Decizia civilă nr. 12037/2013. Contencios. Anulare act administrativ

Decizii și sentințe contencios/fiscal - CA Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR.12037/2013

Ședința publică din data de 16 decembrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: V. G. JUDECĂTORI: S. L. RUS

M. -I. I. GREFIER: M. V. -G.

Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind recursurile declarate de recurenții- pârâți I. G. AL P. R., I. DE P.

J. S. împotriva sentinței civile nr.10760 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu intimatul- reclamant R.

E. și intimații- pârâți I. G. AL P. R. - C. DE R. C. DE C. SEF DE P. C. M., C. SEF DE P. D. I. N., având ca obiect anulare act administrativ repunere pe rol.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților litigante.

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 9 decembrie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 10760/_ a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr._

, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a C. ULUI SEF DE P. TODIRUT I. N. și s-a respins acțiunea față de acesta.

S-a admis acțiunea formulată și precizată de reclamantul R. E., în contradictoriu cu pârâții I. DE P. J. S. și I. G. AL P.

R. și în consecință:

S-a dispus anularea Deciziei Șefului I.G.P.R. nr.4387/2011 și a Dispoziției Șefului I.P.J. S. nr.19602/_ și s-a dispus repunerea reclamantului în funcția deținută anterior aplicării sancțiunii.

A fost obligată pârâta I.P.J. S. să îi achite reclamantului diferența de venit dintre cele două funcții, de la data aplicării sancțiunii până la repunerea în funcția deținută anterior.

S-a respins cererea de acordare de daune morale.

S-a dispus revocarea actului administrativ - fișa de evaluare anuală pentru activitatea profesională desfășurată ca șef al P. Municipiului Rădăuți în perioada_ -_, respectiv modificarea calificativului general din

"satisfăcător"; în "Foarte bine";.

Au fost obligate pârâtele la plata sumei de 8000 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului.

Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, pe rolul Tribunalului S., reclamantul R. E. în contradictoriu cu pârâtul I. G. AL P. R., a solicitat anularea Deciziei nr. 4387/_ emisă de pârât și a Dispoziției nr. 19602/_ emisă de I.P.J. S., prin care a fost sancționat disciplinar, precum și repunerea sa în funcția avută anterior.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că urmare a notei de constatare nr. S/94646/_, Șeful I.P.J. S. a dispus cercetarea sa disciplinară pentru comiterea abaterii disciplinare constând în neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege, iar în urma cercetării efectuate de Consiliul de disciplină s-a emis Dispoziția nr.19602/_, prin care s-a dispus aplicarea sancțiunii de trecerea sa într-o funcție inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deținut, respectiv în funcția de ofițer specialist I.

Reclamantul a mai arătat că a formulat contestație împotriva acestei dispoziții, iar prin Decizia nr.4387/_ emisă de I.G.P.R. contestația sa a fost respinsă ca neîntemeiată și s-a menținut sancțiunea aplicată.

Reclamantul a apreciat că decizia atacată este nelegală și netemeinică, datorită faptului că cercetarea disciplinară nu a respectat toate cerințele legale, nu au fost verificate aspectele solicitate de el, astfel că cele constatate de C. de disciplină sunt eronate.

De asemenea, a susținut că la solicitările sale privind efectuarea de verificări suplimentare cu privire la raportul de control tematic nr. S/94646/_ nu a primit nici un răspuns, respectiv că cererea sa privind administrarea de probe a fost respinsă de către Consiliul de disciplină și că factorii de decizie competenți în soluționarea contestației formulate s-au rezumat doar la preluarea constatărilor Consiliului, fără să efectueze alte cercetări suplimentare.

Reclamantul a considerat că sancțiunea aplicată este mult prea aspră în raport de gravitatea relativ redusă a eventualelor abateri ce rezultă din analiza obiectivă a activității sale, sancțiunea aplicată fiind penultima în ordinea consecințelor din cele precizate la art.17 din O.M.A.I. nr.400/2004, fiind încălcat principiul proporționalității prevăzut de art.39 lit. e din actul normativ menționat. Totodată, a menționat că sancțiunea aplicată nu ține cont de lunga perioadă anterioară, în care activitatea sa a fost notată cu nota 9,25, ceea ce constituie un argument suplimentar în favoarea susținerilor sale referitoare la

încălcarea principiului proporționalității.

Prin înscrisul înregistrat la Tribunalul Suceava în data de_, Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că prin Încheierea nr.6068/_ pronunțată în dosarul nr._ s-a admis cererea de strămutare formulată de reclamant și s-a dispus strămutarea judecării cauzei la Tribunalul Cluj - Secția contencios administrativ și fiscal, cu păstrarea actelor îndeplinite.

Prin Încheierea nr.440/_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului S., s-a dispus înaintarea dosarului având ca obiect anulare act administrativ, formulată de reclamantul R. E. în contradictoriu cu pârâtul

I.G.P.R. B., la Tribunalul Cluj - Secția de contencios administrativ și fiscal, spre soluționare.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de_ .

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul I. G. al P. R., a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și a arătat că în sarcina reclamantului au fost reținute mai multe abateri, și anume, neexecutarea în totalitate a sarcinilor trasate prin nota de constatare nr.S/128513/_ ,

cuprinzând rezultatul controlului de fond efectuat la Poliția Municipiului Rădăuți, respectiv că nu a urmărit buna organizare și desfășurare a activităților de primire, evidențiere și rezolvare a petițiilor menționate în raportul de cercetare prealabilă nr.151/I/_ și procesul-verbal din_, nu a monitorizat modul de soluționare a sesizărilor, prin intermediul S.N.U.A.U. 112, nu a efectuat, personal, sarcinile dispuse prin Dispozițiile I.P.J. S. pe linia combaterii faptelor de contrabandă cu produse accizabile, iar pe linia planificării muncii, nu au fost aduse la cunoștința cadrelor nominalizate, sub semnătură, planurile de activități pentru trim. I, II și III 2011 și nu a fost întocmită Anexa nr.3.

Pârâtul a mai arătat că la dispunerea sancțiunii au fost luate în considerare prevederile art.59 alin.8 din Legea nr. 360/2002 și au fost avute în vedere caracterul și gravitatea faptelor, gradul de vinovăție stabilit de cercetarea disciplinară, activitatea desfășurată anterior, cauzele și împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârșită.

De asemenea, pârâtul a susținut că la stabilirea sancțiunii disciplinare s-a avut în vedere și acțiunea ofițerului, ulterior efectuării controlului, aceea de dispunere către subordonați a întocmirii cu caracter retroactiv a răspunsurilor către petenți, aspect care aduce atingere modului de exercitare a actului managerial și atrage diminuarea autorității managerului față de subordonați.

Cu privire la respectarea principiului proporționalității la stabilirea sancțiunii, pârâtul a arătat că în lipsa unei atitudini pozitive și inițiativei/preocupării pentru materializarea măsurilor dispuse/înlăturarea deficiențelor constatate, precum și încercarea de a ascunde urmele faptelor sale, toate raportate la cerințele actuale ale P. R., necesitatea de a gestiona la un nivel acceptabil situația operativă din zona de competență care să preîntâmpine evenimente ce pot aduce prejudicii de imagine instituției ori care să conducă la obținerea rezultatelor în activitatea desfășurată, cu incidență strictă în organizarea, coordonarea și analizarea muncii, atribut cu care a fost investit, potrivit sarcinilor stabilite prin fișa postului, sunt elemente care atestă faptul sancțiunea a fost aplicată cu respectarea acestui principiu.

Ulterior, reclamantul și-a precizat acțiunea introductivă, solicitând admiterea contestației, anularea actelor atacate și repunerea sa în funcția deținută anterior aplicării sancțiunii, respectiv acordarea de daune materiale constând în diferența de venit dintre cele două funcții de la data aplicării sancțiunii până la repunerea în funcție și daune morale, iar, în subsidiar, în cazul în care se va considera că a încălcat sarcinile de serviciu, aplicarea unei alte sancțiuni decât cele prevăzute de legea în vigoare, respectiv "mustrarea";, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că acuzele ce i-au fost aduse în urma controlului efectuat sunt nefondate și nelegale și că din cele 407 petiții și audiențe înregistrate în perioada controlată, 34 de documente nu au fost scăzute din registru, ele fiind deja soluționate și aprobate.

Reclamantul a mai arătat că abaterile incriminate atât în nota raport întocmită la finele controlului tematic cât și în documentele încheiate ulterior controlului, respectiv la finele cercetării prealabile, dar și după ședința de analiză a Consiliului de disciplină, cu privire la abaterile în ceea ce privește dinamica sesizărilor prin SNUAU 112, în raportul Șefului I.P.J. S. și implicit, în decizia Șefului I.G.P.R., s-au diminuat din intensitate, rezumându-se numai la precizarea teoretică cu privire la îndatoririle unui manager în astfel de situații și exigența de care trebuie să dea dovadă acesta în soluționare cu celeritate a unor astfel de evenimente, cât și aplicarea corectă a normelor penale și de procedură penală în acest sens.

De asemenea, a învederat că activitățile executate de lucrătorii subunității încă din luna iunie 2010, respectiv de la data intrării in vigoare a O.U.G. nr. 54/2010, prin care au fost investiți cu competență directă în soluționarea

infracțiunilor de contrabandă în formă simplă, au fost remarcabile, în comparație cu celelalte subunități din cadrul I.P.J. S. subunitatea situându-se pe primul loc în acest sens, clasamentul menținându-se și în semestrul I.2011, respectiv perioada supusă controlului tematic.

În ceea ce privește planificarea în domeniul muncii de poliție, reclamantul a arătat că membrii echipei de control au confundat această planificare cu executarea întocmai și fără tăgadă a prevederilor unei proceduri, care stipulează modul de tehnoredactare a unui plan de activități, cu axele aferente și nu planificarea muncii propriu-zise, la nivelul subunității controlate. De asemenea, a susținut că atât ofițerii are au efectuat verificări ulterioare, dar și cei care au constituit Consiliul de disciplină, nu au făcut diferența și au exagerat cu acuzele, creând un adevărat complex de abateri disciplinare în acest sens.

De asemenea, a menționat că atât Șeful I.P.J. S. cât și Șeful I.G.P.R. nu a analizat cazul său cu respectarea tuturor principiilor prevăzute de art.39 din

O.M.A.I. nr.400/2004, în special principiul proporționalității.

Prin înscrisul depus la dosarul cauzei în data de_, pârâtul I.G.P.R. a arătat că în condițiile în care reclamantul înțelege să conteste doar decizia atacată nu și Dispoziția nr.19602/_ emisă de I.P.J. S., se impune declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj. De asemenea, pârâtul a invocat excepția lipsei procedurii prealabile în conformitate cu prevederile art.7 alin.1 din Legea nr. 554/2004 și a arătat că neîndeplinirea procedurii prealabile atrage inadmisibilitatea acțiunii.

Prin acțiunea înregistrată sub nr._ pe rolul Tribunalului S., reclamantul R. E. în contradictoriu cu pârâții I.P.J. S., C. SEF DE P.

D. I. N., I. G. AL P. R. - C. DE R. C. DE C. SEF DE P. C. M., a solicitat revocarea fișei de evaluare anuală pentru activitatea profesională desfășurată de reclamant ca șef al I.P.J. Rădăuți, din cadrul I.P.J. S., în perioada_ -_, respectiv modificarea calificativului general "satisfăcător"; în calificativul "foarte bine"; sau, cel puțin modificarea punctajului de 2,54 acordat, cu un punctaj cuprins între 1.00 - 1.40.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că deși a depus toate diligențele pentru a demonstra caracterul superficial și tendențios al șefilor săi în acordarea acestui calificativ, aducând din proprie inițiativă copii după documente care certificau activitatea sa pentru perioada analizată, membrii comisiei de reevaluare nu au luat în considerare acest material probator și la acordarea calificativului au încălcat dreptul său la apărare, în pofida faptului că i-au ascultat opiniile cu privire la corectitudinea și obiectivitatea aprecierilor, însă nu le-au luat în considerare în motivarea deciziilor luate, încălcând astfel prevederile art.89 alin.1 din O.M.A.I. nr.300/2004.

Prin Încheierea nr.7361/_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului S., s-a dispus trimiterea cauzei la Tribunalul Cluj - Secția de contencios administrativ și fiscal, pentru a discuta excepția conexării.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de_ .

Prin încheierea de ședință din data de_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Cluj s-a dispus conexarea acestui dosar la dosarul nr._ al Tribunalului Cluj.

Pârâtul I. de P. S. a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, respectiv menținerea Dispoziției Șefului I.P.J.

