si incheierea contractului ea nu avea nic un drept protejat de lege de a investi in terenul inchiriat .Asa cum s-a aratat mai sus anularea licitatiei reprezinta exercitarea unui drept de revocare discretionar care nu poate astfel incalca principiile sus mentionate .De altfel anularea opereaza fata de orice persoana si a fost realizata in conditii de transparenta ,prin exercitarea unui drept de revocare si fara vatamarea dreptulurilor reclamantei.In pus reclamanta nici nu a invocat cum se reflecta asupra propriului sau interes particular incalcarea acestor principii asa cum reclama art. 8 alin1 indice1 din Legea 554/2004.
In intimpinarea depusa la recursul formulat reclamanta intimata nu mai sustine teza dreptului subiectiv vatamat ci a interesului legitim vatamat ceea ce insa reprezinta o modificare a cauzei cererii de chemare in judecata in recurs,modificare inadmisibila din perspectiva art. 316,294 C.pr.civ .
Chiar si daca s-ar fi invocat in fata primei instante nu s-ar fi putut retine existenta acestui interes legitim constind in prefigurarea posibilitatii castigarii licitatiei datorata faptului ca reclamanta intimata era singura care a cumparat caietul de sarcini in conditiile in care parata recurenta avea un drept de revocare ce putea fi exercitat discretionar iar conform regulilor prevazute de art. 18 din Ordinul 1222/2008 licitatia si implicit incheierea contractului de inchiriere era posibila legal doar daca erau doi participanti la licitatie .In aceste conditii nu se poate vorbi de un interes legitim reprezentat de prefigurarea unui drept subiectiv viitor si previzibil .
Avand in vedere aceste considerente din care rezulta ca parata recurenta putea sa anuleze in speta procedura declansata fara a avea nevoie de vreo justificare si ca reclamanta nu a facut dovada unui drept subiectiv vatamat prin aceasta anulare asa cum a invocat prin cererea de chemare in judecata Curtea in temeiul art. 1,2,8 ,18 din Legea 554/2004 corob cu art. 304 indice 1 C.pr.civ ,art.
312 C.pr.civ a admis recursul declarat in speta si a modificat in intregime sentinta recurata in sensul respingerii cererii de chemare in judecata .
Împotriva acestei hotărâri a formulat cerere de revizuire SC C. DE I.
SA
solicitând admiterea revizuirii în sensul admiterii acțiunii formulate de reclamantă, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Înțelege să își întemeieze prezenta cerere de revizuire pe art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă care permite părților să solicite revizuirea unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când se evocă fondul în cazul în care instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut. Consideră astfel că instanța de recurs s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut. Arată în cele ce urmează rațiunile care legitimează cererea reclamantei.
Noțiunea de "lucru cerut"
Înainte de analizarea admisibilității revizuirii în prezenta speță, apreciază ca fiind oportună delimitarea noțiunii de "lucru cerut" și a legăturii indisolubile dintre considerente și dispozitiv.
(l)Chiar dacă legea se referă la "pronunțarea" asupra unor lucruri care nu s-au cerut, termenul de pronunțare trebuie interpretat în sens larg, și anume "rezolvarea", indiferent de soluție a unei cereri neformulate.
Așadar, analizarea acestui motiv de revizuire nu suportă o cantonare într-o interpretare restrictivă a ceea ce instanța a dispus prin dispozitiv, ci trebuie făcută o corelație necesară între dispozitiv și considerente, având în vedere că dispozitivul este susținut juridic în exclusivitate de ceea ce s-a dispus în considerentele hotărârii.
In ceea ce privește partea din hotărâre cuprinsă sub protecția lucrului judecat, doctrina s-a raliat în marea ei majoritate opiniei conform căreia
considerentele nu pot fi detașate de dispozitiv, fiind necesară atașarea autorității de lucru judecat la acele considerente în lipsa cărora n-ar fi posibilă înțelegerea dispozitivului hotărârii. Hotărârea constituie un tot indivizibil, raționamentul instanței neputând fi fracționat, motivele invocate de către aceasta reflectându-se în soluția adoptată. Interpretarea conform căreia doar propozițiile exprese ale dispozitivului ar intra în autoritatea de lucru judecat nu poate fi primită; nu se poate face abstracție de ceea ce a dispus instanța anterior (adică în considerente). Astfel, se află sub autoritatea de lucru judecat și ceea ce dispozitivul hotărârii cuprinde implicit.
(2)Actuala reglementare procedurală este explicită în această problemă, arătând în cuprinsul alin. (2) al art. 430 Noul Cod de procedură civilă că autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care aceasta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. Relevante sub acest aspect sunt și dispozițiile art. 461 Cod Procedură Civilă: "(l)Calea de atac se îndreaptă împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii.
Cu toate acestea, în cazul în care calea de atac vizează numai considerentele hotărârii prin care s-au dat dezlegări unor probleme de drept ce nu au legătură cu judecata acelui proces sau care sunt greșite ori care cuprind constatări de fapt care prejudiciază partea, instanța, admițând calea de atac, va înlătura acele considerente și le va înlocui cu propriile considerente, menținând soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate. "
În același sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională: puterea de lucru judecat se atașează nu numai dispozitivelor, ci și considerentelor pe care aceasta se sprijină.
