Decizia civilă nr. 183/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
1
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 183/2013
Ședința publică din 20 Martie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: I. P.
JUDECĂTOR I. U. JUDECĂTOR V. C.
GREFIER L. C. A.
S-a luat în examinare, în vederea soluționării, recursul declarat de intimata I.
T. DE M. B. -N., împotriva sentinței civile nr. 5384 din_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, în contradictoriu cu petentul B. V., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurent intimatul ITM B. N. cons. jur. P. O. A. cu delegație de reprezentare la dosar, lipsă fiind intimat petentul.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentantul recurent intimatului referă instanței că nu are alte cereri de formulat motiv pentru care solicită acordarea cuvântului în susținerea recursului.
Instanța, constatând că nu sunt alte cereri, acordă reprezentantului recurent intimatului cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurent intimatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și reținând cauza spre rejudecare menținerea procesului verbal atacat ca fiind temeinic și legal, pentru motivele expuse pe larg în scris.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 5384 din_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, s-a admis plângerea contravențională formulată de petentul B.
V., împotriva procesului-verbal de contravenție seria BN nr. 0002836 din_, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE M. B. -N. și pe cale de consecință s-a anulat ca nelegal procesul-verbal atacat, desființându-se amenda contravențională în cuantum de 10.000 lei aplicată petentului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal atacat, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 10.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii, reținându-se în sarcina sa faptul că a primit la muncă o persoană fără a se fi întocmit un contract individual de muncă în formă scrisă.
Verificând din punct de vedere formal procesul-verbal atacat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 17 din OG nr. 2/2001.
2
Însă, instanța a apreciat că în speță nu sunt incidente prevederile legale reținute de agentul constatator. Astfel, din declarația martorului audiat în cauză (fila 24), martor în persoana numitului ȘTEFOI GHEORGHE TUDOR pentru care agentul constatator a reținut că a fost primit la muncă de petent fără încheierea unui contract de muncă, instanța remarcă faptul că martorul presta diverse servicii în mod ocazional petentului, astfel că activitatea sa nu poate fi încadrată ca făcând parte din sfera raporturilor de muncă chiar dacă s-ar admite că martorul primea diferite sume de bani în schimbul acestor prestații.
În acest sens, instanța a constatat că prestarea de activități cu caracter ocazional pentru o persoană juridică nu se stabilește în baza unui contract de muncă, ci în baza reglementărilor din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional de către zilieri. Este adevărat că, în speță, petentul nu este o persoană juridică, dar nici nu se poate aprecia că zilieri ce prestează activități ocazionale către persoane fizice fără încheierea unui contract de muncă ar fi pasibili de aplicarea unei sancțiunii contravenționale (art. 260 alin.1 lit. f din Codul muncii), iar dacă prestează activități ocazionale către persoane juridice fără încheierea unui contract de muncă nu ar suferi nicio sancțiune, neexistând nicio justificare rezonabilă și obiectivă al diferenței de tratament juridic între cele 2 (două) categorii de angajatori (n.red. persoane juridice, respectiv, persoane fizice). Altfel spus, atâta vreme cât sancțiunile sunt aceleași pentru ambele categorii de angajatori pentru cazul în care primesc o persoană la muncă fără încheierea unui contract individual de muncă, în mod corespunzător, fiecare dintre aceste 2 categorii de angajatori pot intra în raporturi exceptate de la aplicarea prevederilor Codului muncii, și anume, atunci când se prestează activității cu caracter ocazional de către persoane fizice denumite zilieri.
Pe cale de consecință, având în vedere caracterul ocazional al activităților prestate de martor pentru petent, instanța a apreciat că în speță nu avem de-a face cu raporturi de muncă între petent și cel ce a prestat acele servicii cu caracter ocazional, astfel că nu sunt incidente nici prevederile Codului muncii în speță, context în care procesul-verbal atacat apare ca fiind întocmit fără respectarea prevederilor legale, astfel că va fi anulat ca nelegal.
Față de cele expuse, instanța a admis plângerea formulată de petent, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, având drept consecință anularea procesului-verbal de contravenție atacat și desființarea sancțiunii aplicate.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, intimatul I.
T. DE M. B. -N., care a solicitat,în principal, admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii plângerii formulate de petentul B.
V. și menținerea procesului verbal de constatare a contravenției precum și a amenzii aplicate.
In motivarea recursului, făcută printr-un memoriu separat (f-6-7), s-a arătat, în esență că, în ce privește individualizarea sancțiunii pentru "primirea la muncă fără forme legale", este greșită poziția primei instanțe, fiind vorba de prejudicii certe, reale pe care la provoacă această faptă, persoanelor primite la muncă fiindu-le îngrădită libertatea de a contracta legal. Modul acesta de a folosi personal având un accentuat grad de pericol social, prin afectarea drepturilor privind raporturile de muncă, evaziune fiscală, neachitarea fondurilor de asigurări sociale de stat.
3
Contravenția-fenomen social, despre care se face vorbire se definește drept munca netaxată, nefiscalizată, necontabilizată, nedeclarată conform reglementărilor legale.
Recursul este nefondat.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs precum și sub toate aspectele, potrivit disp.art.304/l C.pr.civ, tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință temeinică și legală, făcând o corectă interpretare a probelor administrate și o aplicare corespunzătoare a dispozițiilor legale în materie.
Tribunalul constată că în mod corect instanța de fond a sesizat că în cauză sunt aplicabile disp. Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional de către zilieri și nu disp. Codului muncii, aplicate de organul de control.
Față de aceste considerente, în baza disp.art.3l2 alin.l C.pr.civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimatul I. | T. | DE M. | |
B. | -N., cu sediul în B., str.C. V. nr. 60-64, jud.B. | -N. | , împotriva |
sentinței civile nr.5384 din l5.05.20l2 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr.l0563/l90/201l.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 martie 20l3.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | G. | IER, | |||
I. P. I. | U. | V. C. L. | C. | A. |
Red/dact UI/CR 2 ex/ 22.04.20l3
Jud.fond:O. C. V.