nr.19602/_, precum și a I.G.P.R. nr.4387/_, arătând că acestea au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale in materie, iar în motivare, au fost
reiterate susținerile pârâtului I.G.P.R. formulate în cadrul întâmpinării depuse de acesta.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul dr. Todiruț I. N., a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și a solicitat scoaterea sa din prezenta cauză, având în vedere fișa de evaluare anuală pe care o contestă reclamantul a fost întocmită în numele unității cu personalitate juridică a I.P.J. S., calificativul fiind aprobat de el în calitate de șef al instituției și a considerat că nu poate fi obligat personal la modificarea acestui calificativ.
Analizând cu prioritate excepția invocată de pârâtul Todiruț I. N., tribunalul a constatat că aceasta este întemeiată, având în vedere că fișa de evaluare anuală contestată de reclamant nu a fost întocmit de pârât, ci de unitatea cu personalitate juridică - I. de P. J. S., calificativul fiind aprobat de pârât în calitate de șef al acestei instituții, motiv pentru care s-a dispus admiterea excepției și respingerea acțiunii față de acest pârât.
Din actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut următoarele:
1. La data de_, prin Dispoziția Șefului I.P.J. S. nr.19602 reclamantul a fost sancționat disciplinar, după efectuarea cercetării disciplinare și consultarea Consiliului de disciplină, conform art.17 lit.d din OMAI nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului M.A.L cu referire la art.58 lit. c^l, art. 59 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu "trecerea într-o funcție inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deținut", pentru comiterea abaterii disciplinare prev. de art.12 lit.b din O.M.A.I. nr. 400/2004, cu referire la art. 57 lit. b din Legea nr. 360/2002, constând în neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu or a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege, constând
  în aceea că, în calitate de șef al P. Municipiului Rădăuți:
  1. nu a executat, în totalitate, sarcinile trasate prin nota de constatare nr. S/128513 din_, cuprinzând rezultatul controlului de fond efectuat la Poliția Municipiului Rădăuți, deși prin Raportul nr. 1. din_ a comunicat despre îndeplinirea acestora în totalitate (cu excepția a 3 sarcini care nu erau de competența conducerii subunității), astfel: nu a participat la întâlnirile de analiză, și cooperare între formațiunile de ordine publică și investigații criminale și nu a efectuat reinstruirea agenților de ordine publică pe linia activității informativ-operative.
    Prin fapta sa, ofițerul a încălcat prevederile Cap. A, pct. 4, lit. b din Fișa postului nr. 1. din_, unde se specifică "execută dispozițiile de linie primite de la șeful inspectoratului și adjuncții acestuia pe profilul problemelor date în răspundere".
  2. nu a urmărit buna organizare și desfășurare a activităților de primire, evidențiere și rezolvare a petițiilor, menționate în raportul de cercetare prealabilă nr. 151/1 din_ și procesul-verbal din data de_, avizat de ofițerul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă, printre care exemplificăm: R/15.026 din_, R/15.025 din_, R/15.038 din_, R/15.047 din_, R/15.054 din_, R/15.060 din_, R/15.061 din_, R/15.062 din_, R/15.065 din_, R/15.116 din_, R/15.139 din_, R/15.148 din_, R/15.152 din_, R/15.163 din_, R/15.168 din_, R/15.170 din_, R/15.182 din_, R/15.208 din_, R/15.242 din_, R/15.253 din_, R/15.243 din_, R/15.244 din_ și R/_, etc.
    De asemenea, în alte cazuri, prevăzute în aceleași documente menționate mai sus, petițiile conțin doar raportul prin care fie au fost înregistrate în registrul de lucrări penale, fie au fost conexate la lucrări penale, fără alte materiale de verificare și fără răspuns scris petenților, conform prevederilor legale în domeniu,
    astfel: R/15.001 din_, R/15.038 din_, R/15.041 din_ ,
    R/15.054 din_, R/15.060 din_, R/15.061 din_, R/15.062 din
    _, R/15.188 din_ și R/15.208 din_, etc.
    Prin fapta sa, ofițerul a încălcat prevederile Capitolului D, lit. "i" din Fișa postului nr. 182.354 din_, potrivit cărora "ia măsuri pentru rezolvarea operativă a cererilor, sesizărilor și reclamațiilor cetățenilor, în conformitate cu prevederile legale", pe cele ale Ordinului ministrului nr. 190/2004, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 4 și 8 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora "conducătorii autorităților și instituțiilor publice sunt direct răspunzători de buna organizare și desfășurare a activității de primire evidențiere și rezolvare a petițiilor ce le sunt adresate, precum și legalitatea soluțiilor și comunicarea acestora în termenul legal", respectiv "autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice petiționarului în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă "
  3. nu a monitorizat modul de soluționare a sesizărilor, prin intermediul
    S.N.U.A.U. 112, existând neconcordanțe între datele consemnate în registrul de la ofițerul de serviciu și fișele de intervenție întocmite, deși prin nota de constatare nr. S/128513 din_ a fost stabilită ca principală măsură în vederea remedierii deficiențelor, exemplificând în acest sens sesizările numiților S. M.
    , din data de_, Sandu L., din data de_, Gherman Alexandru din_, Ghimbovschi Florin, din data de_ și Andrișan R., din data de _
    , conform raportului de control tematic nr. S/94646 din_, iar, în cazul apelului din data de_, ora 1632, apelant Mirăuță I., care a sesizat o faptă de natură penală, nu a fost identificată lucrarea nici în registrul de lucrări penale nici în cel de petiții, din verificări stabilindu-se că plângerea a fost prezentată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți, fiind rezoluționată pentru a se atașa la dosarul 3906/P/2010, după studierea acesteia, însă nu s-a comunicat petentului răspuns scris.
    Prin fapta sa ofițerul a încălcat prevederile Cap. A, pct. 5 din Fișa postului nr. 182.354 din_, unde este specificat "coordonează activitățile specifice pe linia combaterii cât mai eficiente a criminalității, asigurării climatului de ordine și siguranță civică pe teritoriul municipiului și comunelor arondate, analizează, periodic stadiul, calitatea și eficiența acestora și dispune măsuri adecvate pentru întărirea continuă a capacității de acțiune și intervenție a întregului efectiv din subordine ", precum și pe cele ale Cap. D, lit. "a" din același document, care stipulează faptul că "asigură organizarea îndeplinirii activităților specifice prin documente de planificare, îndrumă, sprijină, controlează și analizează periodic stadiul, calitatea și eficiența acestora".
  4. Nu a efectuat, personal, sarcinile dispuse prin Dispozițiile I.P.J. S. nr. 22103 din_, nr. 22530 din_ și nr. 1. din_, pe linia combaterii faptelor de contrabandă cu produse accizabile, nu le-a prelucrat cu întregul efectiv al subunității, aspect ce a determinat ca analiza să fie realizată doar la nivelul Biroului de ordine publică pentru mediul rural, de către șeful acestei structuri.
    Prin fapta sa, ofițerul a încălcat prevederile Cap. A, pct. 4, lit. "b"din Fișa postului nr. 1. din_, unde se specifică "execută dispozițiile de linie primite de la șeful inspectoratului și adjuncții acestuia pe profilul problemelor date în răspundere"
  5. pe linia planificării muncii, planurile de activități pentru trimestrele I, II și III 2011, înregistrate cu nr. S/190228/_, S/259479/_ și S/259726/_, nu au fost aduse la cunoștința cadrelor nominalizate, sub
  semnătură, și nu a fost întocmită Anexa nr. 3 (cu ocazia efectuării cercetării prealabile, ofițerul a remediat parțial deficiența prin faptul că a adus la cunoștința personalului, pe bază de semnătură, activitățile stabilite în planul de activități pe trimestrul III 2011).
  Prin fapta sa, ofițerul a încălcat prevederile pct. B10 din PRO PG 26/2011 privind modul de elaborare a planului de activități și a notei de sarcini lunare în structurile I.G.P.R.
  Această decizie a fost contestată de către reclamant la organul ierarhic superior, iar prin Decizia nr.387/_, I.G.P.R. B. a respins contestația reclamantului.
  Instanța a examinat punct cu punct abaterile reținute în sarcina reclamantului, în analiza acestora urmând a se lua în considerare toate actele depuse în probațiune atât de reclamant cât și de pârât (a se vedea f.28, 40-74, 85-119, 153, 155-157 vol. I, ultimele reprezentând declarațiile martorilor Apopei Dan Zoltan și Chifan G. Dumitru).
  1. Astfel, referitor la abaterea constând în faptul că reclamantul nu a executat în totalitate sarcinile consemnate în nota de constatare S 128513/2010 se reține că în raportul înaintat de reclamant șefilor săi a arătat că toate sarcinile trasate au fost executate. În fapt, în nota de constatare erau 56 de sarcini din care 54 se arată că au fost integral executate, rămânând două neexecutate, însă, în urma administrării probelor, s-a dovedit temeinicia susținerilor reclamantului, în sensul că și acestea au fost executate.
  Astfel, s-a reținut în mod total eronat faptul că reclamantul nu a participat la întâlnirile de analiză și cooperare între formațiunile de ordine publică și
  investigații criminale. Aceasta deoarece conform fișei postului reclamantului nr.
  1. , acesta în calitatea sa de șef al poliției unui municipiu nu avea responsabilități de executare, ci doar de organizare, aprobare, coordonare, motiv pentru care a delegat, în mod legal, participarea efectivă la ședințe a locțiitorului, care conform art.4 pct. b din fișa postului "execută dispozițiile șefilor";.
    În concluzie, sarcina de a participa la întâlniri a fost realizat prin șefii de birouri care au fost delegați în mod legal a realiza aceste sarcini.
    În probațiune, a se vedea raportul de cercetare prealabilă unde s-a consemnat existența caietului de evidență a ședințelor de cooperare dintre Serviciul de ordine publică și cel de Investigații criminale (f.110-vol.I), precum și declarația martorului Apopei Dan Zoltan.
    De asemenea, în mod netemeinic se susține că reclamantul nu a efectuat reinstruirea agenților de ordine publică pe linia activităților informativ-operative. Aceasta, deoarece aceste activități sunt de competența șefului serviciului de ordine publică care face verificări săptămânale, rapoarte informative și reinstruirea agenților de poliție de pe stradă. (a se vedea declarația martorului Apopei și Chifan).
  2. Referitor la cea de-a doua abatere reținute în sarcina sa, și anume că nu a urmărit buna organizare și desfășurare a activităților de primire și rezolvare a petițiilor, respectiv din 256 de petiții înregistrate un număr de 34 "nu figurau în registru ca fiind soluționate";, instanța reține că din probațiunea administrată, respectiv că din cele 34 de petiții, 15 au fost prezentate pe loc controlului ca fiind soluționate, însă neoperate în registru din cauza faptului că secretara era angrenată într-o altă activitate la acel moment; 10 petiții se aflau la lucrătorii de poliție care nu le dăduseră încă secretarei pentru a fi operate în registru, iar 9 petiții erau înregistrate ca având natură penală, astfel că urmau a fi primite răspunsuri de la organele de urmărire penală, în funcție de soluția dată dosarului. Oricum, acestor persoane li se aducea la cunoștință în mod verbal situația acestor petiții și faptul că au fost trimise procurorului în vederea
    soluționării acestora (a se vedea în acest sens f.142, 193, 112, 287, 289, 293,
    319, 52, 58, 70, 71, 148-151 - vol. I, precum și declarația martorilor audiați în cauză).
  3. Referitor la cea de-a treia abatere disciplinară reținută în sarcina reclamantului, se reține că i se reproșează acestuia faptul de a nu monitoriza modul de soluționare al sesizărilor la 112, respectiv au existat neconcordanțe între datele înregistrate la ofițerul e serviciu și fișele de intervenție întocmite. Însă, instanța urmează să rețină, așa cum au declarat și martorii, faptul că este normal să existe aceste neconcordanțe pentru simplul fapt că de cele mai multe ori ceea se consemnează în registrul ofițerului de serviciu care primește telefonic sesizarea, cu ceea ce se constată în teren nu seamănă, starea de fapt la fața locului fiind cu totul alta.
    Din acest punct de vedere, însă, nu se poate reține culpa nimănui, cu atât mai puțin a reclamantului.
  4. O altă abatere disciplinară reținută în sarcina reclamantului este faptul că nu a efectuat personal sarcini pe linia contrabandei și că analiza s-a realizat doar la nivelul Biroului de ordine publică pentru mediul rural.
    În fapt, în acest caz, datoria reclamantului, în raport de funcția deținută, era de a face planul de acțiune de capturare a traficanților, care era dat spre aplicare polițiștilor din subordine. Este aberant să-i ceri reclamantului, din poziția deținută, să stea efectiv la pândă la toate punctele realizate împreună cu polițiștii în acest scop, și pentru simplul fapt că nu avea timpul fizic necesar să fie în același timp în mai multe locuri.
    Tot legat de contrabandă s-a reținut, din declarațiile martorilor, că Poliția Rădăuți condusă de reclamant a avut în perioada controlului cele mai bune rezultate din județ, aspecte necontestate de pârâți, având la acel moment 42 de mașini capturate.
    În privința realizării prelucrării subalternilor, a reieșit că reclamantul a avut o activitate extrem de intensă în acest sens - a se vedea planurile de acțiune de la dosar, planuri vizate de reclamant. (a se vedea f.243-281, 152 vol. I, precum și declarațiile celor doi martori).
  5. Ultima abatere reținută în sarcina reclamantului este faptul că pe linia planificării muncii nu a adus la cunoștința subalternilor aceste planuri și nu a întocmit anexa 3.
  Tot din declarațiile martorilor a reieșit că și această atribuție de serviciu a fost realizată în condițiile în care, pe baza propunerilor subalternilor, reclamantul în calitate de șef poliție, concepea planul semestrial, iar aceștia trebuiau să-l semneze din nou. Cum propunerile veneau chiar de la subalterni, reclamantul nu a mai dat la semnat aceste propuneri, pe considerentul că era o chestiune pur birocratică.
  Aceasta este poate singura abatere ce se poate reține în sarcina reclamantului, însă fără niciun fel de consecințe negative în privința respectării sarcinilor de serviciu de către subalternii săi.
  În privința anexei 3, s-a reținut că acest act cuprinde activitățile rămase neexecutate din planul de muncă, activități care sunt replanificate și de asemenea, conține activitățile realizate în plus față de planificare.
  Faptul că reclamantul nu a redactat separat această anexă 3, ci a trecut scris de mână pe dosul planului trimestrial care activități au fost realizate și care nu, cu menționarea tuturor motivelor, nu credem că înseamnă că această anexă nu s-a realizat, acesta fiind doar un aspect pur formal, ce ține de modalitatea de redactare a acesteia. (a se vedea declarațiile martorilor în acest sens).
2. Referitor la cea de-a doua contestație făcută de reclamant, și care face obiectul dosarului conexat_, instanța a reținut următoarele:

În baza Dispoziției IGPR nr.5183/_ privind organizarea și desfășurarea activității de evaluare a personalului și a Dispoziției Șefului I.P.J. S. nr.226/V din_, ofițerului de poliție i-a fost evaluată activitatea profesională și conduita individuală, pentru perioada_ -_, fiind apreciat cu calificativul general "satisfăcător";. Celui în cauză i s-a întocmit fișa de evaluare, acordându-i-se punctajul de 2,58.

Din documentele existente la dosarul personal al polițistului rezultă că acesta a contestat evaluarea sa la data de_, și-a prezentat punctul de vedere pe indicatorii contestați, solicitând totodată modificarea acestora (aspecte consemnate în contestația polițistului, datată la_ ).

În urma contestației formulate de reclamant, comisia de reevaluare constituită la nivelul I.G.P.R. în baza prevederilor art.90 din Ordinul ministrului nr.300/2004, privind activitatea de management resurse umane din unitățile M.A.I., a efectuat reevaluarea activității ofițerului, materializată în Nota-raport nr.338713/_, prin care s-a propus și aprobat menținerea calificativului

"satisfăcător"; acordat inițial, noul punctaj acordat fiind de 2,54, comisia acordând un punctaj de 0,72 la modulul C în loc de 0,76 cât a fost acordat inițial. Hotărârea definitivă a fost consemnată în fișa de evaluare la data de_ și adusă la cunoștință petentului, pe bază de semnătură în formularul de evaluare, la_ .

Instanța de fond a reținut faptul că, din actele depuse în probațiune, că rezultatele evaluării și calificativelor acordate reclamantului au fost ca urmare a sancționării sale disciplinare, conform art.17 lit. d din OMAI nr.400/2004 și care a făcut obiectul pricinii contestației deja analizate de instanță anterior.

Cum instanța a apreciat abaterile disciplinare reținute acolo ca fiind nefondate, urmează ca și această contestație să fie admisă în baza documentației trimise de instituțiile pârâte (f.66-368 vol. I), și a argumentelor deja reținute pentru prima contestație a reclamantului, pentru următoarele considerente:

Cu privire la calificativul acordat pentru pct.1 din modulul B, ,,Inițierea și dezvoltarea unor proiecte manageriale calitative" instanța urmează să acorde calificativul "bine"; în loc de "satisfăcător";, deoarece nivelul de management intermediar la care se situează funcția de șef de subunitate, funcție pe care reclamantul a exercitat-o pana la data de_, nu îi permitea inițierea și dezvoltarea unor proiecte manageriale, înafara de cele stabilite în baza unor dispoziții primite de la structura ierarhic superioara.

Apoi, legat de calificativul acordat pentru pct. 2 din modulul B (lit. a),

,,Activități de reprezentare in cadrul colaborării/cooperării cu celelalte structuri ale M.A.I. și autorități, relația cu mass-media, etc," instanța urmează să acorde calificativul " foarte bine"; în loc de "satisfăcător";, deoarece în perioada de peste doi ani și jumătate cât exercitat funcția de șef al P. municipiului Rădăuți, in situația in care i s-a permis de la nivel central, reclamantul a reușit sa inițieze și ulterior sa mențină o relație specială cu celelalte structuri operative din cadrul MAI (politia de frontiera si jandarmii), dar și celelalte instituții abilitate în domeniu, dovada fiind și rezultatele foarte bune obținute de județul S., mai ales in anii 2010 și 2011, pe linia combaterii infracțiunilor de contrabandă cu produse accizabile, ponderea la nivelul subunităților din județ fiind deținută de Politia num. Rădăuți.

În privința activității de contrabanda, colaborarea s-a realizat cu Politia de frontiera prin intermediul Biroului de Ordine P. a pentru mediul rural - mai precis atunci când se urmarea capturarea unui transport de țigări acesta nu se putea realiza personal de către reclamant ca sef de subunitate, ci se realiza la dispoziția sa de către polițiștii din mediul rural care stăteau efectiv la pândă si capturau transporturile.

In acest sens a se vedea ordinul dat personal si semnat de reclamant "se vor menține in continuare masurile operative declanșate săptămâna trecuta cu modificările orare ce le vom stabili in ședința de joi_ " de pe actul cu nr. 1.

/_ .

Prin urmare, implicarea personala a reclamantului exista, insa la nivel scriptic si nu fizic prin efectuarea activităților de pândă si capturare, pentru că din poziția sa ierarhică mai mult nu credem că putea face.

Tot din documentele depuse și din declarațiile martorilor a reieși că reclamantul a reușit sa obțină o emisiune cu caracter permanent la TV Rădăuți - o data pe săptămâna -, emisiune în care participa personal si în care deveneau publice eforturile poliției legate de lupta cu infractorii .

Apoi, legat de calificativul acordat pentru pct.3 din modulul B (lit. a),

,,Folosirea judicioasa și administrarea corespunzătoare a elementelor logistice", instanța urmează să acorde calificativul "foarte bine"; în loc de "bine";, deoarece în perioada în care reclamantul a fost șeful P. mun. Rădăuți, a reușit sa aducă îmbunătățiri substanțiale la elementele logistice, respectiv a racordat apartamentul de serviciu la rețeaua de gaze naturale, aceasta însemnând finanțare proiect de execuție în sumă totală de 6000 lei, care a fost acoperită în totalitate prin contract de sponsorizare între societăți comerciale din județ și

S. ; a renovat mare parte a sediului subunității, prin executarea de lucrări de construcții în valoare totală de circa 7000 lei, sumă acoperită tot prin contract de sponsorizare, în aceleași condiții; a montat un sistem de supraveghere exterioară a sediului și curții interioare cu camere video performante, întregul ansamblu fiind conectat la un sistem de stocare a imaginilor, cu o capacitate de stocare de 30 de zile și autodistrugere ulterioară ; a montat un sistem de deschidere automată a porților de acces în curtea interioară, care este comandat de la camera dispecerului, sistemul fiind conectat la cel de supraveghere video, prin care ofițerul de serviciu poate observa în orice moment cine se află in fața sau spatele acestor porți, valoarea totală a acestor investiții fiind de circa 8000 lei, acoperită in totalitate prin contract de
sponsorizare; a renovat padocurile existente și a înființat alte trei, astfel încât condițiile de cazare ale câinilor de serviciu să fie conforme cu standardele in vigoare, valoarea totală a investiției fiind de circa 2000 lei, suportată în totalitate de Serviciul Logistică din cadrul I.P.J. S. .
Legat de calificativul acordat pentru pct. 4 din modulul B (lit. a), ,,Eficiența gestionarii resurselor umane", instanța urmează să acorde calificativul " foarte bine"; în loc de "bine";, deoarece în condițiile în care a existat un deficit de 13-15 agenți la cele 22 posturi de poliție din subordine, dar și ofițeri și agenți în cadrul subunității, Poliția municipiului Rădăuți condusă de reclamant a avut rezultate notabile în combaterea fenomenului infracțional, aspect deja reținut în paragrafele anterioare de către instanță.
Legat de calificativul acordat pentru pct. 5 din modulul B (lit. a),
,,Evaluarea și controlul subordonaților", instanța urmează să acorde calificativul
"bine"; în loc de "nesatisfăcător ";, deoarece în raport de rezultatele obținute ca șef este evident că a știut să-și aprecieze și să-și controleze subordonații.
Legat de calificativul acordat pentru pct.6 din modulul B (lit. a) ,,Asigurarea pregătirii continue a personalului din subordine" instanța urmează să acorde calificativul " foarte bine"; în loc de "bine ";, deoarece conform a dispus testări periodice în cadrul ședințelor săptămânale de la nivelul birourilor, cat și testarea anuala cu acordare de calificative, astfel încât la sfârșitul anului 2011, Serviciul Resurse Umane - Compartimentul Învățământ din cadrul IPJ S. a intrat în posesia documentației aferente acestei activități.
Legat de calificativul acordat pentru pct. 7 din modulul B (lit. a), ,,Activități de îndrumare, coordonare și control" instanța urmează să acorde calificativul " foarte bine"; în loc de "nesatisfăcător"; deoarece din consultarea documentației existente la nivelul subunității, se poate observa in mod elocvent activitatea sa pe aceasta linie.
Legat de calificativul acordat pentru pct. 8 din modulul B (lit. a)
"Asigurarea unui climat de ordine in rândul subordonaților"; instanța urmează să acorde calificativul " " foarte bine"; în loc de "bine "; în raport de argumentele deja aduse la punctele anterioare.
Legat de calificativul acordat pentru pct. 9 din modulul B (lit. a),
,,Legalitatea folosirii competențelor conferite de funcție" instanța urmează să acorde calificativul" "foarte bine"; în loc de "satisfăcător"; deoarece reclamantul nu a fost niciodată cercetat penal pentru infracțiuni de corupție sau in legătura cu corupția, din cele incriminate in Legea nr.78/2000 și nici pentru alt gen de
infracțiuni sau abateri disciplinare.
Legat de modulul C) "CAPACITATI PROFESIONALE"; instanța a reținut, în privința următorilor indicatori de evaluare ai reclamantului datele ce urmează :
1. Cunoștințe și deprinderi specifice cerințelor postului,
  1.,,Cunoștințe de specialitate" - unde a fost apreciat cu calificativul ,,Bine", instanța urmează să acorde calificativul " " foarte bine"; în condițiile în care pe parcursul anului 2011 reclamantul a fost testat de mai multe ori cu privire la activitatea profesionala și de management și de fiecare data a obținut calificativul de ,,Foarte bine". In plus, trebuie să se aibă în vedere la acest indicator de evaluare că reclamantul are o vechime de peste 20 ani ca ofițer de poliție și de peste 6 ani ca șef de subunitate.
  1. ,,Cunoștințe complementare" - unde a fost apreciat cu calificativul
    ,,Bine", instanța urmează să acorde calificativul" " foarte bine"; reclamantul are cunoștințe în domeniul informaticii, a limbilor străine (engleza și franceza), fiind absolvent cu studii superioare civile, înainte de a se încadra direct in structurile M.A.I.
  2. ,,Deprinderi practice necesare îndeplinirii atribuțiilor" - unde a fost apreciat cu calificativul ,,Bine" instanța urmează să acorde calificativul " " foarte bine"; în raport de argumentele avute în vedere la paragrafele anterioare .
2. Calități personale,
  1. "Rezistența la stres"; - unde a fost apreciat cu calificativul ,,Satisfăcător" instanța urmează să acorde calificativul "foarte bine"; deoarece în perioada anilor 2009 -2011 a fost apreciat ca un bun diplomat și mediator in aplanarea conflictelor, atât de mass-media locala, cat și de oficialitățile locale (primar, consilieri locali, directori de instituții școlare, administratori de firme, etc), dar și de subordonați și membrii ai comunității. Prin urmare rezulta ca reclamantul s-a adaptat imediat la noile condiții de munca.
  2. ,,Flexibilitate in gândire" - unde a fost apreciat cu calificativul ,,Bine" instanța urmează să acorde calificativul " "foarte bine"; deoarece credem că experiența reclamantului de peste 20 ani ca ofițer de poliție, îi conferă acestuia dreptul de a afirma ca are destula flexibilitate în gândire, in așa fel încât sa poată face fața situațiilor noi și sa se acomodeze cu acestea .
  3. ,,Capacitate de comunicare" - a fost apreciat cu calificativul ,,Bine" instanța urmează să acorde calificativul " " foarte bine"; în raport de argumentele deja avute în vedere în paragrafele de mai sus.
  4. ,,Motivație profesionala" — unde a fost apreciat cu calificativul "Bine"; instanța urmează să acorde calificativul " " foarte bine"; în raport de argumentele deja expuse în cadrul tratării indicatorilor de evaluare la modulul B.
  5. ,,Inițiativa in munca" - unde a fost apreciat cu calificativul ,,Satisfăcător" instanța urmează să acorde calificativul " " foarte bine"; în raport de rezultatele profesionale ale subunității pe care a condus-o.
  6. ,,Echilibru emoțional" - unde a fost apreciat cu calificativul ,,Bine"; instanța urmează să acorde calificativul " " foarte bine"; deoarece, în raport de declarațiile martorilor audiați în cauză, reiese că a reușit, așa cum a s-a arătat și anterior, sa inducă in colectivul de oameni din subordine, un spirit de echipa și tonus pozitiv
  7. "Spirit de colaborare" - unde a fost apreciat cu calificativul ,,Satisfăcător" instanța urmează să acorde calificativul " " foarte bine"; deoarece s-a reținut deja în considerentele hotărârii că la nivelul municipiului Rădăuți reclamantul a inițiat foarte multe acțiuni pentru prevenirea traficului cu produse accizabile, prevenirea infracțiunilor cu violența, mai ales in mediul rural, prevenirea vagabondajului și cerșetoriei, traficul de ființe umane și migrarea ilegala. In acest sens a cooperat permanent cu structurile I.J.P.F. S., I.J.J. S. - Detașamentul local de jandarmi, O.R.I. S. - Centrul de Imigrări Rădăuți, cat și cu Politia Locala Rădăuți. Absolut toate aceste acțiuni inițiate de reclamant la nivel local, au fost raportate la IPJ S., inclusiv rezultatele obținute la finalul acțiunilor.
  8. ,,Asumarea responsabilității" - unde a fost apreciat cu calificativul
    "Nesatisfăcător"; instanța urmează să acorde calificativul" " foarte bine"; deoarece, tot în raport de argumentele deja expuse de instanță, și legate de munca depusă de reclamant în calitatea sa de șef al P. municipiului Rădăuți, reiese responsabilitatea de care a dat dovadă reclamantul fața de obligațiile proprii. Credem că, calificativul stabilit de superiorii săi contravine flagrant faptului că șase ani la rând reclamantul a fost apreciat cu calificativul ,,Foarte bine", ca șef de subunitate, .
  9. ,,Respectarea eticii și deontologiei profesionale" - unde a fost apreciat cu calificativul ,,Satisfăcător" instanța urmează să acorde calificativul " "bine";, argumentele de mai sus fiind valabile și în cadrul acestui paragraf.
  10. ,,Loialitate" - unde a fost apreciat cu calificativul ,,Satisfăcător" instanța urmează să acorde calificativul " " foarte bine"; în raport de devotamentul depus de reclamant în îndeplinirea sarcinilor sale serviciu, devotament care reiese din toate considerațiile mai sus expuse.
  11. ,,Disciplina" - unde a fost apreciat cu calificativul ,,Bine" instanța urmează să acorde calificativul " " foarte bine " în condițiile în care reclamantul nu a fost sancționat disciplinar niciodată în 20 de ani de activitate de ofițer de poliție .
3. Capacități manageriale,

