Decizia civilă nr. 3362/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dos.nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3362/2013
Ședința publică din data de 18 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. A. M. JUDECĂTORI: S. L. R.
C. P.
GREFIER: M. V. -G.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta- pârâtă A. Pentru
O. F. de M. C., împotriva sentinței civile nr. 10922 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu intimata-reclamantă C. I. S., având ca obiect anulare act administrativ- recalculare indemnizație de șomaj.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților litigante.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată în recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Intimata-reclamantă C. | I. S. a depus întâmpinare. | ||
Recurenta- pârâtă A. | Pentru O. F. de M. | C. | a solicitat |
judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece recursul care este formulat în termen, motivat, comunicat și scutit de la plata taxei de timbru.
Curtea pune în discuție excepția tardivității recursului invocată de intimata-reclamantă prin întâmpinare.
Curtea respinge excepția de tardivitate a recursului invocată de intimata- reclamantă prin întâmpinare, având în vedere că raportat la obiectul cauzei termenul de recurs este de 15 zile, termen care a fost respectat în speța de față.
Instanța pune în discuție ca motiv de ordine publică incidența dispozițiilor art. 3041Cod pr.civ. și reține cauza în pronunțare pe baza actelor de la dosar tinind cont de toate motivele de recurs invocate .
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 10922 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., a fost admisă actiunea formulata de reclamanta C. I. -
S. in contradictoriu cu parata A. PENTRU O. F. DE M. A
JUDETULUI C. și în consecință s-a dispus anularea dispozitiei AJOFM nr 6666/2011.
A fost obligată parata la emiterea unei dispozitii privind stabilirea dreptului la indemnizatia de somaj privind pe reclamata prin care sa fac aplicarea corecta a prevederiLor legale in sensul recalcularii indemnizatiei de somaj prin raportare la suma reprezentand baza de calcul avuta in vedere de anagajator pentru luna iulie 2011, aceea de 49150 lei.
A fost obligată parata sa plateasca reclamantei suma reprezentand diferenta dintre indemnizatia de somaj stabilita ulterior recalcularii si indemnizatia de somaj stabilita prin Dispozitia nr 6666/2011.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin Dispozitia nr 6666/2011 emisa de parata s-a calculat o indemnizatie de somaj in cuantum de 655 lei in favoarea reclamantei, indemnizatie alcătuita din partea fixă de 375 lei, reprezentând 75% din valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă potrivit art.39 alin.2 lit.a din Legea nr. 76/2002. si o parte variabila in cuantum de 279,61 lei reprezentand 7% din media bazei lunare de calcul asupra careia s-a aplicat contributia de asigurari pentru somaj pe ultimele 12 luni in care s-a realizat stagiul de cotizare.
Instanta a remarcat, in primul rand, faptul ca parata a stabilit media bazei lunare de calcul in vederea stabilirii cuantumului partii variabile din indemnizatia de somaj cu excluderea sumei de 36.288 lei reprezentand "bonus"; acordata reclamantei de fostul angajator SC ROMTELECOM SA in baza contractului individual de munca.Motivarea excluderii acestei sume din calcul mediei bazei lunare de calcul a fost aceea ca suma de 36.288 lei reprezinta o plata compensatorie, iar intr-un caz similar, Camera de Conturi Hunedoara, urmare a unui control efectzat la AJOFM Hunedoara, a constatat nelegalitatea luarii in calcul a acestui tip de bonus si a dispus recalcularea indemnizatiilor de somaj si recuperarea sumelor acordate suplimentar.
In conformitate cu dispozitiile art 39 din Legea nr 76/2002 cuantumul indemnizatiei de somaj este o suma acordata lunar si in mod diferentiat,compusa din parte fixa si una variabila, aceasta din urma reprezenatnd cota procentuala determinata in functie de stagiul de cotizare aplicata mediei bazei lunare de calcul asupra careia s-a aplicat contributia de asigurari de somaj pe ultimele 12 luni in care s-a realizat stagiul de cotizare.
Or, in cauza, SC ROMTELECOM SA a acordat reclamantei în luna iulie 2011 o sumă de bani in cuantum de 36.288 lei brut, reprezentând un "bonus";, așa cum de altfel este menționat în actul adițional încheiat între părți.Corespunzător acestei sume acordate cu titlu de bonus, SC ROMTELECOM SA a plătit contribuția la sistemul asigurărilor pentru șomaj.
Procedând in acest fel, fostul angajator a respectat prevederile art. 26 si 27 din Legeanr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, conform cărora angajatorii au obligația de a plăti o contribuție proprie, precum si de a reține și de a vira lunar contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj,calculate prin aplicarea unor cote asupra bazei lunare de calcul, reprezentată de venitul brut realizat lunar, în situația persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii, prevăzute la art. 19.