Dacă instanța tranșează și alte probleme de drept decât cele cerute ori tranșându-le greșit prin considerentele hotărârii, posibilitatea atacării acestora este necesară, pentru a preveni implicații ulterioare extrem de complexe. Se ajunge în situația în care prin considerentele hotărârii s-ar dezlega probleme de drept străine de judecată sau greșite sau care ar cuprinde constatări de fapt care prejudiciază partea, aspecte care, prin natura lor, nici nu pot fi făcute prin considerente.
In consecință, echitabil și în conformitate cu art. 6 al Convenției europene a drepturilor omului privind dreptul la un proces echitabil este ca partea să poată ataca atât dispozitivul cât și considerentele hotărârii.
De aceea, pentru toate argumentele expuse mai sus, atunci când se apreciază întrunirea condițiilor de admisibilitate ale tezei întâi a motivului 2 de revizuire, trebuie să avem în vedere nu doar ceea ce instanța a arătat în dispozitiv, ci și cum este reflectat acest dispozitiv prin considerentele hotărârii.
întrunirea condițiilor formulării cererii de revizuire
(l)în motivarea sentinței, instanța plasează juridic contractul din speță ca fiind unul supus dispozițiilor Noului Cod Civil, fiind vorba despre o închiriere a unui bun proprietate publică, iar natura juridică a procedurii licitației este cea de intenție de negociere sau solicitare de oferte. Considerând caietul de sarcini drept o propunere făcută unor persoane nedeterminate reglementată de art. 1189 Noul Cod Civil, instanța apreciază că aceasta ar fi revocabilă fără a fi necesară vreo justificare și fără ca instanța să poată cenzura legalitatea unei asemenea
revocări. Administratorul bunului oferit spre închiriere și-ar fi exercitat doar dreptul de a revoca intenția de negociere sau solicitarea de ofertă făcută, revocare care poate fi exercitată discreționar și care nu poate fi cenzurată de instanță. în această ambianță, Curtea de Apel consideră că nu s-a încălcat astfel nici un drept subiectiv și nici că acest drept ar fi fost dovedit. în final, reține că pârâta, A.
N. A. R. putea să anuleze procedura declanșată în speță fără a avea
nevoie de vreo justificare și că subscrisa nu aș fi făcut dovada unui drept subiectiv.
Trecând peste carențele juridice ale interpretării instanței (contractul de închiriere a unui bun proprietate publică este un contract administrativ care comportă alte reguli decât cele prevăzute de prevederile dreptului comun; mai mult decât atât, existența unui drept de revocare discreționar al administratorului unui bun proprietate publică este lipsită de o fundamentare legală și este în același timp contrară interesului public și al ideii de raport administrativ în general), întreaga motivare a instanței nu se reflectă în nicio discuție purtată de părți în timpul procesului.
Prima teză a motivului 2 de revizuire vizează ipoteza în care instanța se pronunță extra petita, adică asupra unor lucruri care nu s-au cerut. Textul vizează inadvertențele dintre obiectul pricinii supuse judecății - în baza principiului disponibilității - și ceea ce instanța a hotărât, între ceea ce s-a cerut și ceea ce s-a pronunțat, deși nu s-a cerut. Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a ceea ce i s-a cerut fără a depăși limitele învestirii. în motivarea care susține soluția a adus în discuție elemente noi care nu au fost puse niciodată în discuția contradictorie a părților.
Fiind în faza recursului, instanța este ținută să dea o dezlegare pricinii având în vedere motivele de recurs formulate, analizând doar acele cereri ale recurentului care pot fi încadrate într-unui dintre motivele prevăzute la art. 304 Cod procedură civilă.
Or, în recursul formulat, A. N. A. R. s-a referit la motivul prevăzut la punctul 7, respectiv la punctul 8, considerând că actul denumit cu notificare nu este un act administrativ și că instanța în mod greșit l-ar fi considerat ca atare. Motivele de drept invocate au fost exclusiv în acest sens.
Așadar, instanța a fost învestită cu soluționarea unui recurs care viza analizarea legalității sentinței instanței de fond prin raportare la calitatea de act administrativ a scriptului denumit "notificare". In mod evident, în situația în care decide admiterea recursului - ceea ce s-a și întâmplat în speță - instanța consideră viabile susținerile recurentului și le apreciază ca fiind temeinice. "Convingerea" instanței nu poate să rezide în aspecte neformulate de părți și nepuse în discuția lor contradictorie.
In situația concretă din speță, admiterea recursului ar fi însemnat, printr-o analiză logică, că ceea ce a arătat A. N. A. R. este pertinent juridic și temeinic. Instanța a ales să renunțe în totalitate la ceea ce s-a susținut în motivarea recursului și a acordat o nouă calificare întregii situații juridice din speță. Astfel, așa cum a arătat, a apreciat că este vorba despre o aplicare a Noului Cod Civil și că ar fi vorba despre un drept de revocare discreționar al administrației. Or, niciodată recurenții nu au susținut așa ceva și nici reclamanta nu a avut șansa de a-și formula apărări la această orientare exprimată pentru prima dată în însăși motivarea deciziei Curții.