,,Organizarea și planificarea activităților" - unde a fost apreciat cu calificativul "Satisfăcător"; instanța urmează să acorde calificativul" " foarte bine " deoarece aici i se reproșează reclamantului lipsa Anexei nr. 3, care insa a fost realizata de reclamant, dar nu in modalitatea clasica ci intr-o alta modalitate, perfect legala, prin realizarea însemnărilor pe verso. Această problemă a fost analizată de instanță în prima parte a considerentelor.
,,Oportunitatea și operativitatea deciziilor" - unde a fost apreciat cu calificativul ,,Satisfăcător" instanța urmează să acorde calificativul " " foarte bine
" tot în raport de argumentele aduse de instanță în prima parte a considerentelor
, când a fost evaluată munca reclamantului în raport de abaterile disciplinare reținute în sarcina sa. .
,,Exercitarea controlului" - unde a fost apreciat cu calificativul

,,Satisfăcător" instanța urmează să acorde calificativul" " foarte bine " în raport de consecvența de care a dat dovadă reclamantul, astfel încât subunitatea condusă

de el a avut rezultate foarte bune, insa de care nu a ținut cont la aprecierea calificativului la acest capitol.

15." Exercitarea autorității"; - unde a fost apreciat cu calificativul

,,Satisfăcător" instanța urmează să acorde calificativul" "foarte bine" argumentele de la punctul anterior fiind valabile și aici.

,,Realizarea unui climat optim de munca" - unde a fost apreciat cu calificativul "Satisfăcător"; instanța urmează să acorde calificativul " " foarte bine " deoarece până la data revocării sale din funcția de șef de politic, la subunitatea numita Poliția num. Rădăuți un bun mediu de lucru, bazat pe încurajarea comunicării deschise, pe exemplu personal și asumarea responsabilității, înțelegerea nevoilor subordonaților, aspect care a reieșit din audierea celor doi martori.
Motivarea subordonaților" - unde a fost apreciat cu calificativul ,,Bine" instanța urmează să acorde calificativul " " foarte bine"; în raport de argumentele expuse la punctul anterior.
,,Capacitate de relaționare" - unde a fost apreciat cu calificativul
,,Satisfăcător"; instanța urmează să acorde calificativul " " foarte bine";. Motivațiile la acest punct sunt identice cu cele precizate la modulul B), capitolul a), punctul 2), cat și modulul C), punctul 11).
,,Receptivitate la inițiativele personalului" - unde a fost apreciat cu calificativul ,,Bine" instanța urmează să acorde calificativul" "foarte bine"; deoarece activitatea reclamantului ca șef de subunitate a orientat-o permanent spre una de manager și nu spre una de lider, astfel încât a respectat întotdeauna și alte inițiative, aspect care a reieșit din audierea celor doi martori.
"Inovarea activității"; unde a fost apreciat cu calificativul "Satisfăcător"; instanța urmează să acorde calificativul" " foarte bine"; deoarece prin maniera sa de conducere la nivelul subunității, a eliminat timpii morți creați anterior prin citirea in totalitate a dispozițiilor de urmărire a persoanelor de toate categoriile, dispunând distribuirea acestora on-line la toate compartimentele operative, la cele 22 posturi de poliție din subordine, și stocarea lor după mai multe categorii de căutare, astfel încât sa poată fi accesate ori de cate ori este nevoie.

În concluzie, instanța a apreciat că atât șeful IPJ S., cat și șeful IGPR, la stabilirea sancțiunii, respectiv respingerea contestației, nu au ținut cont de elementele prevăzute de art.59, pct. 8 din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 14 din O.M.A.I, nr.400/2004 privind regimul disciplinar al personalului MAI, cu modificările și completările ulterioare, respectiv: ,,La stabilirea sancțiunii se tine seama de activitatea desfășurata anterior, de împrejurările in care abaterea disciplinară a fost săvârșita, de cauzele, gravitatea și consecințele acesteia, de gradul de vinovăție a polițistului, precum și de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise", motiv pentru care, pentru considerentele mai sus arătate, tribunalul, în temeiul art. 8-18 din Legea 554/2004 coroborat cu art. 61 al 3 din Legea 360/2002 a admis acțiunea astfel cum a fost precizată de către reclamant și a dispus anularea Deciziei Șefului I.G.P.R. nr.4387/2011 cât și a Dispoziției Șefului I.P.J. S. nr.19602/_ și a dispus repunerea reclamantului în funcția deținută anterior aplicării sancțiunii.

Instanța de fond, a obligat pârâta I.P.J. S. să îi achite reclamantului diferența de venit dintre cele două funcții de la data aplicării sancțiunii până la repunerea în funcție.

Tribunalul, a respins cererea de acordare de daune morale pe considerentul că repunerea reclamantului în situația anterioară este o despăgubire suficientă pentru prejudiciul suferit de acesta.

Totodată, a dispus revocarea actului administrativ - fișa de evaluare anuală pentru activitatea profesională desfășurată ca Șef al P. Municipiului Rădăuți în perioada_ -_, respectiv modificarea calificativului general din "satisfăcător"; în "Foarte bine";.

În temeiul art.274 C.pr.civ., a obligat pârâtele la plata sumei de 8000 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului, reprezentând onorariu avocațial. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții I. G.

AL P. R. și I. DE P. J. S. .

Prin recursul formulat, pârâtul I. G. al P. R.

a solicitat admiterea recursului având în vedere următoarele considerente:

Scurt istoric

Prin raportul de cercetare prealabilă nr. 151/1 din_ s-a constatat vinovăția polițistului sub aspectul comiterii abaterii disciplinare de "neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege " prevăzută de art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului și art. 12 alin. (1) lit. b) din Ordinul ministrului nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Administrației și Internelor, ambele cu modificările și completările ulterioare.

În fapt și în drept au fost reținute în sarcina reclamantului următoarele abateri: 1. Nu a executat, în totalitate, sarcinile trasate prin nota de constatare nr. S/128513 din_, cuprinzând rezultatul controlului de fond efectuat la Poliția Municipiului Rădăuți, deși prin Raportul nr. 1. din_ a comunicat despre îndeplinirea acestora în totalitate (cu excepția a 3 sarcini care nu erau de competența conducerii subunității), astfel: nu a participat la întâlnirile de analiză și cooperare între formațiunile de ordine publică și investigații criminale și nu a efectuat reinstruirea agenților de ordine publică pe linia activității informativ- operative.

Prin fapta sa, ofițerul a încălcat prevederile Cap. A, pct. 4, lit. b) din Fișa postului nr. 1. din_, unde se specifică "execută dispozițiile de linie primite de la șeful inspectoratului și adjuncții acestuia pe profilul problemelor date în răspundere".

Nu a urmărit buna organizare și desfășurare a activităților de primire, evidențiere și rezolvare a petițiilor, menționate în raportul de cercetare prealabilă nr. 151/1 din_ și procesul-verbal din data de_, avizat de ofițerul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă, printre care exemplificăm: R/l5.026 din_, R/15.025 din_, R/15.038 din_, R/15.047 din_, R/15.054 din_, R/15.060 din_, R/15.061 din_, R/15.062 din_, R/15.065 din_, R/15.116 din_, R/15.139 din_, R/15.148 din_, R/15.152 din_, R/15.163 din_, R/15.168 din_, R/15.170 din_, R/15.182 din_, R/15.208 din_, R/15.242 din_, R/15.253 din_, R/15.243 din_, R/15.244 din_ și R/_, etc.
De asemenea, în alte cazuri, prevăzute în aceleași documente menționate mai sus, petițiile conțin doar raportul prin care fie au fost înregistrate în registrul de lucrări penale, fie au fost conexate la lucrări penale, fără alte materiale de verificare și fără răspuns scris petenților, conform prevederilor legale în domeniu, astfel: R/15.001 din_, R/15.038 din_, R/15.041 din_ ,
R/15.054 din_, R/15.060 din_, R/15.061 din_, R/15.062 din
_, R/15.188 din_ și R/15.208 din_, etc.
Prin fapta sa, ofițerul a încălcat prevederile Capitolului D, lit. "i" din Fișa postului nr. 182.354 din_, potrivit cărora "ia măsuri pentru rezolvarea operativă a cererilor, sesizărilor și reclamațiilor cetățenilor, în conformitate cu
prevederile legale", pe cele ale Ordinului ministrului nr. 190/2004, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 4 și 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora "conducătorii autorităților și instituțiilor publice sunt direct răspunzători de buna organizare și desfășurare a activității de primire evidențiere și rezolvare a petițiilor ce le sunt adresate, precum și legalitatea soluțiilor și comunicarea acestora în termenul legal", respectiv "autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice petiționarului în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă "
Nu a monitorizat modul de soluționare a sesizărilor, prin intermediul
S.N.U.A.U. 112, existând neconcordanțe între datele consemnate în registrul de la ofițerul de serviciu și fișele de intervenție întocmite, deși prin nota de constatare nr. S/128513 din_ a fost stabilită ca principală măsură în vederea remedierii deficiențelor, exemplificând în acest sens sesizările numiților S. M.
, din data de_, Sandu L., din data de_, Gherman Alexandru din _
, Ghimbovschi Florin, din data de_ și Andrișan R., din data de_, conform raportului de control tematic nr. S/94646 din_, iar, în cazul apelului din data de_, ora 1632, apelant Mirăuță I., care a sesizat o faptă de natură penală, nu a fost identificată lucrarea nici în registrul de lucrări penale nici în cel de petiții, din verificări stabilindu-se că plângerea a fost prezentată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți, fiind rezoluționată pentru a se atașa la dosarul 3906/P/2010, după studierea acesteia, însă nu s-a comunicat petentului răspuns scris.
Prin fapta sa ofițerul a încălcat prevederile Cap. A, pct. 5 din Fișa postului nr. 182.354 din_, unde este specificat "coordonează activitățile specifice pe linia combaterii cât mai eficiente a criminalității, asigurării climatului de ordine și siguranță civică pe teritoriul municipiului și comunelor arondate, analizează periodic stadiul, calitatea și eficiența acestora și dispune măsuri adecvate pentru întărirea continuă a capacității de acțiune și intervenție a întregului efectiv din subordine precum și pe cele ale Cap. D, lit. "a" din același document, care stipulează faptul că "asigură organizarea îndeplinirii activităților specifice prin documente de planificare, îndrumă, sprijină, controlează și analizează periodic stadiul, calitatea și eficiența acestora ".
Nu a efectuat, personal, sarcinile dispuse prin Dispozițiile I.PJ. S. nr. 22103 din_, nr. 22530 din_ și nr. 1. din_, pe linia combaterii faptelor de contrabandă cu produse accizabile, nu le-a prelucrat cu întregul efectiv al subunității, aspect ce a determinat ca analiza să fie realizată doar la nivelul Biroului de ordine publică pentru mediul rural, de către șeful acestei structuri.
Prin fapta sa, ofițerul a încălcat prevederile Cap. A, pct. 4, lit. "b" din Fișa postului nr. 1. din_, unde se specifică "execută dispozițiile de linie primite de la șeful inspectoratului și adjuncții acestuia pe profilul problemelor date în răspundere ".
Pe linia planificării muncii, planurile de activități pentru trimestrele I, II și III 2011, înregistrate cu nr. S/190228/_, S/259479/_ și S/259726/_, nu au fost aduse la cunoștința cadrelor nominalizate, sub semnătură, și nu a fost întocmită Anexa nr. 3 (cu ocazia efectuării cercetării prealabile, ofițerul a remediat parțial deficiența prin faptul că a adus la cunoștința personalului, pe bază de semnătură, activitățile stabilite în planul de activități pe trimestrul III 2011).

Prin fapta sa, ofițerul a încălcat prevederile pct. B10 din PRO PG 26/2011 privind modul de elaborare a planului de activități și a notei de sarcini lunare în structurile I.G.P.R.

Consiliul de disciplină, constituit la nivelul I. ui de P. J. S., a constatat, prin încheierea nr. 16105 din_, legalitatea și temeinicia cercetării, precum și pertinența soluțiilor formulate, propunând, totodată, aplicarea sancțiunii disciplinare de "trecerea într-o funcție inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deținut", respectiv în funcția de ofițer specialist I.

Conform Dispoziției șefului inspectoratului nr. 19602/_, ofițerul a fost sancționat disciplinar cu "trecerea într-o funcție inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deținut", respectiv în funcția de ofițer specialist I.

Cu privire la motivele pe care instanța își motivează soluția adoptată, instanța de fond a pronunțat hotărârea contestată cu aplicarea greșită a legii, sens în care fac următoarele mențiuni:

