Decizia civilă nr. 1175/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
Dosar nr._
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE M. SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILA Nr. 1175/2013
Ședința publică de la 30 Octombrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE E. B.
Judecător S. T. Judecător I. N. B. Grefier Ani-L. C.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta S.C. E. C. S., împotriva Sentinței civile nr.20217/2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, privind și pe intimatul I. T. DE M. C., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurentei avocat A. N. P. lipsa intimatul
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier .
Reprezentantul recurentei declara ca nu are cereri in probațiune de formulat sau acte in susținerea recursului .
T. ului nefiind cereri in probațiune declara închisa faza de cercetare judecătorească si acorda cuvântul pe recurs.
Reprezentantul recurentei susține recursul cum este formulat si motivat in temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 7 Cod proc. civila, solicitând admiterea lui, casarea hotărârii cu reținere spre rejudecare, modificarea hotărârii instanței de fond in sensul admiterii plângerii, anularea procesului verbal, având in vedere că instanța de fond nu a reținut aspectul esențial adică, realitatea materializată prin faptul ca numitul Bărgăuan G.
M., la data efectuării controlului de către I.T.M., nu avea acordul său de a începe munca respectiv nu avea acordul de a intra in sediu. Apoi fișa de identificare ITM a fost rezultatul intimidării, motivat si pe frageda vârsta a acestuia, instanța ignorând contractele de muncă încheieate. In subsidiar solicită admiterea recursului si modificarea hotărârii instanței de fond in sensul schimbării sancțiunii aplicate cu avertismentul cu cheltuieli de judecată .
T. ul reține cauza in pronunțare față de actele de la dosar .
INSTANȚA
Reține că prin plângerea înregistrată la Judecătoria Cluj-Napoca în data de_, petenta S.C. E. C. S. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. T. DE
M. C., anularea procesului-verbal de constatare a contravenției Seria CJ nr. 012810/_, prin care i s-a aplicat o amendă în cuantum de 10000 lei, pentru săvârșirea
contravenției prevăzute de art.16 al.1 Codul muncii și sancționată de art.260 alin.1 lit.e din același act normativ.
In motivarea plângerii sale petiționara arată că a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută prin procesul verbal, deoarece numitul Bârgăoanu G. M. s-a prezentat la sediul societății în data de_ și inducând in eroare ceilalți angajați și-a început activitatea, deși s-a convenit ca acesta să-și înceapă activitatea din data de_ .
Plângerea este motivată pe prevederile Legii nr.53/2003 și OG nr. 2/2001.
Intimatul I. TERIORIAL DE M. C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale.
În motivarea întâmpinării acesta a arătat că petenta nu a făcut dovada unei alte stări de fapt așa cum cer prevederile art. 1169 Cod Civil.
După efectuarea cercetării judecătorești instanța a respins plângerea contravențională prin Sentința civilă nr.20217/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N. .
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a avut în vedere că petenta nu a respectat dispozițiile imperative ale art.16 al.1 din Codul muncii, respectiv nu a încheiat contractul individual de muncă, anterior începerii activității, pentru numitul Bargaoanu G. M. .
Împotriva hotărârii primei instanțe petenta a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea acestuia întrucât sentința pronunțată de prima instanță este nelegală și netemeinică, pronunțarea făcându-se prin reținerea în mod eronat a stării de fapt (f.3-4 din dosar nr._ al T. ului C. ).
In motivarea recursului aceasta arată că instanța de fond nu a luat în considerare că a dovedit faptul că procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu nerespectarea prevederilor art.16 al.7, art.17 și art.19 al.1 și 3 din OG nr.2/2001.
De asemenea, nu a ținut seama de faptul că intimata nu a dovedit fapta reținută în sarcina sa conform prevederilor art.6 din CEDO care instituie în sarcina sa o prezumție de nevinovăție raportată la principiul egalității armelor.
Recursul este motivat în drept pe dispozițiile art.304 pct.7-9 Cod pr.civ.
Examinând cererea de recurs prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul reține următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 20217/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N. s-a respins plângerea formulată de petentă.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a avut în vedere că petenta nu a respectat dispozițiile imperative ale art.16 al.1 din Codul muncii, respectiv nu a încheiat contractul individual de muncă, anterior începerii activității, pentru numitul Bargaoanu G. M. .
Este cunoscut că instanța investită cu soluționarea cererilor de recurs nu rejudecă pricina în fond ci controlează hotărârea recurată în raport de motivele invocate de către recurent ori cu cele ridicate din oficiu de către instanță.
In recurs instanța este ținută să verifice hotărârea atacată pe baza probelor administrate la fond fără a putea în principiu să administreze probe noi, deoarece recursul nu are caracter devolutiv. Cu toate acestea, disp. art. 305 Cod Procedură Civilă permit administrarea înscrisurilor direct în recurs, instanța are căderea de a se ocupa de situația atât de starea de fapt cât și de probleme de drept.
Din motivele de recurs rezultă că în cauză sunt incidente prevederile art. 304 pct.7- 9 Cod procedură civilă pentru a putea fi modificată hotărârea primei instanțe.