Având în vedere că ne aflăm în etapa procesuală a recursului care este o cale nedevolutivă de atac, iar instanța nu a intrat în cercetarea fondului, instanța a încălcat în mod flagrant principiul disponibilității, pronunțându-se asupra unor lucruri care nu s-au cerut, aspect care s-a reflectat în soluția pronunțată.
Admiterea recursului cu consecința respingerii acțiunii reclamantei s-a fondat în drept pe calificarea dată de Curte procedurii administrative, calificare care nu a fost pusă niciodată în discuția părților și care nu a fost formulată ca apărare de către recurenți.
În aceste condiții, apreciază că instanța și-a depășit limitele învestirii și s-a pronunțat extra petita.
În drept, s-au invocat prevederile: art. 129 alin. (4), art. 299 și urm., art.
322 și urm. Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta intimată A. N. "A.
R. "
a solicitat respingerea revizuirii si păstrarea deciziei pronunțate de instanța de recurs.
Analizând cererea de revizuire prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, Curtea constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1574 din 1 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ s-a admis acțiunea reclamantei formulată în contradictoriu cu pârâta A. N. A. R. - A. B. de Apă S.
- T., dispunându-se în consecință anularea actului administrativ intitulat "notificare,, emis de pârâtă în data de_ și reluarea procedurii licitației în vederea închirierii suprafeței de 1251 mp din cuveta lacului de acumulare Colibița.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta A. N. A. R.
, solicitând modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii în principal ca inadmisibilă și în subsidiar ca netemeinică, bazându-se pe punctele 7, respectiv 8 al art. 304 Cod procedură civilă.
Curtea de Apel a admis recursul formulat de A. N. A. R. și a modificat în întregime, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În revizuire se invocă dispozițiile art. 322 pct. 2 Cod proced. civilă respectiv instanța de recurs a dat mai mult decât s-a cerut.
Afirmă astfel revizuienta că pârâta și-a întemeiat in drept recursul "exclusiv" pe dispozițiile art. 304 punctele 7 si 8 .
Verificând conținutul recursului declarat de A.N. A. R., Curtea constată că, încă din preambulul declarației de recurs, se face vorbire despre examinarea cauzei sub toate aspectele, în conformitate cu prevederile art. 304 ind. 1 Cod proced. civilă, prin urmare, susținerile părții sunt, sub acest apect, neîntemeiate.
Mai afirmă revizuienta ca "întreaga motivare a instanței nu s-a reflectat în nici o discuție purtata de părți în timpul procesului". Se poate însă constata că s-a cerut instanței analiza documentului prin care s-a anulat licitația si verificarea acestui document sub aspectele de legalitate și temeinicie.
Analizând cauza sub toate aspectele, instanța de recurs a cercetat si actul a cărui anulare s-a cerut prin cererea introductiva si a constatat incidența Noului Cod Civil care consacră dreptul de revocare discreționară a ofertei.
În mod corect arată intimata că circumscrierea speței la dispozițiile Noului Cod civil s-a făcut raportat la un document aflat la dosarul cauzei și depus în probațiune și vizează dreptul neîngrădit al autorității de a retrage oferta pentru motive obiective .
Mai mult, în procesul verbal al comisiei care a propus anularea licitației se invocă dispozițiile art. 1786 alin 2 lit. c) din NCC .
Apărarea pe fond a pârâtei a fost axată pe dreptul părții de a-și manifesta opțiunea în sensul art. 3 din Ord. 1222/2008.
De asemenea, se arată că instanța nu are menirea de a statua asupra oportunității organizării licitației, ci doar de a verifica legalitatea si temeinicia actului atacat.
Astfel dreptul pârâtei de a-si retrage oferta a fost dezbătut in ambele faze procesuale în apărările pârâtei arătându-se că aceasta are facultatea si nu obligația de a organiza licitația. Prin decizia data, instanța de recurs a constatat ca retragerea ofertei este un atributul exclusiv al pârâtei dezlegând astfel tocmai problema supusa analizei pe fond .
Toate acesta aspecte s-au discutat în ambele faze procesuale astfel încât nu pot fi reținute susținerile revizuientei potrivit cărora s-ar fi dat mai mult decât s-a cerut.
În concluzie, instanța de recurs nu a dezlegat alte probleme de drept decât cele supuse analizei de către părți, motivarea deciziei având în vedere dispoz. art. 304, 304 ind. 1 Cod proced. civilă astfel încât, în baza art. 326 Cod proced. civilă, se impune respingerea cererii de revizuire formulată de SC C. DE I. A. SA împotriva deciziei civile nr. 8933 din_ pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de SC C. DE I. A. SA împotriva deciziei civile nr. 8933 din_ pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi,_ .
PREȘEDINTE, F. T. | JUDECĂTOR, M. H. | JUDECĂTOR, D. M. |
GREFIER, D. C. |
Red.M.H./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.recurs: V.G., A.A.M., S.L.Rus Jud.fond: M. Francesca Bujor