Potrivit Notei de constatare nr. S/128513 din_ ofițerul avea obligația de a "monitoriza permanent modul de intervenție și dispunere a măsurilor legale pentru soluționarea evenimentelor sesizate prin apelul de urgență 112 în sensul că au fost identificate neconcordanțe între aspectele consemnate de ofițerul de serviciu în registrele special întocmite și cele consemnate de lucrătorii de poliție care au intervenit, la rubrica - fapta sesizată - din fișa de eveniment", sarcină cu termen permanent.
Astfel, îndatoririle unui manager sunt de a aplica și de a urmări aplicarea cu fermitate dispozițiile și procedurile de muncă din sectorul de activitate și executarea acestora întocmai și la timp.
Ofițerul desemnat pentru efectuarea cercetării prealabile, precum și membrii Consiliului de Disciplină au concluzionat că Ordinele și Dispozițiile transmise nu dau posibilitatea interpretării cu privire la aplicarea Dispoziției
I.G.P.R. nr. 44597 din_ privind Concepția unitară privind modul de acțiune a efectivelor de poliție pentru preluarea și rezolvarea evenimentelor semnalate prin S. ul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, precum și cu privire la aplicarea normelor penale și de procedură penală.
Instanța de fond a reținut că situația din teren este diferită cu cea sesizată la ofițerul de serviciu, sens în care abaterea nu poate fi imputabilă nimănui, însă instanța omite să observe faptul că tocmai neimplicarea reclamantului în monitorizarea modul de intervenție și dispunerea măsurilor legale pentru soluționarea evenimentelor sesizate prin apelul de urgență 112 a fost reținută ca abatere disciplinară. O astfel de diferență putea fi înlăturată prin implicarea reclamantului.
Cu privire la neparticiparea la analizele între formațiunile de ordine publică și investigații criminale, potrivit punctului 1 de la măsurile stabilite pe linie de investigații criminale, s-a stabilit că "împreună cu cadrele biroului poliției urbane se vor evidenția infracțiunile stradale pe harta criminogenă, analizarea acestora și adoptarea celor mai eficiente și ferme măsuri, pentru prevenirea comiterii unor astfel de infracțiuni și descoperirea autorilor în cauzele rămase cu autori neidentificați", termenul de realizare fiind săptămânal de către șefii birourilor de Ordine P. ă și Investigații Criminale, activitate de care răspundea șeful subunității, ceea ce impunea participarea efectivă în desfășurarea activității în cauză și implicarea în eficientizarea muncii.
Deși pe parcursul procedurii cercetării prealabile reclamantul a precizat că, în fapt a monitorizat aceste activități, ofițerul nu a probat pe timpul cercetării4 prealabile și nici în fața Consiliului de Disciplină îndeplinirea acestor dispoziții
care, potrivit Notei de constatare sus-menționate, aveau caracter permanent sau săptămânal, de la data luării la cunoștință despre măsurile aprobate de conducerea inspectoratului, aspect pe care contestatarul îl cunoștea, acesta semnând documentul în cauză.
In acest context, instanța de fond a apreciat eronat că prin faptul că și-a delegat această atribuție de serviciu subordonaților nu răspunde disciplinar pentru nerespectarea atribuțiilor de serviciu. Dacă norma juridică nu prevede o astfel de delegare convențională, aceasta nu se poate realiza (principiul de drept exprimat prin adagio-ul latin "ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus" - acolo unde legea nu face distincție, nici noi nu trebuie să distingem)
Cu privire la modul de soluționare al petițiilor, așa cum rezultă din Nota de control tematic nr.S/94.646 din_, controlul s-a încheiat la_, iar probele administrate la dosarul cauzei arată faptul că răspunsurile către petenți au fost întocmite, în intervalul_ -_, chiar și pe timpul cercetării prealabile (04.08-_ ), însă datate cu caracter retroactiv, respectiv: răspunsul către Onofrei Ion - datat_ și întocmit la_, răspunsul către Lupăștean Corneliu - datat_ și întocmit la_, procesul-verbal de sesizare din oficiu privind făptuitorii Scripcariuc R. și Hapurne G., datat_ și întocmit la_, răspunsul către Turturean Filaret - datat_ și întocmit la_, răspunsul către Buraciuc M. - datat_ și întocmit la_, răspunsul către Brașoveanu Dantes - datat_ și întocmit la_, cu precizarea că în unele cazuri s-a specificat, cu caracter general, anul 2011, ulterior controlului, respectiv: răspunsul către Petrescu M. -Dorin, R/15.208 din_, întocmit la_, răspunsul către SC TRANSPORT AUTO RĂDĂUȚI, R/15.085 din_ .
De asemenea, din rapoartele întocmite de către persoanele audiate pe timpul procedurii disciplinare rezultă că răspunsurile au fost întocmite după încheierea controlului tematic și urmau să fie înaintate la_, prin secretariatul subunității (raport agent principal de poliție Acozmi A. ), aceste răspunsuri existând în xerocopie la dosarul de cercetare prealabilă, întrucât au fost identificate la data de_ la secretariatul subunității, de către ofițerul
desemnat să efectueze cercetarea prealabilă și polițiștii nominalizați să-i acorde sprijin în acest sens.
Potrivit prevederilor art.3 din Ordinul M.A.I. nr.190/2004, "șefii (comandanții) structurilor M. ui Administrației și Internelor au obligația să organizeze și coordoneze activitatea de primire, evidență și soluționare a petițiilor,_ și răspund, potrivit legii, de legalitatea soluțiilor și comunicarea acestora către petenți, în termenul legal".
Totodată, prin nesoluționarea la timp a cererilor cetățenilor, precum și prin faptul că, unele răspunsuri au fost datate cu caracter retroactiv, existând un interval de 6 luni (exemplificăm răspunsul către Buraciuc M. - datat_ și întocmit la_ ), a adus prejudicii grave de imagine instituției prin diminuarea încrederii populației în poliție, precum și atingere modului de exercitare a actului managerial, creând o situație nefavorabilă față de subordonați, prin obligarea acestora să întocmească documentele necesare soluționării și să antedateze răspunsurile către petenți (aspecte dovedite prin procesul-verbal încheiat la Poliția Municipiului Rădăuți la_ și justificările menționate în rapoartele depuse de polițiștii subunității. De asemenea, din Raportul de cercetare prealabilă nr. 151/1 din_, rezultă că "ofițerul a încercat să ascundă urmele
faptelor sale, prin aceea că a dispus polițiștilor din subordine să întocmească documentele prevăzute de legislația specifică soluționării petițiilor și să dateze răspunsurile către petiționari, cu caracter retroactiv, astfel încât să pară a fi
rezolvate în termen, ca să nu poată fi angajată răspunderea disciplinară pentru această deficiență".
În acest context, instanța de fond a îmbrățișat în totalitate apărarea formulată de reclamant fără a aprecia criticile din perspectiva normelor juridice care reglementează modul de primire, evidență și soluționare a petițiilor. Motivația instanței se identifică cu aprecierile subiective ale reclamantului (unele sesizări erau la polițiști, altele nu au putut fi înregistrate deoarece secretara se ocupa cu altceva, persoanele care sesizau evenimente erau informate telefonic etc).
Din conținutul Dispoziției nr. 22.103/_ rezultă că reclamantul avea obligația de a analiza zilnic rezultatele pe linie de contrabandă în vederea adoptării măsurilor necesare în funcție de evoluția situației operative și rezultatele obținute, de a efectua analiza dosarelor penale în domeniu, de a identifica zonele și traseele cu risc ridicat în domeniu, de a institui patrule pe traseele, itinerariile și zonele cu risc, de a identifica și opri în trafic autovehiculele suspecte, de a se implica direct în coordonarea acțiunilor inițiate pe această linie la nivel local și nu astfel cum precizează în mod eronat că cele trei dispoziții cuprindeau în mod generic trei activități mai importante, respectiv: analiza datelor și informațiilor obținute pentru prevenirea și combaterea activităților
ilegale cu produse de tutun, cât și în dosarele penale aflate în lucru și stabilirea de sarcini concrete pentru finalizarea acestora, instituirea de patrule pe traseele, itinerariile și zonele cu risc identificate la nivel local, în intervale orare critice și identificarea și oprirea în trafic a autovehiculelor suspecte sau despre care se dețin date că sunt implicate în traficul ilicit cu țigarete.
Totodată, se constată faptul că lucrările având numerele de înregistrare: 251.094 din_, 251.165 din_, 251.191 din_, 251.365 din _
și 251.454 din_ reprezintă Note privind activitățile desfășurate pe linie de contrabandă, întocmite de șeful Biroului de Ordine P. ă pentru Mediul Rural, iar șeful poliției municipale doar a rezoluționat materialele și nu a realizat vreo analiză.
De asemenea, lucrările având numerele de înregistrare: 2. din_, 2. din_, 2. din_, 2. din_, 2. din_, 2. din_, 2.
din_, 2. din_, 2. din_ și 2. din_ ,6 reprezintă Planuri de Acțiune pe linia prevenirii și combaterii traficului ilicit cu țigarete, întocmite de șeful Biroului de Ordine P. ă pentru Mediul Rural, pe baza analizelor proprii, iar șeful poliției municipale doar a aprobat materialele, fără a realiza vreo analiză.
În același context, lucrările având numerele de înregistrare: 2. din _
, 2. din_, 2. din_, 2. din_, 2. din_, 2. din _
și 2. din_, reprezintă adrese către șefii Posturilor de P. arondate, subordonate Biroului de Ordine P. ă pentru Mediul Rural, semnate de șeful acestei structuri și șeful poliției municipale.
Referitor la lucrările cu numerele de înregistrare: 2. din_ și 2. din_ reprezintă desfășurătoare cuprinzând cadrele de la Biroul de Ordine P. ă pentru Mediul Rural ce vor participa la acțiuni - semnate doar de șeful biroului, nr. 251.060 din_ și 251.314 din_ reprezintă Planuri de Măsuri pentru eficientizarea activități pe linia prevenirii și combaterii traficului ilicit de țigarete, întocmite de șeful Biroului de Ordine P. ă pentru Mediul Rural, iar șeful poliției municipale doar a aprobat materialele, fără a realiza vreo analiză, iar în final, Nota de analiză pe linie de contrabandă nr. 251.283 din_ întocmită de șeful Biroului de Ordine P. ă pentru Mediul Rural, fără a fi aprobată de șeful subunității.
Astfel, răspunderea disciplinară pentru această abatere a fost înlăturată doar pe baza declarațiilor martorilor, martori care sunt încadrați în alte subunități ale inspectoratului, care nu cunosc situația operativă de la nivelul P. Municipiului Rădăuți și nici nu dețin funcții de conducere în cadrul inspectoratului ca să dețină autoritatea profesională de a face aprecieri cu privire la realizările unității de poliție condusă de reclamant.
În concluzie, solicită admiterea recursului formulat, modificarea în totalitate sentința atacată în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
Prin recursul declarat, pârâtul I. de P. J. S., arată
că,.
Sentința atacată este nelegală și netemeinică din următoarele motive:
În primul rând se arată că dosarul nr._, având ca obiect anulare act
administrativ Dispoziția nr.19602/_, a fost înregistrat la Tribunalul Suceava, fiind chemat în judecată doar I.G.P.R., dosar care a fost strămutat la Tribunalul Cluj, fiind înaintat prin încheierea nr. 440/_, I.P.J. S. fiind introdus în cauză după strămutare, la data de_ .
Tot la Tribunalul Suceava a fost înregistrat și dosarul nr._, având ca obiect revocarea actului administrativ-fișa de evaluare anuală pentru activitatea profesională desfășurată ca Șef al P. Municipiului Rădăuți, în perioada _
-_ .
După strămutarea dosarului nr._ la Tribunalul Cluj, la solicitarea petentului formulată la termenul de judecată din_ în dosarul nr._, la termenul din data de_ s-a dispus trimiterea acestui dosar la Tribunalul Cluj pentru a discuta excepția de conexare. Tribunalul Cluj a pus cauza pe rol, iar la data de_ s-a dispus conexarea dosarului nr._ la dosarul nr._ al Tribunalului Cluj, fără a se urma procedura strămutării.
In condițiile aplicării dispozițiilor art.164 C.pr.civ., în dosarul nr._ inițial pârâtul nu a fost parte și nu a avut posibilitatea să se apere cu privire la strămutare, iar în dosarul nr._, deși s-a opus cererii de conexare hotărârea dată nu i-a fost comunicată, constatând ulterior că dosarul a fost trimis la Tribunalul Cluj, unde mai întâi a fost înregistrat ca dosar separat, având un termen de judecată, ulterior fiind conexat la prezenta cauză.
În mod greșit instanța de fond a reținut depoziția martorului APOPEI ZOLTAN -DAN, fost Șef al P. Municipiului C-lung Moldovenesc, întrucât acesta nu a fost nici în subordinea reclamantului și nici coleg de subunitate, neavând cunoștință despre activitatea desfășurată de petent în funcția de Șef al
P. Municipiului Rădăuți și nici de modul cum a gestionat actul managerial. De asemenea, martorul Chifan G. Dumitru, fost subaltern al reclamantului, consideră că a fost subiectiv în declarația sa, dat fiind raportul de subordonare dintre aceștia.
Mai mult decât atât, instanța a admis proba cu martori din partea petentului fără a solicita și pârâtului o astfel de probă.
Față de considerentele reținute de instanță la punctul 1 se invocă faptul că ofițerul nu a respectat normele interne/procedura privind delegarea competențelor, iar susținerea sa referitoare la faptul că activitatea ca manager a fost notată cu 9,25 nu are relevanță deoarece abaterea disciplinară reținută în sarcina acestuia are în vedere activitatea desfășurată de polițist de la data aducerii la cunoștință a sarcinilor pe care trebuie să le execute, ca urmare a deficiențelor constatate în urma controlului din 2010.
Cu privire la neparticiparea la analizele între formațiunile de ordine publică și investigații criminale, potrivit punctului 1 de la măsurile stabilite pe linie de
investigații criminale, se stabilește că "împreună cu cadrele biroului poliției urbane se vor evidenția infracțiunile stradale pe harta criminogenă, analizarea
acestora și adoptarea celor mai eficiente și ferme măsuri, pentru prevenirea comiterii unor astfel de infracțiuni și descoperirea autorilor în cauzele rămase cu autori neidentificați", stabilindu-se, ca termen de realizare săptămânal de către șefii birourilor de Ordine P. ă și Investigații Criminale, activitate de care răspundea șeful subunității, conform Dispoziției Zilnice pe Subunitate, ceea ce impunea participarea efectivă în desfășurarea activității în cauză și implicarea în eficientizarea muncii. Astfel, nu s-a probat că reclamantul a îndeplinit aceste dispoziții care, potrivit Notei de constatare sus-menționate, în prima situația avea caracter permanent, iar în a doua termen săptămânal, de la data luării la cunoștință de măsurile aprobate de conducerea inspectoratului, aspect cunoscut de reclamant, acesta semnând documentul în cauză.
În ceea ce privește gestionarea activității pe linie de petiții, se menționează faptul că această activitate este reglementată de Ordonanța Guvernului României nr.27/2002, Ordinul M.A.I. nr. 190/2004, privind organizarea și desfășurarea activității de primire, evidență, examinare și soluționare a petițiilor, precum și de primire a cetățenilor în audiență în structurile M.A.I., cu modificările și completările ulterioare, transmis
P. municipiului Rădăuți prin adresa nr. 1. din_, exemplar seria nr.1608 și Procedurile de lucru PRO-PG 12 privind depunerea directă a petițiilor, consilierea și primirea în audiență a cetățenilor care se adresează unităților de poliție și PRO-PG 13 privind primirea, înregistrarea, predarea, expedierea, păstrarea în arhiva curentă a petițiilor și a documentelor aferente, transmise structurilor de poliție prin adresa nr.563618/_ . Astfel, art. 3 din Ordinul
M.A.I. nr.190/2004 stipulează clar faptul că: "Șefii (comandanții) structurilor
M.A.I. au obligația să organizeze și coordoneze activitatea de primire, evidență, examinare și soluționare a petițiilor, precum și de primire a cetățenilor în audiență și răspund potrivit legii de legalitatea soluțiilor și comunicarea acestora către petenți, în termenul legal", art. 24 din același act normativ, prevede faptul că: "Activitatea de control privind modul de soluționare a petițiilor și de primire în audiență a cetățenilor este un atribut al fiecărui șef (comandant) de structură, precum și al celor de la structurile ierarhic superioare
"Art. 33, arată faptul că: "Șefii (comandanții) structurilor răspuns de asigurarea cunoașterii de către întregul personal a prevederilor prezentului ordin (Ordinul M.A.L nr. 190/2004)precum și de aplicarea întocmai a acestora".
Astfel, în calitate de șef al subunității a încălcat prevederile Cap. D lit. i din Fișa postului nr. 1. din_, pe cele ale art.3, art. 16 și art.24 din OMAI nr. 190/2004, cu modificările și completările ulterioare și ale art.4 și 8 alin. 1 din
O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, cu modificările și completările ulterioare.
Susținerile privind modul de soluționare al petițiilor nu sunt fondate, întrucât, așa cum rezultă din Nota de control tematic nr. S/94.646 din_, controlul s-a încheiat la_, iar probele administrate la dosarul cauzei arată faptul că răspunsurile către petenți au fost întocmite, în intervalul_ - _
, chiar și pe timpul cercetării prealabile (04.08-_ ), însă datate cu caracter retroactiv respectiv: răspunsul către Onofrei Ion - datat_ și întocmit la_ (fila nr. 125), răspunsul către Lupăștean Corneliu - datat_ și întocmit la_ (fila nr. 126), procesul-verbal de sesizare din oficiu privind făptuitorii Scripcariuc
R. și Hapurne G., datat_ și întocmit la_ ( fila nr. 130), răspunsul către Turturean Filaret - datat_ și întocmit la_ (fila nr. 135), răspunsul către Buraciuc M. - datat_ și întocmit la_ (fila nr. 146), răspunsul către Brașoveanu Dantes - datat_ și întocmit la_ (fila nr. 147), cu precizarea că în unele cazuri s-a specificat, cu caracter general, anul 2011, ulterior controlului, respectiv: răspunsul către Petrescu M. -Dorin,
R/15.208 din_, întocmit la_ (fila nr. 137), răspunsul către SC TRANSPORT AUTO RĂDĂUȚI, R/15.085 din_, (fila 124).
De asemenea, din rapoartele întocmite de către persoanele audiate pe timpul îndeplinirii procedurii disciplinare rezultă că răspunsurile au fost întocmite după încheierea controlului tematic și urmau să fie înaintate Ia_, prin secretariatul subunității (raport agent principal de poliție Acozmi A. ), aceste răspunsuri existând în xerocopie la dosarul de cercetare prealabilă, întrucât au fost identificate la data de_ (la secretariatul subunității), de către ofițerul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă și polițiștii nominalizați să-i acorde sprijin în acest sens.
Totodată, prin nesoluționarea la timp a cererilor cetățenilor, precum și prin faptul că, unele răspunsuri au fost datate cu caracter retroactiv, existând un interval de 6 luni, a adus prejudicii grave de imagine instituției prin diminuarea încrederii populației în poliție, precum si atingere modului de exercitare a actului managerial, creând o situație nefavorabilă față de subordonați, prin obligarea acestora să întocmească documentele necesare soluționării si să antedateze răspunsurile către petenți
Mai mult, reclamantul a încercat să ascundă urmele faptelor sale, prin aceea că a dispus polițiștilor din subordine sa întocmească documentele prevăzute de legislația specifică soluționării petițiilor si să dateze răspunsurile câtre petiționari, cu caracter retroactiv, astfel încât să pară a fi rezolvate în termen, ca să nu poată fi angajată răspunderea disciplinară pentru această deficiență", așa cum rezultă din Raportul de cercetare prealabilă nr. 151/1 din_ (pagina 12).
De asemenea, potrivit Notei de constatare nr. S/128513 din_ - pagina 46 a notei, reclamantul avea obligația de a "monitoriza permanent modul de intervenție și dispunere a măsurilor legale pentru soluționarea evenimentelor sesizate prin apelul de urgență 112 în sensul că au fost identificate neconcordanțe între aspectele consemnate de ofițerul de serviciu în registrele special întocmite și cele consemnate de lucrătorii de poliție care au intervenit, la rubrica — fapta sesizată — din fișa de eveniment / sarcină cu termen permanent, pe care trebuia să o execute șeful subunității. Prin adresa nr.93618 din_ a fost transmisă către structurile I.PJ. S. direct interesate, dispoziția I.G.P.R. nr.207 din_ și "Concepția unitară privind modul de acțiune al efectivelor de poliție pentru preluarea și rezolvarea evenimentelor semnalate prin S. ul Național Unic pentru Apeluri de Urgență " nr. 44597 din_ . Totodată, de la nivelul conducerii I.PJ. S. au fost transmise mai multe dispoziții privind gestionarea activității pe linia evenimentelor sesizate prin 112 printre care: nr. 95162 din_, nr.96193 din_, nr. 109685/_, nr. 23950/_, nr. 24019/_ .
Nu a monitorizat modul de soluționare a sesizărilor, prin intermediul
S.N.U.A.U. 112, existând neconcordanțe între datele consemnate în registrul de la ofițerul de serviciu și fișele de intervenție întocmite, deși prin nota de constatare nr. S/128513 din_ a fost stabilită ca principală măsură în vederea remedierii deficiențelor, exemplificând în acest sens sesizările numiților S. M.
, din data de_, Sandu L., din data de_ . Gherman Alexandru din _
, Ghimbovschi Florin, din data de_ și Andrișan R., din data de_, conform raportului de control tematic nr. S/94646 din_, iar, în cazul apelului din data de_, ora 1632, apelant Mirăuță I., care a sesizat o faptă de natură penală, nu a fost identificată lucrarea nici în registrul de lucrări penale nici în cel de petiții, "din verificări stabilindu-se că plângerea a fost prezentată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți, fiind rezoluționată pentru a se atașa la dosarul 3906/P/2010, după studierea acesteia, însă nu s-a comunicat
petentului răspuns scris", situații prezentate detaliat în Raportul Motivat nr. 16192 din_, aflat la dosarul cauzei.
Îndatoririle unui manager sunt de a aplica și de a urmări aplicarea cu fermitate dispozițiile și procedurile de muncă din sectorul de activitate și executarea acestora întocmai și la timp. Cu toate că cel în cauză a căutat motive pentru a explica deficiențele constatate, ofițerul desemnat pentru efectuarea cercetării prealabile, precum și membrii Consiliului de Disciplină au concluzionat că Ordinele si Dispozițiile transmise nu dau posibilitatea interpretării cu privire la aplicarea dispoziției I.G.P.R., nr. 44597 din_ privind Concepția unitară privind modul de acțiune a efectivelor de politie pentru preluarea si rezolvarea evenimentelor semnalate prin S. ul Național Unic pentru Apeluri de Urgentă 112, precum si cu privire la aplicarea normelor penale si de procedură penală.
In ceea ce privește neexecutarea sarcinilor stabilite prin 3 dispoziții ale conducerii I.PJ. S., pe linia prevenirii și combaterii faptelor de contrabandă cu produse accizabile (pagina 6, punctul 4 din materialul dvs.) vă comunicăm faptul că dispozițiile nr.22103 din_ și nr.22530 din_ au fost emise de la nivelul Serviciului Cabinet și transmise către structurile și subunitățile teritoriale de poliție direct implicate, trebuie susținut că cel în cauză a încălcat prevederile Cap. A, pct. 4 lit. b din Fișa postului nr. 1. din_, unde se specifică
"execută dispozițiile de linie primite de la șeful inspectoratului și adjuncții acestuia pe profilul problemelor date în răspundere*".
Nu a efectuat, personal, sarcinile dispuse prin Dispozițiile I.PJ. S. ar. 22103 din_, nr. 22530 din_ și nr. 1. din_, pe linia combaterii
faptelor de contrabandă cu produse accizabile, nu le-a prelucrat cu întregul efectiv al subunității, aspect ce a determinat ca analiza să fie realizată doar la nivelul Biroului de ordine publică pentru mediul rural, de către șeful acestei structuri.
Se face referire la activitățile și analizele efectuate pe linie de contrabandă, însă personal reclamantul nu a efectuat nici o analiză, deoarece din verificări a reieșit că aceste activități au fost executate de către șeful Biroului de Ordine P. ă pentru Mediul Rural, "doar pe segmentul de activitate gestionat de cel în cauză" și nu la nivelul poliției municipale, iar în timpul ședinței de analiză în Consiliu de Disciplină a afirmat că "el face analize unde trebuie nu unde îi dispune
inspectorul șef (proces-verbal de ședință, pagina 3, semnat de reclamant).
De altfel, din registrul cu evidența lucrărilor de la nivelul P. Municipiului Rădăuți, anexate la contestație, în copie, rezultă cu certitudine că dispozițiile primite pe linie de contrabandă au fost distribuite la structurile subunității, fără efectuarea de analize în urma cărora să fie dispuse măsuri concrete de șeful subunității cu toate că această activitate trebuia să o desfășoare zilnic.
Din conținutul Dispoziției nr. 22.103 din_, "act cu caracter intern" cu dispoziții obligatorii pentru reclamant, rezultă că cel în cauză avea obligația de a analiza zilnic rezultatele pe linie de contrabandă în vederea adoptării măsurilor necesare în funcție de evoluția situației operative și rezultatele obținute, de a efectua analiza dosarelor penale în domeniu, de a identifica zonele și traseele cu risc ridicat în domeniu, de a institui patrule pe traseele, itinerariile și zonele cu risc, de a identifica și opri în trafic autovehiculele suspecte, de a se implica direct în coordonarea acțiunilor inițiate pe această linie la nivel local (sarcină pe care nu a îndeplinit-o, deși avea obligația aceasta) și nu astfel cum precizează în mod eronat că cele trei dispoziții cuprindeau în mod generic trei activități mai importante, respectiv: analiza datelor și informațiilor obținute pentru prevenirea și combaterea activităților ilegale cu produse de tutun, cât și în dosarele penale aflate în lucru și stabilirea de sarcini concrete pentru finalizarea acestora,
instituirea de patrule pe traseele, itinerariile și zonele cu risc identificate la nivel local, în intervale orare critice și identificarea și oprirea în trafic a autovehiculelor suspecte sau despre care se dețin date că sunt implicate în traficul ilicit cu țigarete.
Din conținutul Dispoziției nr. 22.530 din_ rezultă că s-a constatat o lipsă de implicare, formalism și superficialitate în organizarea acțiunilor pentru eficientizarea activităților pe linia combaterii activităților de contrabandă, cu toate că din datele și informațiile existente se constată că atât la nivelul municipiului cât și pe raza comunelor din zona de competență se comercializează produse de contrabandă, iar rezultatele obținute de subunitate sunt total necorespunzătoare (zero). In acest context ofițerul a fost "atenționat pentru ultima dată" cu privire la modul de punere în aplicare a dispozițiilor transmise, organizarea acțiunilor și analizarea rezultatelor obținute.
Cu privire la Dispoziția nr. 132.571 din_ neîndeplinită de către contestatar, se specifică faptul că, în conținutul acesteia li se atrăgea atenția șefilor de subunități că sunt direct răspunzători de modul cum organizează pe plan local activitatea de prevenire și combatere a infracțiunilor din sfera contrabandei, evaziunii fiscale și traficului de țigarete de proveniență extra- comunitară.
Deși a fost atenționat/atras atenția prin dispozițiile amintite acesta a neglijat și prevederile Capitolului A, Punctul 4, litera b) din fișa postului nr. 1. din_, respectiv "execută dispozițiile de linie primite de la șeful
inspectoratului și adjuncții acestuia pe profilul problemelor date în răspundere"* Trebuie arătat faptul că niciunul dintre documentele invocate de
contestatar nu sunt inițiate de acesta, pe baza analizelor efectuate potrivit dispozițiilor sus menționate, precum și faptul că de la nivelul compartimentului de investigarea fraudelor din cadrul poliției municipale nu a prezentat nicio lucrare cu acest specific.
Prin adresa I.P.J. S. nr.73283/_, dispoziția I.G.P.R. nr.33 din_ și metodologia privind planificarea și evaluarea activității structurilor de poliție a fost diseminată către toate structurile de poliție, iar prin adresa nr.74920/_ de ia nivelul I.P.J. S. a fost transmisă și procedura "PRO PG 26 privind modul de elaborare a Planului de activități și a Notei de sarcini lunare în structurile I. ui G. al P. R. " și care se aplică începând cu _