M. ivul prev.de art. 304 pct.9 Cod Procedură Civilă, invocat de recurentă, vizează în primul rând încălcarea legii de drept substanțial care poate îmbrăca mai multe aspecte: aplicarea unui text de lege străin situației de fapt, extinderea normei juridice dincolo de ipotezele la care se aplică ori restrângerea nejustificată a aplicării prevederilor ei. De asemenea, textului de lege corespunzător situației de fapt, i s-a dat o interpretare greșită ori s-au încălcat principiile generale ale dreptului civil, context în care trebuie verificat caracterul imperativ sau dispozitiv al normei de drept material ce se pretinde că ar fi fost încălcată.
Cu privire la viciile de formă ale actului sancționator, respectiv încălcarea prevederilor art.16 alin.1 și art.17 din O.G.nr.2/2001, trebuie arătat că agentul constatator a făcut toate mențiunile cuvenite,astfel că ,în cauză, nu este incident nici unul din cazurile de nulitate absolută prevăzute de art.17 din O.G. nr.2/2001. Mențiunile prevăzute de art.16 alin1 din acest act normativ, altele decât cele la care face referire art.17, trebuie să fie cuprinse, în mod obligatoriu, în cuprinsul procesului verbal de contravenție, în caz contrar sancțiunea este doar nulitatea relativă a acestuia, cu condiția dovedirii unei vătămări prin dresarea acestui act cu nerespectarea prevederilor legale.
În sensul celor arătate mai sus, s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite prin Decizia nr. XXII din_ prin care s-a admis recursul în interesul legii, promovat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care a arătat că nulitatea absolută, ce poate fi constatată și din oficiu,intervine doar în cazurile expres și limitativ prevăzute de art.17 din O.G.nr.2/2001.
T. ul după analizarea materialului probator existent la dosarul cauzei a constatat că hotărârea instanței de fond este temeinică si legală întrucât petenta nu a fost în măsură să răstoarne prezumția de legalitatea a actului sancționator, respectiv nu a cerut administrarea nici unui mijloc de probă pentru a dovedi o altă stare de fapt.
Astfel, din materialul existent la dosarul instanței de fond, respectiv din declarația martorului Baica R. Viorel consemnată la data de_, a rezultat că numitul Bargaoanu G. M. nu a semnat un contract individual de muncă anterior începerii activității.
Este cunoscut că în domeniul raporturilor de muncă modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor precum și jurisdicția muncii se face potrivit dispozițiilor Codului Muncii.
Conform prevederilor art.16 alin1 din Codul Muncii, contractul individual de muncă se încheie pe baza consimțământului părților,în formă scrisă, în limba română. Obligația de a-l încheia revine angajatorului.
Pentru ca un contract individual de muncă să fie încheiat în mod legal este necesar ca voința părților să fie exprimată în mod neechivoc și în deplină cunoștință de cauză. Prevederile Codului Muncii condiționează legalitatea contractului individual de muncă de forma scrisă a acestuia,respectiv de semnarea acestui contract de ambele părți, lipsa unei semnături echivalând cu lipsa consimțământului.
Astfel, potrivit Deciziei nr. 183/2003 a Curții Constituționale, procesul-verbal se bucură de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care are o natură relativă putând fi răsturnată prin proba contrară. Așa cum prevăd disp.art. 1169 cod civil " cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească";.
Conform Jurisprudenței C.E.D.O. (cauza Ozturk vs.Germania, Salabiaku vs.Franța și Pham Hoang vs Franta) reglementările ce sancționează contravențiile au o natură
penală, astfel că la judecarea unor astfel de cauze trebuie respectate garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție.
In acest sens, Curtea Constituțională a României prin Deciziile nr. 183/_ si 259/2003 a statuat că legislația contravențională intră sub incidenta art. 6 din C.E.D.O. Așa fiind, prezumțiile de fapt si drept sunt compatibile cu prevederile europene anterior menționate în situatia în care se utilizează în limite rezonabile, nu operează automat si cel în favoarea căruia operează acestea, are la îndemână mijloace de probă pentru a putea dovedi că sunt neîntemeiate.
Așadar, prezumția relativă de temeinicie si legalitate de care se bucură procesul- verbal potrivit legislației contravenționale din România este compatibilă cu prev.art. 6 din
C.E.D.O. si ca atare, poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă prevăzut de lege, asigurându-se astfel dreptul la apărarea petentului.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța constată că acesta cuprinde toate mențiunile prevederile de art. 17 din O.G. 2/2001, sub sancțiunea nulității absolute. De asemenea, instanța constată că petenta nu a invocat motive de nulitate relativă a procesului-verbal.
Potrivit art. 19 alin.l din O.G. 2/2001 martorul asistent nu este necesar să se fi aflat la locul săvârșirii contravenției ci acesta trebuie să fie de față în momentul încheierii actului sancționator si să ateste motivele pentru care cel sancționat contravențional nu l-a semnat.
Sub aspectul temeiniciei, instanța retine că procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost singura probă administrată în cauză, susținerile petentei nefiind probate prin declarații ale martorilor sau alte înscrisuri.
Față de cele ce preced, tribunalul consideră că nu ne aflăm în situațiile prevăzute de art.304 pct. 9 Cod Procedură Civilă, motiv pentru care va respinge recursul declarat de către recurentă împotriva Sentinței civile nr.2017/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N. .
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de către recurenta S.C. E. C. S. în contradictoriu intimatul I. DE M. C., împotriva Sentinței civile nr. 2017/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., o menține în întregime.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, E. B. | Judecător, S. T. | Judecător, I. N. B. |
Grefier, |
Ani-L. C.
Red.EB/tehn.MG 2 ex. 19.11.13
Judecator fond I. C.