Activitățile neexecutate sau cele neprevăzute și executate au fost menționate pe verso-ul paginilor, după data controlului, aspecte care nu erau materializat așa cum a precizat și reclamantul, mențiunile fiind înscrise ulterior. Mai mult decât atât, conform procedurii sus menționate se întocmesc acte separate în care se consemnează activitățile nerealizate (Anexa nr. 3) . Daca ar fi fost veridică afirmația reclamantului s-ar fi înscris în nota de constatare întocmită de echipa de control ori în momentul luării la cunoștință, sub semnătură, făcea mențiuni cu privire la existența acestora și modul de consemnare.

De asemenea, faptul că reclamantul a apreciat și instanța a reținut că această activitate a fost realizată sub un alt aspect, denotă superficialitate în îndeplinirea sarcinilor prevăzute în fișa postului corespunzătoare funcției de șef al P. Municipiului Rădăuți, iar instanța este în eroare, întrucât aceste mențiuni m fost făcute ulterior controlului, pe de o parte, iar pe de altă parte nu s-au făcut conform procedurii.

Instanța este îndrituită să analizeze și să se pronunțe cu privire la temeinicia și legalitatea actului prin care a fost sancționat, respectiv, dacă s-a respectat procedura legală, atât în timpul cercetării prealabile, în fața consiliului

de disciplină, cât și în faza de soluționare a contestației, și nu în ultimul rând cu privire la probele care fac dovada abaterilor constatate și reținute în sarcina sa.

II. Referitor la cea de-a doua contestație care a făcut obiectul dosarului nr._ conexat consideră că instanța a analizat și reținut în mod greșit întreaga activitate a ofițerului, de la data numirii în funcția de șef al P. Municipiului Rădăuți, și nu doar pentru intervalul_ -_, așa cum este consemnat în Fișa de evaluare și cum prevăd actele normative în materie (Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, Ordinul 300/2004 privind unele activități specifice domeniului resurse umane, Dispoziția D.G.M.R.U. nr._ privind procedurile și formularele utilizate în activitatea de management resurse umane în unitățile M.A.I., toate cu modificările și completările ulterioare), iar punctajul obținut este rezultatul notării fiecărui indicator prin raportare la acest interval de timp și nu pe baza activității desfășurate anterior.

De asemenea trebuie subliniat faptul că formularul de evaluare, cât și evaluarea în sine, vizează "activitatea profesională, pregătirea și conduita individuală" și nu rezultatele de ansamblu a unei entități, la care a contribuit întregul efectiv.

Tot în mod greșit instanța reține fără probe pertinente, concludente și utile că petentul a adus îmbunătățiri substanțiale invocând niște sume care nu se regăsesc în evidența contabilă a unității pârâte.

În cauză poate accepta o ofertă de sponsorizare doar I.P.J. S., care are personalitate juridică și toate demersurile se fac prin Serviciul Logistic.

Astfel, în evidențe apare că apartamentul de serviciu în care locuia reclamantul a fost racordat la rețeaua de gaze naturale, întrucât prin contractul de sponsorizare nr.103849/_, firma S.C.INSTCOMLPT S. a sponsorizat

I.P.J. S. cu centrală termică și materialele specifice instalației termice interioare în sumă de 2.749 lei plus TVA, reclamantul beneficiind de confortul termic.

De asemenea cu privire la renovarea sediului, se menționează faptul că prin contractul de sponsorizare nr.114619/_, firma S.C VASTIMPEX SRL Dornești a sponsorizat I.P.J. S. cu materiale de construcții în sumă de 5.000 Iei, iar firma S.C. CONECT GRUP SRL Marginea a sponsorizat I.P.J. S. cu materiale de construcție în valoare de 2.000 lei, prin contractul de sponsorizare nr.1. din_ .

În ce privește sistemul de supraveghere a sediului, prin contractul de sponsorizare nr.39040/_ firma SEGANJGV1EX SRL Rădăuți a sponsorizat

I.P.J. S. cu sistemul de supraveghere și accesoriile aferente în sumă de 3.842 lei.

Totodată, cu privire la renovarea padocurilor de câini, menționam faptul că în baza raportului nr.182882/_, Serviciul Logistic a asigurat decontarea materialelor de construcție aferente în sumă de 2.112 lei.

Dacă petentul a făcut dovada unor alte cheltuieli decât cele ce rezultă din evidentele noastre, se consideră că acesta a încălcat normele interne și dispozițiile legale în materie.

Activitatea reclamantului în perioada de referință presupune niște criterii de performanță care sunt analizate prin prisma unor indicatori specific, iar la stabilirea punctajului s-a avut în vedere capacitatea profesională și calitățile personale exercitate în raport de cerințele postului.

Acordarea calificativului reprezintă o prerogativă "exclusivă a angajatorului, instanța fiind îndreptățită să verifice numai dacă evaluarea se bazează pe criterii obiective și este motivată.

Totodată instanța nu a avut în vedere și faptul că Tribunalul Suceava s-a pronunțat definitiv și irevocabil cu privire la suspendarea actului de sancționare,

în sensul respingerii cererii, iar la pronunțarea hotărârii s-a avut în vedere întreg probatoriul, cu privire la inexistența celor două condiții (caz bine justificat și pentru prevenirea unei pagube reclamantei), dar și printr-o analiză a fondului cauzei, sentință depusă la dosar.

In concluzie, se arată că atât aplicarea sancțiunii, cât și acordarea calificativului s-au făcut cu respectarea dispozițiilor legale în materie, pe baza probatoriului administrat în cadrul celor două proceduri, instanța de fond în mod greșit reținând susținerile petentului și probele produse de acesta după încheierea controlului.

Pe cale de consecință, se solicită instanței de judecată, în principal admiterea recursului, modificarea sentinței, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond în vederea completării probatoriului, iar în subsidiar admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii și menținerii Dispoziției Șefului I.P.J. S. nr. 19602/_, Dispoziției

nr. 4387/_, precum și a fișei de evaluare, împreună cu Nota-raport nr. 338713/_, prin care s-a propus și aprobat menținerea calificativului
"Satisfăcător", acte care au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale în materie, inclusiv respingerea capătului de cerere privind cheltuielile de judecată, iar la pronunțarea hotărârii să se aibă în vedere întregul material probator de la dosar, precum și înscrisurile anexate prezentei.
Intimatul reclamant R. E. a formulat întâmpinare
, solicitând respingerea recursurilor declarate ca neîntemeiate și menținerea intru totul a sentinței civile nr. 10760/2013 a Tribunalului Cluj, prin care s-a dispus anularea Deciziei Șefului IGPR nr. 4387/2011 si a Dispoziției Șefului IPJ S. nr. 19602/2011, dispunând repunerea reclamantului in funcția deținuta anterior cu toate consecințele patrimoniale si revocarea actului administrativ - fisa de evaluare anuala pentru activitatea profesionala desfășurata ca sef al P. Rădăuți in perioada_ -_ cu modificarea calificativului general din
"satisfăcător"in "Foarte bine";, ca fiind temeinica si legala. Cu cheltuieli de judecata.
Se arată că sentința civila nr. 10760/2013 a Tribunalului Cluj este temeinica si legala, ea reprezintă concluzionarea corecta de către instanța de fond in urma administrării unui vast probatoriu si a cercetării amănunțite a fiecărui aspect contestat si aplicarea corecta a legii.
Motivele invocate de către cei doi recurenți sunt neîntemeiate, ele nu reprezintă decât reluarea acelorași teorii prin folosirea aceluiași "limbaj de lemn", încercând sa distragă atenția de la situația faptica foarte simpla si clara si care a fost întru totul dovedita de reclamantul in fata instanței de fond.
Fata de susținerea recurentei IPJ S. in ceea ce privește citarea acesteia, se arătă ca deși susține ca nu a avut cunoștința de ambele dosare, IPJ S. a fost introdusa in cauza, chiar reclamantul a formulat extindere de acțiune fata de aceasta intimata (ședința de judecata din_ ).
Faptul ca intimata s-a opus cererii de conexare a dosarelor si totuși acestea au fost conexate nu reprezintă temei in susținerea celor solicitate de aceștia.
De altfel si după introducerea in cauza a IPJ S., a rămas tot același consilier juridic ca reprezentant al ambelor structuri, IPJ si IGPR, astfel ca era de la început subînțeles faptul ca IPJ S. avea cunoștința de cursul procesului.
Fata de faptul ca IPJ S. susține ca in mod greșit instanța a admis depoziția martorului Apopei Zoltan pe motivul ca nu era nici subaltern si nici din aceeași subunitate cu reclamantul, se arată ca tocmai faptul ca acesta era pe aceeași poziție ca si reclamantul, de sef a! unei subunități similare cu cea condusa de reclamant a putut evidenția foarte multe aspecte legate de actele
administrative care se întocmeau, competente si practica realizării activităților in unități.
Fata de critica că instanța de fond a ținut cont de depoziția martorului Chifan G., acesta putând fi subiectiv după spusele intimatei, reclamantul arată ca acesta a fost subaltern al său si cunoscând efectiv activitatea efectuata de reclamant.
Se poate observa ușor ca oricine ar fi fost martor al reclamantului nu e potrivit in opinia IPJ ( care de altfel a făcut mari presiuni asupra martorilor spre a nu se prezenta la instanța ), unul ca de ce e sef si altul de ce e subaltern, atunci cine ar fi putut depune ca martor?
Ideal ar fi fost sa nu fie nimeni in opinia lor, dar pe de alta parte nu s-au opus ... De altfel, IPJ S. considera ca in mod greșit instanța de fond a admis martorii reclamantului fara "a le solicita si lor probe"", dar reclamantul se întreabă oare aveau nevoie de solicitări speciale, simpla faza procesuala de propunere de probe in care au fost reprezentați de jurist nu era suficienta ? De ce nu au propus atunci nici un fel de probe ?
Este total nejustificata solicitarea IPJ S. care solicita casarea sentinței si trimiterea spre rejudecare in vederea completării probatoriului, întrucât astfel cum legea in materie arata, cauza se trimite spre rejudecare cauză a fost pronunțata fara a se judeca fondul cauzei, însa in speța de fata a fost administrat un vast probatoriu, IGPR si IPJ S. având posibilitatea de a propune administrarea oricăror probe, lucru pe care insa nu l-au făcut in cunoștința de cauza.
IN FAPT:
1. Referitor Ia contestația împotriva deciziei de "trecere intr-o funcție inferioara".
  l. fata de faptul ca reclamantul nu a executat in totalitate sarcinile consemnate in nota de constatare S 128513/2010 deși in Raport a comunicat ca toate sarcinile au fost executate.
  Se arată că, în fapt in nota de constatare erau 56 de sarcini din care 54 se arata ca au fost integral executate rămânând 2 neexecutate, dar care au fost si ele realizate după cum se va arăta:
  - se spune ca reclamantul nu a participat la întâlnirile de analiza si cooperare intre formațiunile de ordine publica si investigații criminale:
  In recursul declarat de IGPR se arata in mod greșit ca faptul ca și-a delegat responsabilitățile către subalterni constituie abatere disciplinara.
  Instanța de fond in mod corect a apreciat ca conform fisei postului, in calitate de sef nu avea responsabilități de executare ci doar de organizare, coordonare, motiv pentru care am delegat in mod legal participarea efectiva la ședințe locțiitorului care cf fisei postului art. 4 pct. b "executa dispozițiile șefilor"
  In fapt acest lucru se refera Ia faptul ca intre birourile de ordine publica si cel de investigații criminale existau ședințe.
  Participarea la aceste ședințe putea fi realizata atât de reclamant ca sef cât si de locțiitor.
  Având in vedere precizarea fisei postului ( nr. 1. ) care arata ca reclamantul nu a responsabilități de executare ci doar de organizare, aprobare, coordonare, a delegat in mod legal participarea efectiva la ședințe locțiitorului care cf 4 b " executa dispozițiile sef lor".
  De altfel se mai arata ca reclamantul dădea sarcini șefilor de birouri " pe profilul problemelor date in răspundere" adică, fiecare locțiitor avea responsabilități precise, problemele de ordine publica care vizează aspectele de fata erau date in competenta locțiitorului si nu a reclamantului. In consecința,
  arat ca sarcina de a participa la întâlniri era realizata dar nu personal ci prin șefii de birouri care erau delegați legal a realiza aceste sarcini.
  Instanța de fond a ținut cont in mod corect de probele administrate in acest sens: caietul de evidenta a ședințelor de cooperare dintre biroul de ordine publica si cei de investigații criminale din care reies cele susținute de reclamant; la fila 110 din dosarul de fond se consemnează in raportul de cercetare prealabila ca exista acest caiet unde se consemnează procesele verbale încheiate cu ocazia ședințelor de analiza dintre cele doua formațiuni - deci eventualele susțineri ca acest caiet nu exista nu fac decât dovada relei credințe a recurenților; declarația martorului Apopei Dan.
  - se spune ca nu a efectuat reinstruirea agenților de ordine publica pe linia activităților informativ-operative.
  Se reproșează faptul ca reclamantul ca sef al P. Rădăuți nu m-am întâlnit cu fiecare agent de politie care patrulează pe strada astfel încât sa-i dau sfaturi cum sa obțină informații de pe strada despre eventuale fapte penale.
  Se arată că, aceste aspecte sunt de competenta șefului biroului de ordine publica care face verificări săptămânale, rapoarte informative si reinstruirea agenților de politie de pe strada. Deci aceasta activitate s-a realizat in mod permanent dar e stupid a pune in sarcina reclamantului realizarea acestor activități. In concluzie toate cele 56 de sarcini au fost realizate.
  l. Față de acuzațiile ca reclamantul nu a urmărit buna organizare si desfășurare a activităților de primire si rezolvare a petițiilor, adică din 256 petiții înregistrate un număr de 34 se arata "ca nu figurau in registru ca fiind soluționate" .
  Reclamantul susține că, în recursul IGPR, la fel ca in întâmpinarea din fata instanței de fond se apelează la prezentări "lacrimogene"" foarte grave si inacceptabile in sensul ca se arata ca prin acțiunile reclamantului acesta a diminuat încrederea populației in Politia Romana, dimpotrivă se considera ca prin excesele birocratice pe care le susține si azi Politia Româna pierde încrederea populației.
  Astfel e o mare diferența intre modul de a pune problema, ca aceste petiții nu erau soluționate ci ca nu figurau in registru ca fiind soluționate, organele de control au constatat ca petițiile au fost soluționate insa din dorința de a îl găsi in culpa au pus problema in acest sens.
  Se mai susține că, instanța de fond arata in mod corect pe baza probatorului vast ca, nu este real ca acestea nu erau soluționate, - din cele 34 de petiții - 15 au fost prezentate pe loc controlului, ca fiind soluționate fiind la secretara, insa neoperate in Registru întrucât secretara care avea competenta de a le opera in registru era angrenata intr-un control venit de la Arhivele Statului pentru arhivarea tuturor documentelor din 1956 pana in prezent
  -10 petiții se aflau la lucrătorii de politie care nu le dăduseră încă secretarei pentru a ca având natura penala astfel ca urmau soarta dosarelor penale.
  In aceste dosare penale persoanele au fost chemate si audiate astfel ca aceștia aveau cunoștința de soarta petiției inițiale, nefiind necesara comunicarea unui răspuns scris la petiție. In aceste dosare întrucât organele de control au considerat ca totuși e necesara formalitatea răspunsului la petiție, mi s-a indicat sa fac aceste răspunsuri, acesta fiind motivul pentru care reclamantul a ordonat realizarea retroactiva a răspunsurilor, fiind pur o chestiune birocratica.
  Reclamantul a mai arătat ca petenții in multe cazuri formulează petiții pentru aceeași fapta la mai multe institutii-P., Parchet, secții de politie, astfel ca aceste petiții se conexează si astfel, nu se fac comunicări petenților in toate dosarele ci doar in cel conexat, astfel cum a constatat instanța de fond in urma
  probelor - în multe situații petiționarii sunt chemați si audiați comunicându-li-se verbal soluții de conexare la dosare penale, clasare daca părțile se împacă, petiționarii neavând nevoie de un răspuns scris, insa reclamantul sunt acuzat exact cum am arătat de neefectuarea unor pure formalități birocratice pe care si
  instanța de fond le considera inutile.
  Se mai susține că, la fila 148-151 se regăsește Procesul verbal de control in care se arata " in mapa de corespondenta printre alte documente pregătite pentru a fi expediate au fost găsite si următoarele răspunsuri către petenți... " De unde reiese chiar aspectul arătat de reclamantul in sensul ca petițiile au fost soluționate si date secretarei spre a fi expediate insa aceasta nu a reușit sa. le expedieze din cauza controlului venit de la Arhivele Statului.
  Reclamantul se întreabă, în concluzie unde este culpa sa in rezolvarea petițiilor? Nici intr-un caz nu exista in spetele de fata prejudicii de imagine ale instituției P. romane așa cum se susține. Toate cele ce mi se aduc in sarcina sunt pur formale si susținute cu totala rea credința prin afirmații fara suport.
  1. Despre faptul ca reclamantul nu a monitorizat modul de soluționare al sesizărilor la 112, învinuirea nefiind una concreta ci fiind doar afirmații pur teoretice.
    Se arata ca au existat neconcordante intre datele înregistrate la ofițerul de serviciu si fisele de intervenție întocmite.
    Prin recursul IGPR se susține in continuare faptul ca implicarea personala a reclamantului ar fi înlăturat neconcordantele ivite, ceea ce este absolut imposibil, așa cum a dovedit, pe de o parte ca șeful politiei sa fie prezent la fata locului la fiecare deplasare a echipajelor in teren in urma apelului 112 si pe de alta parte chiar prin absurd daca ar fi prezent nu schimba situația cu nimic, neconcordantele nu sunt date de efectuarea defectuoasa a activității de către agenții de politie ci de către persoanele care sesizează faptele prezentându-le diferit de realitate.
    In fapt așa cum s-a arătat in probatorul administrat, situația sta astfel: omul suna la 112 si reclama o fapta, de obicei, din dorința de a se deplasa politia la fata locului cat mai repede oamenii exagerează consecințele si gravitatea faptei. Toate cele spuse la telefon se consemnează in registrul ofițerului de serviciu. Echipele de politie ce merg la fata locului constata in cele mai multe cazuri ca in realitate fie nu exista deloc fapte fie sunt mai puțin grave, fie in fata
    organelor de politie nu mai susțin cele de la telefon sau se împacă.
    Acesta e motivul pentru care in multe din situații ceea ce se consemnează in registrul ofițerului de serviciu care primește telefonic sesizarea cu ceea ce se constata in teren de către polițiști nu seamănă, insa nu se poate retine culpa nimănui in speța, si nicidecum a reclamantului așa cum susține in mod greșit IGPR. Instanța de fond a înțeles situația si a apreciat corect ca aceste neconcordante nu se datorează nicidecum reclamantului.
    IGPR susține ca Ofițerul desemnat pentru efectuarea cercetării prealabile, precum și membrii Consiliului de disciplină au concluzionat că Ordinele și Dispozițiile transmise nu dau posibilitatea interpretării cu privire la aplicarea Dispoziției IGPR nr. 44597 din_ privind Concepția unitară privind modul de acțiune a efectivelor de poliție pentru preluarea și rezolvarea evenimentelor semnalate prin S. ul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, precum și cu privire la aplicarea normelor penale și de procedură penală." Cu alte cuvinte reclamantul era obligat să înregistrez la penal toate sesizările primite prin aceste apeluri de urgență care îmbrăcau aspect de penal, chiar dacă în urma sosirii lucrătorilor de poliție la fața locului, se dovedea că sesizarea era de fapt falsă în totalitate sau în cea mai mare parte. Aspect deja combătut de instanța de fond în Hotărâre, după ce au fost explicate cauzele amănunțit de cei doi martori, cât și
    probatoriul din dosar (privind cele șase exemple încriminate de ei și explicate de noi).
  2. Reclamantului i se reproșează ca nu a efectuat PERSONAL sarcinii pe linia combaterii contrabandei, si ca analiza s-a realizat doar la nivelul Biroului de ordine publica pt. mediu rural.
    Prin recursul IGPR după ce se arata si se recunoaște efectuarea un număr impresionant de scripte cu privire la contrabanda se arata ca reclamantul doar a aprobat masurile luate, deci nu înseamnă ca s-a implicat totuși in aceste acțiuni?
    Se arată că, instanța de fond in mod corect si bazat pe probele administrate arata ca este aberant sa ceri reclamantului din poziția deținuta sa stea efectiv la pânda la toate punctele realizate împreuna cu polițiștii si pentru simplul fapt ca nu avea timpul fizic necesar sa fie in același timp in mai multe locuri".; De asemenea instanța arata ca "din declarațiile martorilor rezulta ca Politia Rădăuți condusa de reclamant a avut in perioada controlului cele mai bune rezultate din județ, aspecte necontestate de parați"".
    In fapt, in cazul infracțiunii de contrabanda (cu țigări, băuturi etc) procedura este ca reclamantul avea datoria de a face planul de acțiune de capturare a traficanților care era dat spre aplicare polițiștilor din subordine. Adică, având in vedere ca capturile de mașini Încărcate cu produse se fac nu in orașe ci in mediu rural imediat după trecerea frontierei, e evident ca aceste capturi se făceau de Politia rurala.
    Reclamantul se întreabă, ce ar fi dorit organele de control de fapt, sa stau eu ca sef al politiei in tufiș la pânda sa capturez mașinile ? În această situație, este perfect legal si normal că reclamantul nu a participat efectiv personal la depistarea traficul de contrabanda ci acesta s-a realizat in baza planurilor făcute de reclamant, puse in practica de către Biroul pt mediu rural.
    Legat de aceste aspecte ale contrabandei, reclamantul arată ca Politia Rădăuți condusa de acesta avea in perioada controlului cele mai bune rezultate din județ, aspecte necontestate, având la acel moment 42 de mașini capturate in curtea instituției.
    Intimatul a mai precizat că fenomenul infracțional pe linie de contrabandă cu produse accizabile în zona Rădăuți se manifesta îndeosebi în mediul rural, mai exact pe raza a cinci comune limitrofe cu frontiera de stat terestră. Peste această fâșie se tranzitau în special țigări de proveniență Ucraina sau Rep. Moldova, trecându-se frontiera de stat în mod ilegal.
    Pentru acest motiv reclamantul susține că, și-a concentrat întreaga activitate în mediul rural, angrenând toate efectivele în activități specifice de combatere a contrabandei, de Ia toate structurile operative și nu numai de la Biroul de ordine publică pentru mediul rural, așa cum se precizează în mod eronat.
    Se mai susține că, în fiecare din documentele enumerate se poate observa că Ia acțiuni au participat toate structurile operative, iar măsurile preventive și evaluările sunt la nivelul subunității și nu a unui singur birou, însă nu cred că a citit cineva cuprinsul acestor documente, ci s-au limitat în a observa cine Ie-a întocmit și cine le-a aprobat.
    Se arată că, toate aceste documente au fost elaborate în urina unor ședințe la nivelul subunității, cu toți șefii de structuri, apoi șeful de la rural a întocmit documentele, fiind în zona lui de acțiune.
    Reclamantul a considerat că este suficient să le aprobe și să lase dreptul la semnătură celui care a muncit întocmind aceste materiale, așa cum de fapt este și normal.
    Legat de realizarea prelucrării subalternilor, intimatul arat ca a avut o activitate extrem de intensa in acest sens se pot vedea planurile de acțiune, planuri care toate sunt vizate de reclamantul.
    Astfel, se arată că la filele243, -281, există documente și că în cuprinsul acestor scripte se poate observa in coltul din dreapta sus ca reclamantul R. a făcut multe mențiuni legate de activitatea din teritoriu, de contrabanda, nu doar a făcut planul si a semnat de aprobare.
    De asemenea, in procesul verbal de la fila 152 chiar organele de control constata activitatea intensa a reclamantului pe linie de contrabanda :"R. E. atrage atenția șefilor de post privind îmbunătățirea activității pe linie de contrabanda"" se prelucrează dispoziția IPJ SV 22530 unde sunt trasate si sarcini pt. șefii de post", " la_ s-a prelucrat de către R. aspecte privind activitatea desfășurata pe linie de contrabanda", "cu nr. 2. /2011....etc - acțiuni aprobate de R. ", ,,la formațiunea pol rutiere zilnic este trecut in buletinul posturilor activ pe linie de contrabanda, de asemenea au fost prezentate doua planuri proprii de acțiuni... "
  3. Se mai arată că, reclamantului i se reproșează ca pe linia planificării muncii nu a adus la cunoștința subalternilor aceste planuri si nu a întocmit Anexa 3, iar IGPR nu are de făcut obiecțiuni privitoare la acest aspect in recursul lor, ceea ce concluzionează faptul ca IGPR a înțeles ca reclamantul a efectuat Anexa 3, nefiind atât de "formaliști"" in ceea ce privește redactarea acesteia pe dosul paginii.
  Intimatul explică, că în fapt, situația este următoarea: subordonații fac fiecare din ei propuneri de sarcini in funcție de nevoile constatate in teren, in funcție de dosarele avute cu propuneri pentru trimestrele următoare. Pe baza propunerilor subalternilor, reclamantul ca sef concepea planul trimestrial iar aceștia trebuiau sa-l semneze din nou. Intr-adevăr reclamantul nu a mai dat la semnat planul subalternilor întrucât acesta provenea chiar de la ei, considerând ca este o chestiune pur birocratica fara nici un fel de consecințe negative.
  Cu privire la Anexa 3- acest act cuprinde activitățile ramase neexecutate din planul de munca, activități care sunt replanificate si de asemenea conține activitățile realizate in plus fata de planificare.
  Se mai susține că, culpa care i se retine de către IPJ S. este aceea ca reclamantul nu a redactat separat aceasta anexa 3 ci a trecut scris de mana pe dosul planului trimestrial care activități au fost realizate si nu cu mențiunile tuturor motivelor, fiind deci doar un aspect pur formal de redactarea separata si nu ca aceasta anexa nu s-a realizat.
  Reclamantul mai consideră că, IPJ S. in recursul declarat arata in mod greșit că ar fi completat însemnările de pe verso paginilor planului de muncă, după data controlului și nu în timpul ședințelor operative, așa cum a arătat anterior și așa cum au declarat și martorii în acest sens, Chifan G. fiind chiar de față, în ședințe, când eu sau adjunctul meu, făceam aceste mențiuni.
  Instanța de fond in mod corect a arătat ca ""anexa 3 cuprinde activitățile ramase neexecutate din planul de munca, activități care sunt replanificate si de asemenea conține activitățile realizate in plus fata de planificare. Faptul ca reclamantul nu a redactat separat aceasta anexa 3 ci a trecut scris de mana pe dosul planului trimestrial care activități au fost realizate si care nu, cu mențiunea tuturor motivelor, nu credem ca înseamnă ca aceasta anexa nu s-a realizat, aceasta fiind un aspect pur formal ce tine de modalitatea de redactare a acesteia""
2. Referitor Ia contestația cu privire la rezultatele evaluării și a calificativelor acordate reclamantului, respectiv modificarea calificativului general din "Satisfăcător" la "Foarte bine".

Reclamantul arată ca IGPR nu a formulat recurs cu privire la aceasta contestație.

In recursul formulat de IPJ S. se arata ca instanța de fond a analizat in mod greșit întreaga activitate a reclamantului si nu doar cea din perioada_ -_ .

Intimatul reclamant consideră ca instanța de fond in mod corect a extins analiza cu privire la activitatea reclamantului, nerupând-o din context așa cum a făcut IPJ, încercând sa analizeze toți anii de activitate in urma faptului ca toate probele conduceau spre concluzia ca in toata perioada inclusiv cea analizata reclamantul a avut o activitate excepționala si fata de faptul ca ""la stabilirea sancțiunii se tine seama de activitatea desfășurata anterior..."" In mod corect instanța a reținut din actele depuse in probațiune ca rezultate; evaluărilor si calificativele acordate reclamantului au fost ca urmare a aplicării sancțiunii disciplinare, cf art. 17 lit. d din OMAI nr. 400/2004 si care au făcut obiectul celeilalte contestații.

Având in vedere ca instanța a apreciat ca aceasta contestație este întemeiata si abaterile disciplinare reținute acolo sunt nefondate, urmează ca si aceasta contestație sa fie admisa.

De altfel, instanța a analizat pe baza probelor administrate in amănunt fiecare calificativ acordat.

- Fata de susținerea intimatei IPJ S. in sensul ca instanța de fond a apreciat ca prin activitatea directa a reclamantului a adus îmbunătățiri elementelor logistice, se arată ca hotărârea instanței de fond s-a bazat pe depozițiile martorilor, iar cele susținute in recurs de către IPJ S. in sensul ca reclamantul nu a avut nicio contribuție sunt total eronate pentru următoarele motive :

Apartamentul de serviciu l-a preluat reclamantul fără apă caldă și căldură, dar și total nemobilat.

A întreprins demersurile necesare și a obținut mobila strict necesară de la sediul P. mun. Rădăuți, care la ultimul etaj este dotată cu trei garsoniere și două apartamente de serviciu.

Deoarece patronul SC INSTCOMP SA S., societate comercială cu profil de instalații gaz și apă este din mun. F. și de aceeași vârstă cu reclamant, cunoscându-se de Ia liceu, l-a rugat să-l ajute și să sponsorizeze IPJ S. prin instalarea unei centrale termice pe gaz în apartamentul de serviciu din mun. Rădăuți, unde era obligat să locuiască, fiind transferat în interes de serviciu.

Acesta a fost de acord și au urmat pașii legali pentru sponsorizare. Mai întâi societatea a formulat o intenție de sponsorizare, prin care se angaja să monteze pe cheltuială proprie o centrală termică, cu accesoriile necesare, în apartamentul precizat mai sus.

Ca urmare a acestei intenții scrise, serviciile de profil urmau să efectueze verificări amănunțite la firma respectivă, pentru a constata dacă există intenții ascunse, ilicite, din partea patronilor, sau alte cauze neconforme cu legalitatea, după care firma primea acceptul pentru sponsorizare.

Ulterior societatea comercială, pe cheltuiala ei, a montat și pus în funcțiune centrala termică, întocmind în acest sens toate actele contabile prin care s-a descărcat din gestiune de materialele folosite, cât și alte taxe reprezentând manoperă, avize, etc, acestea fiind trecute în gestiunea IPJ S., cu care poate demonstra existența și funcționarea lor. în plus s-au întocmit

contractul de sponsorizare la începutul activităților și procesul verbal de finalizare și punere în funcțiune.

In același mod a procedat și la efectuarea de reparații și zugrăveli la sediul poliției, care nu era văruită de la data inaugurării, din anii 1980, cât și la

montarea unui sistem performant de supraveghere video a întregului perimetru al sediului poliției, cu stocarea imaginilor timp de 30 zile, cât și a unui sistem automat de deschidere a porților de acces în curte., dar și construirea a 7 padocuri pentru câinii de însoțire și de urmă, cu toate facilitățile în acest sens.

Cei trei patroni care au sponsorizat aceste reparații și montaje, au avut inițiativa de a-l ajuta pe reclamant, fiecare din alt motiv, respectiv:

Patronul SC VASTIMPEX SRL Dornești a avut locuința spartă de hoți, care i-au sustras suma de 100.000 euro,,iar organul de poliție a identificat foarte repede acești infractori și a recuperat aproape întreaga sumă de bani (mai puțin circa 1200 Iei), motiv pentru care acesta a dorit să se recompenseze, în acest mod.

La fel s-a întâmplat și cu patronul SC CONECT GRUP SRL Marginea, care a executat efectiv lucrările de reparații și văruit și a contribuit și la procurarea materialelor de construcții.

In sfârșit, patronul SC SEGANIMEX SRL Rădăuți a montat pe cheltuiala lui sistemul de supraveghe video, tot din astfel de motiv, mai întâi a fost victima unui furt din locuință, fiindu-i recuperate bunurile furate, respectiv aparatură electronică și birotică în valoare de circa 50.000 euro.

Padocurile pentru câini, reclamantul le-a putut construi ca urmare a unui raport întocmit de acesta către conducerea IPJ S., iar șeful Serviciului Logistic a aprobat suma de bani pentru construirea celor 7 padocuri, deoarece inițial am reparat cele 4 padocuri existente pe cheltuiala lucrătorilor P. mun. Rădăuți, după care acesta a venit și a văzut diferența enormă între ce fuseseră și cum au ajuns la final.

Cele 18 file anexate la materialul de recurs reprezintă întreaga documentație întocmită între IPJ S. și sponsori, ca urmare a lucrărilor efectuate de reclamant, tară a putea fi nominalizat, întrucât doar IPJ S. este persoană juridică, așa cum de fapt a și precizat în material.

In concluzie, arat ca toate acuzațiile care i se aduc sunt pur formale, neavând consistenta ci doar ca pretexte, cu scopul îndepărtării sale, instanța de fond, in urma vastului probatoriu administrat admițând contestațiile reclamantului.

Pârâtul I. de P. J. S. a depus la dosarul cauzei "Concluzii scrise

";.

În primul rând, față de afirmația petentului conform căreia a folosit în recurs un" limbaj de lemn", consideră că această sintagmă prejudiciază imaginea poliției în general și a unității în subsidiar și, un astfel de comportament nu este compatibil cu o persoană care face parte din aceeași categorie socio-profesională și vrea să conducă subunitatea din care a făcut parte.

Recurenta își menține punctul de vedere cu privire la depoziția martorilor audiați și consideră că mărturiile acestora sunt subiective și au fost tăcute sub imperiul unor nemulțumiri personale față de conducerea unității de la acea vreme.

Față de susținerile petentului de la pct. 1 din întâmpinare, se menționează că acesta nu a făcut dovada că, în calitate de șef al subunității a efectuat vreo analiză pe linia prevenirii și combaterii contrabandei.

Șeful subunității trebuie să "centralizeze" toate datele de la birourile și compartimentele din subordine, să aibă o viziune de ansamblu asupra fenomenului supus analizei, iar în final să dispună măsuri concrete pe această problematică.

Nu are justificare expresia că ,faptele se comiteau în mediul rural, iar șeful biroului pentru mediul rural trebuia să facă analizele și să dispună măsuri, iar el le aproba". Atunci care mai era rolul șefului subunității, având în vedere că

subunitatea de poliție a cărui șef a fost petentul, prin poziția geografică, frontiera Uniunii Europene cu Ucraina, generează fapte de contrabandă și evaziune fiscală, în special ca situație operativă față de celelalte municipii din județ, iar cu ocazia controalelor s-a constatat că nu au fost rezultate pe măsura cerințelor.

La pct. 2 din întâmpinarea depusă de reclamant, față de susținerile acestuia, preciză încă o dată că reclamantul a determinat personalul din subordine să antedateze răspunsurile către petenți, deoarece în urma controlului a rezultat fără echivoc că 34 de petiții nu erau soluționate în termen, răspunsurile către petenți au fost întocmite, în intervalul 26.07.201 - 04.08.201h chiar și pe timpul cercetării prealabile (04.08-_ ), însă datate cu caracter retroactiv, respectiv: răspunsul către Onofrei Ion - datat_ și întocmit la_ (fila nr. 125), răspunsul către Lupăștean Corneliu - datat_ și întocmit la_ (fila nr. 126), procesul-verbal de sesizare din oficiu privind făptuitorii Scripcariuc

și Hapurne G., datat_ și întocmit la_ ( fila nr. 130), răspunsul către Turturean Filaret - datat_ și întocmit la_ (fila nr. 135), răspunsul către Buraciuc M. - datat_ și întocmit la_ (fila nr. 146), răspunsul către Brașoveanu Dantes - datat_ și întocmit la_ (fila nr. 147), cu precizarea că în unele cazuri s-a specificat, cu caracter general, anul 2011, ulterior controlului, respectiv: răspunsul către Petrescu M. -Dorin, R/15.208 din_, întocmit la_ (fila nr. 137), răspunsul către SC TRANSPORT AUTO RĂDĂUȚI, R/15.085 din_, (filanr. 124).
De asemenea, din rapoartele întocmite de către persoanele audiate pe timpul îndeplinirii procedurii disciplinare rezultă că răspunsurile au fost întocmite după încheierea controlului tematic și urmau să fie înaintate la_, prin secretariatul subunității ( raport agent principal de poliție Acozmi A. ), aceste răspunsuri existând în xerocopie la dosarul de cercetare prealabilă, întrucât au fost identificate la data de_ (la secretariatul subunității), de către ofițerul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă și polițiștii nominalizați să-i acorde sprijin în acest sens.
Or, o astfel de atitudine, la nivel de conducere a unei subunități denotă un management defectuos. Instanța, prin rolul ei activ, avea posibilitatea, dacă avea îndoieli cu privire la raportul secretarei să o audieze în calitate de martor.
In ce privește motivele de la pct.3 din întâmpinarea depusă la dosar, se arătă că toate sesizările prin S. ul SNUAU 112 și documentele întocmite în aceste cauze trebuie analizate de conducerea subunității.
Nu era necesar ca șeful să facă "pânde" în anumite zone sau să fie în același timp în toate locurile unde se comiteau fapte, ci petentul era obligat efectiv să verifice subordonații dacă au întocmit documentele necesare și dacă au respectat procedurile interne sau cele al Codului de procedură penală. îndatoririle unui manager sunt de a aplica și de a urmări aplicarea cu fermitate dispozițiile și procedurile de muncă din sectorul de activitate și executarea acestora întocmai și la timp, cu nerespectarea Dispoziției I.G.P.R. nr. 44597 din_ privind Concepția unitară privind modul de acțiune a efectivelor de poliție pentru preluarea și rezolvarea evenimentelor semnalate prin S. ul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112.
La pct. 4. se arată că rezultatele obținute pe linie de contrabandă de subunitatea a cănii șef a fost petentul nu sunt la nivelul situației operative, în concret, având în vedere, așa cum a arătat mai sus, că aria de competență predispune la comiterea de fapte de acest gen.
În ce privește motivul de la pct. 5 conform căruia întocmirea Anexei 3 este o activitate formalistă și pur birocratică, activitatea de planificare a muncii este statuată de normele generale și procedurile interne.
Cert este că ofițerul nu le-a respectat, iar mențiunile pe verso-ul planurilor de muncă au fost făcute după control, în caz contrar ar fi contestat nota de constatare în momentul prezentării de către echipa de control. In mod obligatoriu, planul de muncă având forma finală se aduce la cunoștința subordonaților, pe bază de semnătură, pentru realizarea sarcinilor.
Din modul de acțiune și gândire al polițistului, rezultă că încearcă prin explicații puerile să justifice neajunsurile în activitate, să formuleze concluzii de genul "toată lumea a fost mulțumită" sau "nu s-au produs tulburări privind bunul mers al activității subunității", însă managerul are un rol bine determinat în structurile P. R. .
II. Cu privire la cel de-al doilea capăt al cererii referitor la fisa de evaluare, considerăm că acordarea calificativului este atributul șefului direct și nemijlocit instanța fiind îndreptățită să verifice numai dacă evaluarea se bazează pe criterii obiective și este motivată, fiind efectuată cu respectarea normelor legale în materie.
Referitor la relațiile pe care le are petentul cu diverși agenți economici, care au sponsorizat unitatea, pe această cale se constată că acțiunile petentului pot fi încadrate la conflicte de interese întrucât sponsorizarea era pentru apartamentul de serviciu în care locuia reclamantul.
Mai mult petentul arată că le-a soluționat acestor agenți economici într-un timp scurt niște dosare penale, în care au avut calitate de parte vătămată.
Or, dacă aceste sponsorizări au avut la baza astfel de criterii, de care I.PJ.
nu a avut cunoștință, consideră că petentul s-a aflat într-o situație deosebită discutabilă din punct de vedere a funcției de șef pe care o executa, care prejudiciază încă o dată în plus imaginea poliției.

În concluzie, se arată ca atât aplicarea sancțiunii, cât și acordarea calificativului s-au făcut cu respectarea dispozițiilor legale în materie, pe baza probatoriului administrat în cadrul celor două proceduri.

Pârâtul I. de P. J. S. a depus la dosarul cauzei

"CONCLUZII SCRISE";

la recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 10760 pronunțată la data de_ de Tribunalul Cluj în dosarul cu nr. de mai sus, prin care s-a admis acțiunea formulata de R. E., s-a dispus anularea Deciziei Șefului I.G.P.R. nr. 4387/2011 și Dispoziției Șefului I.P.J. S. nr. 19602/_

, dispune repunerea reclamantului în funcția deținută anterior aplicării sancțiunii, obligă unitatea noastră să achite reclamantului diferența de venit dintre cele două funcții de la data aplicării sancțiunii și până la repunerea în

funcția deținută anterior, dispune revocarea actului administrativ - fișa de evaluare anuală pentru activitatea profesională desfășurată ca Șef al P. Municipiului Rădăuți, în perioada_ -_, respectiv modificarea calificativului general din "Satisfăcător" în "Foarte Bine**, obligă pârâții la plata sumei de 8.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului, precum și răspuns la întâmpinarea formulată de petent.

Au fost puse concluzii de admitere a recursului așa cum a fost formulat, în principal* casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond în vederea completării probatoriului, iar în subsidiar, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii și menținerii Dispoziției Șefului I.P.J. S. nr. 19602/_, Dispoziției I.G.P.R. nr. 4387/_, precum și a fișei de evaluare,

împreună cu Nota-raport nr. 338713/_, prin care s-a propus și aprobat menținerea calificativului "Satisfăcător", acte care au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale în materie,inclusiv respingerea capătului de cerere privind cheltuielile de judecată, iar la pronunțarea hotărârii să aveți în vedere întregul material probator de la dosar.

În primul rând, față de afirmația petentului conform căreia a folosit în recurs un "limbaj de lemn**, consideră că această sintagmă prejudiciază imaginea poliției în general și a unității în subsidiar și, un astfel de comportament nu este compatibil cu o persoană care face parte din aceeași categorie socio-profesională și vrea să conducă subunitatea din care a făcut parte.

Preluarea acelorași aspect constatate cu ocazia cercetării prealabile, de care vorbește petentul, se consideră că nu se poate schimba datele problemei, decât să prezentăm faptele constate și reținute în sarcina petentului, cu referire în mod expres la probe, ceea ce petentul nu a adus probe să combat în concret apărările noastre.

Se menține punctul de vedere cu privire la depoziția martorilor audiați și consideră că mărturiile acestora sunt subiective și au fost făcute sub imperiul unor nemulțumiri personale față de conducerea unității de la acea vreme.

Față de susținerile petentului de la oct. 1 din întâmpinare, se menționează că acesta nu a făcut dovada că, în calitate de șef al subunității a efectuat vreo analiză pe linia prevenirii și combaterii contrabandei.

Nu are justificare expresia că, faptele se comiteau în mediul rural, iar șeful biroului pentru mediul rural trebuia să facă analizele și să dispună masuri, iar el le aproba".

Atunci care mai era rolul șefului subunității, având în vedere că subunitatea de poliție a cărui șef a fost petentul, prin poziția geografică, frontiera Uniunii Europene cu Ucraina, generează fapte de contrabandă și evaziune fiscală, în special ca situație operativă față de celelalte municipii din județ, iar cu ocazia controalelor s-a constatat că nu au fost rezultate pe măsura cerințelor.

La pct. 2 din întâmpinarea depusă de reclamant, față de susținerile acestuia, se precizează încă o dată că reclamantul a determinat personalul din subordine să antedateze răspunsurile către petenți, deoarece în urma controlului a rezultat fără echivoc că 34 de petiții nu erau soluționate în termen, răspunsurile către petenți au fost întocmite. în intervalul_ -_ . Chiar și pe timpul cercetării prealabile (_ .2011), însă datate cu caracter retroactiv, respectiv: răspunsul către Onofrei Ion - datat_ și întocmit la_ (fila nr. 125), răspunsul către Lupăștean Corneliu - datat_ și întocmit Ia_ (fila nr. 126), procesul-verbal de sesizare din oficiu privind făptuitorii Scripcariuc R. și Hapume G., datat_ și întocmit la_ ( fila nr. 130), răspunsul către Turturean Filaret - datat_ și întocmit la_ (fila nr. 135), răspunsul către Buraciuc M. - datat_ și întocmit la_ (fila nr. 146), răspunsul către Brașoveanu Dantes - datat_ și întocmit la_ (fila nr. 147), cu precizarea că în unele cazuri s-a specificat, cu caracter general, anul 2011, ulterior controlului, respectiv: răspunsul către Petrescu M. -Dorin, R/15.208 din_, întocmit la_ (fila nr. 137), răspunsul către SC TRANSPORT AUTO RĂDĂUȚI, R/15.085 din_, (fila nr. 124).

De asemenea, din rapoartele întocmite de către persoanele audiate pe timpul îndeplinirii procedurii disciplinare rezultă că răspunsurile au fost întocmite după încheierea controlului tematic și urmau să fie înaintate la_, prin secretariatul subunității (raport agent principal de poliție Acozmi A. ), aceste răspunsuri existând în xerocopie la dosarul de cercetare prealabilă, întrucât au fost identificate la data de_ (la secretariatul subunității), de

către ofițerul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă și polițiștii nominalizați să-i acorde sprijin în acest sens.

Se apreciază că, o astfel de atitudine, la nivel de conducere a unei subunități denotă un management defectuos.

Se mai arată că, instanța, prin rolul ei activ, avea posibilitatea, dacă avea îndoieli cu privire la raportul secretarei să o audieze în calitate de martor.

În ce privește motivele de la pct. 3 din întâmpinarea depusă la dosar, se arată că toate sesizările prin S. ul SNUAU 112 și documentele întocmite în aceste cauze trebuie analizate de conducerea subunității.

Nu era necesar ca șeful să facă "pânde" în anumite zone sau să fie în același timp în toate locurile unde se comiteau fapte, ci petentul era obligat efectiv să verifice subordonații dacă au întocmit documentele necesare și dacă au respectat procedurile interne sau cele al Codului de procedură penală. îndatoririle unui manager sunt de a aplica și de a urmări aplicarea cu fermitate dispozițiile și procedurile de muncă din sectorul de activitate și executarea acestora întocmai și la timp, cu nerespectarea Dispoziției LG.P.R. nr. 44597 din_ privind Concepția unitară privind modul de acțiune a efectivelor de poliție pentru preluarea și rezolvarea evenimentelor semnalate prin S. ul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112.

La pct. 4, se consideră că rezultatele obținute pe linie de contrabandă de subunitatea a cărui șef a fost petentul nu sunt la nivelul situației operative, în concret» având în vedere, așa cum am arătat mai sus, că aria de competență predispune la comiterea de fapte de acest gen.

În ce privește motivul de la pct. 5 conform căruia întocmirea Anexei 3 este o activitate formalistă și pur birocratică, se arată că activitatea de planificare a muncii este statuată de normele generale și procedurile interne. Cert este că ofițerul nu le-a respectat, iar mențiunile pe verso-ul planurilor de muncă au fost făcute după control, în caz contrar ar fi contestat nota de constatare în momentul prezentării de către echipa de control. în mod obligatoriu, planul de muncă având forma finală se aduce la cunoștința subordonaților, pe bază de semnătura, pentru realizarea sarcinilor.

Se mai susține că, din modul de acțiune și gândire al polițistului, rezultă că încearcă prin explicații puerile să justifice neajunsurile în activitate, să formuleze concluzii de genul "toată lumea a fost mulțumită" sau nu s-au produs tulburări privind bunul mers al activității subunității", însă managerul are un rol bine determinat în structurile P. R. .

II. Cu privire la cel de-al doilea canat al cererii referitor la fisa de evaluare* considerăm că acordarea calificativului este atributul șefului direct si nemijlocit instanța fiind îndreptățită să verifice numai dacă evaluarea se bazează pe criterii obiective și este motivată, fiind efectuată cu respectarea normelor legale în materie.

Referitor la relațiile pe care le are petentul cu diverși agenți economici, care au sponsorizat unitatea, pe această cale se constată că acțiunile petentului pot fi încadrate la conflicte de interese întrucât sponsorizarea era pentru apartamentul de serviciu în care locuia reclamantul.

Mai mult petentul arată că le-a soluționat acestor agenți economici într-un timp scurt niște dosare penale, în care au avut calitate de parte vătămată.

Or, dacă aceste sponsorizări au avut Ia baza astfel de criterii, de care I.PJ.

S. nu a avut cunoștință, considerăm că petentul s-a aflat într-o situație deosebită discutabilă din punct de vedere a funcției de șef pe care o executa, care prejudiciază încă o dată în plus imaginea poliției.

În concluzie, se susține că, atât aplicarea sancțiunii, cât și acordarea calificativului s-au făcut cu respectarea dispozițiilor legale în materie, pe baza probatoriului administrat în cadrul celor două proceduri.

Curtea analizând actele și lucrările dosarului, recursurile formulate și având în vedere poziția procesuală a reclamantului, constată următoarele:

În mod corect instanța de fond a stabilit starea de fapt, respectiv că, la data de_, prin Dispoziția Șefului I.P.J. S. nr.19602 reclamantul a fost sancționat disciplinar, după efectuarea cercetării disciplinare și consultarea Consiliului de disciplină, conform art.17 lit.d din OMAI nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului M.A.L cu referire la art.58 lit. c^l, art. 59 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu "trecerea într-o funcție inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deținut", pentru comiterea abaterii disciplinare prev. de art.12 lit.b din O.M.A.I. nr. 400/2004, cu referire la art. 57 lit. b din Legea nr. 360/2002, constând în neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu or a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege, fiind pe larg descrise în cele 5 puncte ale notei de control.

Această decizie a fost contestată de către reclamant la organul ierarhic superior, iar prin Decizia nr.387/_, I.G.P.R. B. a respins contestația reclamantului.

Instanța de fond a examinat punct cu punct abaterile reținute în sarcina reclamantului, luând în considerare toate actele depuse în probațiune,procedând la audierea martorilor Apopei Dan Zoltan și Chifan G. Dumitru.

Curtea analizând și ea punctual pretinsele abateri săvârșite de reclamant constată că, abaterea legată de faptul că reclamantul nu a executat în totalitate sarcinile consemnate în nota de constatare S 128513/2010,constată că în raportul înaintat de reclamant șefilor săi a arătat că toate sarcinile trasate au fost executate.

În fapt, se reține că, în nota de constatare erau 56 de sarcini din care 54 au fost integral executate, rămânând două neexecutate, însă, în urma administrării probelor, s-a dovedit temeinicia susținerilor reclamantului, în sensul că și acestea au fost executate.

Referitor la abaterea disciplinară reținută în sarcina reclamantului, legat de faptul de a nu monitoriza modul de soluționare al sesizărilor la 112, respectiv au existat neconcordanțe între datele înregistrate la ofițerul e serviciu și fișele de intervenție întocmite, Curtea apreciază că în mod corect instanța de fond a reținut și în baza depozițiilor martorilor, faptul că este normal să existe aceste neconcordanțe pentru simplul fapt că de cele mai multe ori ceea se consemnează în registrul ofițerului de serviciu care primește telefonic sesizarea, cu ceea ce se constată în teren nu seamănă, starea de fapt la fața locului fiind cu totul alta.

Curtea reține că nu s-a confirmat în prezenta cauză, aspectul invocat de recurenți legat de concluziile cercetării prealabile, precum și membrii Consiliului de Disciplină, care au concluzionat că Ordinele și Dispozițiile transmise nu dau posibilitatea interpretării cu privire la aplicarea Dispoziției I.G.P.R. nr. 44597 din_ privind Concepția unitară privind modul de acțiune a efectivelor de poliție pentru preluarea și rezolvarea evenimentelor semnalate prin S. ul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, precum și cu privire la aplicarea normelor penale și de procedură penală.

Din acest punct de vedere, se apreciază că, nu se poate reține culpa nimănui, cu atât mai puțin a reclamantului, nefiind astfel încălcate prevederile Cap. A, pct. 4, lit. b din Fișa postului nr. 1. din_, unde se specifică

"execută dispozițiile de linie primite de la șeful inspectoratului și adjuncții acestuia pe profilul problemelor date în răspundere".

Curtea mai constată că, s-a reținut în mod total eronat faptul că reclamantul nu a participat la întâlnirile de analiză și cooperare între formațiunile de ordine publică și investigații criminale,întrucât în conformitate cu fișa postului reclamantului nr. 1., acesta în calitatea sa de șef al poliției unui municipiu nu avea responsabilități de executare, ci doar de organizare, aprobare, coordonare, motiv pentru care a delegat, în mod legal, participarea efectivă la ședințe a locțiitorului, care conform art.4 pct. b din fișa postului

"execută dispozițiile șefilor";.

Curtea mai reține că, sarcina reclamantului de a participa la întâlniri a fost realizat prin șefii de birouri care au fost delegați în mod legal a realiza aceste sarcini.

În probațiune, instanța de fond a reținut corect conținutul raportul de cercetare prealabilă unde s-a consemnat existența caietului de evidență a ședințelor de cooperare dintre Serviciul de ordine publică și cel de Investigații criminale (f.110-vol.I), precum și declarația martorului Apopei Dan Zoltan.

Din probatoriul administrat mai rezultă că, în mod netemeinic s-a imputat reclamantului că, nu a efectuat reinstruirea agenților de ordine publică pe linia activităților informativ-operative,în condițiile în care aceste activități sunt de competența șefului serviciului de ordine publică care face verificări săptămânale, rapoarte informative și reinstruirea agenților de poliție de pe stradă, relevant fiind declarația martorului Apopei și Chifan.

În consecință nu s-a dovedit susținerea că, reclamantul nu a efectuat reinstruirea agenților de ordine publica pe linia activităților informativ-operative, în condițiile în care aceste aspecte sunt de competenta șefului biroului de ordine publica care face verificări săptămânale, rapoarte informative si reinstruirea agenților de politie de pe strada.

Referitor la abaterea reținută în sarcina reclamantului, și anume că nu a urmărit buna organizare și desfășurare a activităților de primire și rezolvare a petițiilor, respectiv din 256 de petiții înregistrate un număr de 34 "nu figurau în registru ca fiind soluționate";, Curtea reține din probațiunea administrată, respectiv că din cele 34 de petiții, 15 au fost prezentate pe loc controlului ca fiind soluționate, însă neoperate în registru din cauza faptului că secretara era angrenată într-o altă activitate la acel moment; 10 petiții se aflau la lucrătorii de poliție care nu le dăduseră încă secretarei pentru a fi operate în registru, iar 9 petiții erau înregistrate ca având natură penală, astfel că urmau a fi primite răspunsuri de la organele de urmărire penală, în funcție de soluția dată dosarului.

A mai rezultat și faptul că, acestor persoane li se aducea la cunoștință în mod verbal situația acestor petiții și faptul că au fost trimise procurorului în vederea soluționării acestora, concludente fiind în acest sens înscrisurile de la f.142, 193, 112, 287, 289, 293, 319, 52, 58, 70, 71, 148-151 - vol. I, precum și

declarația martorilor audiați în cauză.

In aceste dosare penale persoanele petente au fost chemate si audiate astfel ca aceștia aveau cunoștința de soarta petiției inițiale, apreciindu-se că nu este necesară comunicarea unui răspuns scris la petiție.

In condițiile în care în acele dosare, organele de control au considerat ca totuși e necesară întocmirea răspunsului la petiție, reclamantul a ordonat realizarea scriptică, retroactivă a răspunsurilor, aspect pe care reclamantul l-a considerat ca o chestiune birocratica.

Din probatoriul efectuat, la fila 148-151 se regăsește Procesul verbal de control in care se arata " in mapa de corespondenta printre alte documente pregătite pentru a fi expediate au fost găsite si următoarele răspunsuri către petenți... " petițiile au fost soluționate si date secretarei spre a fi expediate.

Nu s-a probat susținerea recurentelor că prin întârzierea răspunsurilor date petenților s-a cauzat instituției un prejudiciu grav de imagine și a determinare a diminuării încrederii populației în activitatea și eficiența muncii polițiștilor.

Referitor la o altă abatere disciplinară reținută în sarcina reclamantului este faptul că nu a efectuat personal sarcini pe linia contrabandei și că analiza s-a realizat doar la nivelul Biroului de ordine publică pentru mediul rural.

Recurenții susțin că din conținutul Dispoziției nr.22.103/_ rezultă că, reclamantul avea obligația de a analiza zilnic rezultatele pe linie de contrabandă în vederea adoptării măsurilor necesare în funcție de evoluția situației operative și rezultatele obținute, de a efectua analiza dosarelor penale în domeniu, de a identifica zonele și traseele cu risc ridicat în domeniu, de a institui patrule pe traseele, itinerariile și zonele cu risc, de a identifica și opri în trafic autovehiculele suspecte, de a se implica direct în coordonarea acțiunilor inițiate pe această linie la nivel local și nu astfel cum precizează în mod eronat că cele trei dispoziții cuprindeau în mod generic trei activități mai importante, respectiv: analiza datelor și informațiilor obținute pentru prevenirea și combaterea activităților

ilegale cu produse de tutun, cât și în dosarele penale aflate în lucru și stabilirea de sarcini concrete pentru finalizarea acestora, instituirea de patrule pe traseele, itinerariile și zonele cu risc identificate la nivel local, în intervale orare critice și identificarea și oprirea în trafic a autovehiculelor suspecte sau despre care se dețin date că sunt implicate în traficul ilicit cu țigarete.

În nota de control se critică modul de soluționare a lucrărilor având numerele de înregistrare: 251.094 din_, 251.165 din_, 251.191 din_, 251.365 din_ și 251.454 din_ reprezintă Note privind activitățile desfășurate pe linie de contrabandă, întocmite de șeful Biroului de Ordine P. ă pentru Mediul Rural, iar șeful poliției municipale doar a rezoluționat materialele și nu a realizat vreo analiză.

De asemenea, lucrările având numerele de înregistrare: 2. din_, 2. din_, 2. din_, 2. din_, 2. din_, 2. din_, 2.

din_, 2. din_, 2. din_ și 2. din_ ,6 reprezintă Planuri de Acțiune pe linia prevenirii și combaterii traficului ilicit cu țigarete, întocmite de șeful Biroului de Ordine P. ă pentru Mediul Rural, pe baza analizelor proprii, iar șeful poliției municipale doar a aprobat materialele, fără a realiza vreo analiză.

În același context, lucrările având numerele de înregistrare: 2. din _

, 2. din_, 2. din_, 2. din_, 2. din_, 2. din _

și 2. din_, reprezintă adrese către șefii Posturilor de P. arondate, subordonate Biroului de Ordine P. ă pentru Mediul Rural, semnate de șeful acestei structuri și șeful poliției municipale.

Referitor la lucrările cu numerele de înregistrare: 2. din_ și 2. din_ reprezintă desfășurătoare cuprinzând cadrele de la Biroul de Ordine P. ă pentru Mediul Rural ce vor participa la acțiuni - semnate doar de șeful biroului, nr. 251.060 din_ și 251.314 din_ reprezintă Planuri de Măsuri pentru eficientizarea activități pe linia prevenirii și combaterii traficului ilicit de țigarete, întocmite de șeful Biroului de Ordine P. ă pentru Mediul Rural, iar șeful poliției municipale doar a aprobat materialele, fără a realiza vreo analiză, iar în final, Nota de analiză pe linie de contrabandă nr. 251.283 din_ întocmită de șeful Biroului de Ordine P. ă pentru Mediul Rural, fără a fi aprobată de șeful subunității.

Astfel, recurenții critică soluția instanței de fond care a înlăturat răspunderea disciplinară a reclamantului doar pe baza declarațiilor martorilor, martori care sunt încadrați în alte subunități ale inspectoratului, care nu cunosc

situația operativă de la nivelul P. Municipiului Rădăuți și nici nu dețin funcții de conducere în cadrul inspectoratului ca să dețină autoritatea profesională de a face aprecieri cu privire la realizările unității de poliție condusă de reclamant.

Legat de acest aspect, Curtea consideră că în mod corect instanța de fond a reținut că, datoria reclamantului, în raport de funcția deținută, era de a face planul de acțiune de capturare a traficanților, care era dat spre aplicare polițiștilor din subordine, nefiind pertinent să-i ceri reclamantului, din poziția deținută, să stea efectiv la pândă la toate punctele realizate împreună cu polițiștii în acest scop și pentru simplul fapt că nu avea timpul fizic necesar să fie în același timp în mai multe locuri.

Tot legat de contrabandă s-a reținut corect de instanța de fond că, din declarațiile martorilor, că Poliția Rădăuți condusă de reclamant a avut în perioada controlului cele mai bune rezultate din județ, aspecte necontestate de pârâți, având la acel moment 42 de mașini capturate.

În privința realizării prelucrării subalternilor, a reieșit că reclamantul a avut o activitate extrem de intensă în acest sens - a se vedea planurile de acțiune de la dosar, planuri vizate de reclamant, a se vedea f.243-281, 152 vol. I, precum și declarațiile celor doi martori.

Curtea nu poate reține criticile celor doi recurenți legat de împrejurarea că, in mod greșit instanța de fond a admis depoziția martorului Apopei Zoltan pe motivul ca nu era nici subaltern si nici din aceeași subunitate cu reclamantul, reținând că martorul audiat, era pe aceeași poziție ca si reclamantul, de sef a! unei subunități similare cu cea condusa de reclamant,poziție din care a putut evidenția multe aspecte legate de actele administrative care se întocmeau, competente si practica realizării activităților in unități.

Legat de critica că instanța de fond a ținut cont de depoziția martorului Chifan G., acesta putând fi subiectiv după susținerile recurentelor, Curtea reține că depoziția martorului este veridică, acesta cunoscând aspectele concrete ale muncii din poliție, precum și activitatea efectuata de reclamant.

Curtea mai constată că nimic nu o împiedica să solicite probe suplimentare prin care să combată aspectele reliefate de cei doi martori, inclusiv contraprobe cu depoziții de martor sau alte documente relevante.

O altă abatere reținută în sarcina reclamantului este faptul că pe linia planificării muncii nu a adus la cunoștința subalternilor aceste planuri și nu a întocmit anexa 3.

Sub acest aspect Curtea reține că, din declarațiile martorilor a reieșit că și această atribuție de serviciu a fost realizată în condițiile în care, pe baza propunerilor subalternilor, reclamantul în calitate de șef poliție, concepea planul semestrial, iar aceștia trebuiau să-l semneze din nou și întrucât propunerile veneau chiar de la subalterni, reclamantul nu a mai dat la semnat aceste propuneri, pe considerentul că era o chestiune pur birocratică, aspect care nu ar fi încurajat inițiativa operațională și profesională.

În mod corect instanța de fond a apreciat că aceasta este poate singura abatere ce se poate reține în sarcina reclamantului, însă fără niciun fel de consecințe negative în privința respectării sarcinilor de serviciu de către subalternii săi.

În privința anexei 3, s-a reținut că acest act cuprinde activitățile rămase neexecutate din planul de muncă, activități care sunt replanificate și de asemenea, conține activitățile realizate în plus față de planificare.

Faptul că reclamantul nu a redactat separat această anexă 3, ci a trecut scris de mână pe dosul planului trimestrial care activități au fost realizate și care nu, cu menționarea tuturor motivelor, nu credem că înseamnă că această anexă

nu s-a realizat, acesta fiind doar un aspect pur formal, ce ține de modalitatea de redactare a acesteia.

Referitor la modul în care instanța de fond a rezolvat cea de-a doua contestație făcută de reclamant, și care face obiectul dosarului conexat_, Curtea reține următoarele:

În baza Dispoziției IGPR nr.5183/_ privind organizarea și desfășurarea activității de evaluare a personalului și a Dispoziției Șefului I.P.J. S. nr.226/V din_, ofițerului de poliție R. E. i-a fost evaluată activitatea profesională și conduita individuală, pentru perioada_ -_, fiind apreciat cu calificativul general "satisfăcător";.

Celui în cauză i s-a întocmit fișa de evaluare, acordându-i-se punctajul de

2,58.

Din documentele existente la dosarul personal al polițistului rezultă că

acesta a contestat evaluarea sa la data de_, și-a prezentat punctul de vedere pe indicatorii contestați, solicitând totodată modificarea acestora,aspecte consemnate în contestația polițistului, datată la_ .

Curtea constată că în mod corect instanța de fond a reținut faptul că rezultatele evaluării și calificativelor acordate reclamantului au fost ca urmare a sancționării sale disciplinare, conform art.17 lit. d din OMAI nr.400/2004 și care a făcut obiectul pricinii contestației deja analizate de instanță anterior.

Totodată, Curtea apreciază că, abaterile disciplinare reținute în sarcina reclamantului sunt nefondate, astfel că în mod corect instanța de fond a analizat punctual toate evaluările reclamantului, pe care le-a modificat în sensul descris pe larg în considerentele sentinței recurate, argumentând punctajul superior acordat

Curtea mai reține că, la stabilirea sancțiunii, respectiv respingerea contestației, nu s-a ținut cont de elementele prevăzute de art.59, pct. 8 din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art.14 din O.M.A.I, nr.400/2004 privind regimul disciplinar al personalului MAI, cu modificările și completările ulterioare, respectiv: ,,La stabilirea sancțiunii se tine seama de activitatea desfășurata anterior, de împrejurările in care abaterea disciplinară a fost săvârșita, de cauzele, gravitatea și consecințele acesteia, de gradul de vinovăție a polițistului, precum și de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise", motiv pentru care, pentru considerentele mai sus arătate, tribunalul, în temeiul art. 8- 18 din Legea 554/2004 coroborat cu art. 61 al 3 din Legea 360/2002 a admis acțiunea astfel cum a fost precizată de către reclamant și a dispus anularea Deciziei Șefului I.G.P.R. nr.4387/2011 cât și a Dispoziției Șefului I.P.J. S. nr.19602/_ și a dispus repunerea reclamantului în funcția deținută anterior aplicării sancțiunii.

Recurenții au invocat faptul că evaluarea activității reclamantului în perioada de referință presupune niște criterii de performanță care sunt analizate prin prisma unor indicatori specific, iar la stabilirea punctajului s-a avut în

vedere capacitatea profesională și calitățile personale exercitate în raport de cerințele postului.

Se mai critică și faptul că, instanța de fond nu a avut în vedere și faptul că Tribunalul Suceava s-a pronunțat definitiv și irevocabil cu privire la suspendarea actului de sancționare, în sensul respingerii cererii, iar la pronunțarea hotărârii s-a avut în vedere întreg probatoriul, cu privire la inexistența celor două condiții (caz bine justificat și pentru prevenirea unei pagube reclamantei), dar și printr-o analiză a fondului cauzei, sentință depusă la dosar.

In concluzie, recurenții au arătat că atât aplicarea sancțiunii, cât și acordarea calificativului s-au făcut cu respectarea dispozițiilor legale în materie, pe baza probatoriului administrat în cadrul celor două proceduri, instanța de fond în mod greșit reținând susținerile petentului și probele produse de acesta după încheierea controlului.

Se mai critică pe larg și modul în care reclamantul a acționat în activitatea de reparații a locuinței de serviciu și a lucrărilor efectuate la sediul instituției, susținând că ar exista suspiciuni că sponsorizările au avut la baza astfel de criterii, de care I.PJ. S. nu a avut cunoștință, situație în care petentul s-a aflat într-o postură deosebită discutabilă din punct de vedere a funcției de șef pe care o executa, care prejudiciază încă o dată în plus imaginea poliției.

Curtea reține că aceste lucrări sponsorizate au fost întreprinse cu avizul corespunzător,că lucrările respective au fost efectuate la imobile administrate de IPJ S. și în interesul acesteia sau al angajaților instituției.

Legat de celelalte critici, Curtea reține că instanța de fond a analizat punctual fișa de evaluare a reclamantului, înlăturând în principal aspectele de neperformanță reținute în sarcina reclamantului în nota de constatare nr. S/94646/_, Șeful I.P.J. S. reevaluând și celelalte criterii profesionale în sensul măririi punctajului acordat inițial și contestat, punctaj care îndreptățește pe reclamant la calificativul foarte bine.

Referitor la aspectul legat de împrejurarea că Tribunalul Suceava a respins cererea reclamantului de suspendare a efectelor actului de sancționare, iar la pronunțarea hotărârii s-a avut în vedere întreg probatoriul, cu privire la inexistența celor două condiții (caz bine justificat și pentru prevenirea unei pagube reclamantei), dar și printr-o analiză a fondului cauzei, sentință depusă la dosar, Curtea reține că această împrejurare nu poate constitui un element suficient pentru admiterea recursurilor și constatarea nelegalității sentinței recurate, Tribunalul Suceava în soluția dată a analizat doar tangențial litigiul, pronunțându-se doar în limita investirii sale legat de suspendarea efectelor actului de sancționare în conformitate cu prevederile art.14 din Legea nr.554/2004, examinând doar aspectele legate de existența cazului bine justificat și prevenirea unei pagube reclamantului.

Curtea mai reține că, în mod corect instanța de fond, a obligat pârâta I.P.J.

S. să îi achite reclamantului diferența de venit dintre cele două funcții de la data aplicării sancțiunii până la repunerea în funcție.

Tribunalul, a respins justificat cererea de acordare de daune morale pe considerentul că repunerea reclamantului în situația anterioară este o reparație suficientă pentru prejudiciul suferit de acesta.

Totodată, în mod corect s-a dispus revocarea actului administrativ - fișa de evaluare anuală pentru activitatea profesională desfășurată ca Șef al P. Municipiului Rădăuți în perioada_ -_, respectiv modificarea calificativului general din "satisfăcător"; în "Foarte bine";.

În temeiul art.274 C.pr.civ., în mod corect instanța de fond a obligat pârâtele la plata sumei de 8000 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului, reprezentând onorariu avocațial.

Pentru considerentele arătate, Curtea apreciază soluția instanței de fond a fi temeinică și legală, în condițiile în care s-a administrat un vast probatoriu, nefiind justificată cererile recurenților de casare a sentinței și trimiterea dosarului spre rejudecare pentru lărgirea probatoriului.

În consecință, Curtea în temeiul art.312 Codpr.civilă va respinge recursurile declarate de I. G. AL P. R. și I. DE P. J.

S. împotriva sentinței civile nr.10760 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Cluj pe care o menține în întregime.

În baza art. 274 Cod pr.civilă, va obliga în solidar pe recurenți să plătească intimatului R. E. suma de 800 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de I. G. al P. R. și I. de P. J. S. împotriva sentinței civile nr.10760 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Cluj pe care o menține în întregime.

Obligă în solidar pe recurenți să plătească intimatului R. E. suma de 800 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE				JUDECĂTORI
V. G.	S.	L. RUS	M.	-I. I.

GREFIER

M. V. -G.

Red.VG/dact.MN 2 ex./

Jud.fond: A.M.Budișan

Decizia civilă nr. 12037/2013. Contencios. Anulare act administrativ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 12037/2013. Contencios. Anulare act administrativ