In conditiile in care asupra intregului venit realizat de reclamanta in luna august 2011 (incluzand bonusul achitat de angajator) s-a platit contributia la sistemul asigurarilor pentru somaj nu exista nicio justificare legala a neluarii in calculul partii variabile a indemnizatiei de somaj a intregului venit asupra caruia s- a platit contributia
Având în vedere considerentele mai sus arătate, tribunalul a dispus admiterea acțiunii formulate de reclamantă., a dispus anularea dispozitiei AJOFM nr
6666/2011, a obligat parata la emiterea unei dispozitii privind stabilirea dreptului la indemnizatia de somaj privind pe reclamata prin care sa fac aplicarea corecta a prevederilor legale in sensul recalcularii indemnizatiei de somaj prin raportare la suma reprezentand baza de calcul avuta in vedere de angajator pentru luna iulie 2011, aceea de 49150 lei.
De asemenea, instanta a obligat parata sa plateasca reclamantei suma reprezentand diferenta dintre indemnizatia de somaj stabilita ulterior recalcularii si indemnizatia de somaj stabilita prin Dispozitia nr 6666/2011.
In temeiul art 274 Cod proecdura civila instanta a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs A. Judeteana pentru cuparea F. de M. C., solicitând admiterea recursului si casarea sentintei atacate și respingerea contestariei inaintata de reclamanta C.
I. ca nefondata si mentinerea ca temeinica si legala a Dispozitiei nr.6666/2011, emisa de catre A.J.O.F.M. C. .
În motivele de recurs se arată că, prin sentinta civila sus mentionata, instanta de fond a admis actiunea formulata de reclamanta C. I., dispunand anularea dispozitiei de stabilire a dreptului la somaj al reclamantei, emiterea unei noi dispozitii cu recalcuIare a cuantumului indcmnizatiei de somaj prin raportarea la baza de calcul avuta in vedere de angajator pentru luna iulie 2011 in cuantum de 49.150 lei precum si plata diferentei dintre indemnizatia de somaj stabilita ulterior recalcularii si indemnizatia de somaj stabilita prin Dispozitia 6666/2011.
Fata de aspectele analizatc de catre instanta de fond si mentionare in continutul sentintei civile aduce in atentia instantei de recurs aspectul prin care in acceptiunea legiuitorului este constatat faptul ca angajatorul poate incheia, respectiv modifica contractul individual de munca prin includerea unor bonusuri in schimbul unor beneficii ulterioare, ori in cazul nostru asa numitul bonus de fidelitate a fost acordat surprinzator in luna in care inceta contractul individual de munca.
De asemenea codul muncii nu enumera cu titlu limitativ aceste bonusuri stbilite prin acte aditionale însă in marea lor majoritate aceste bonusuri sunt date avand clauze contractuale viitoare si nicidecum la sfarsitul activitatii.
De altfel, singurul bonus care este prevazut prin legislatia noastra si acordat la desfacerca contractului uidividual de munca reprezinta clauza de neconcurenta insa si aceasta se deosebeste fundamental de asa iumirul bonus de fidelitate din cazul nostru intru cat clauza de neconcurcnta se acorda lunar intr- un anumit procent ca o medie a ultimelor 6 luni de activitate eli conditia ca angajatul sa nu presteze anumite activitati la societăți concurente. In tot restul cazurilor legislatia in vigoare face trimitere la faptul ca acest bonus se acorda angajatului în vederea perfectionarii profesionalc sau ca urmare a unui efort sustinut de angajat (clauza de mobilitate)
În aceste conditii in care legiuitorul face peste tot trimitere la faptul că bonusul se acorda la incheierea actului individual de munca sau pe parcursul derularii activitatii profesionale ca urmare a unui act adițional in schimbul motivarii angajatului de a obtine rezultate prolcsioanle cat mai bWK: in scopul evident de creștere a productivitatii muncii acestuia. acordarea asa numitului bonus de fidelitate apare in cazul nostru de-a dreptul comic: cum poate un angajator sa acorde un bonus de fidelitate la incetarea contractului individual de muncă cand insasi notiunea de bonus de fidelitate presupune ramancrea si pe viitor al angajatului la locul de munca. In acest sens este de neinteles o asemenea situatie un angajator acorda un bonus de fidelitate unui angajat care urmează a- si inceta raportul de munca cu angajatorul in tura in care a primit bonusul.
De asemenea acestei actiuni de simulare i se adauga si o alta simi.latie plin care reclamanta a fost angajată la o alta societate pentru care il prestat activitate doar catcva zile lupa care acesteia i s-a desfacut contractul individual de munca in baza art.65 din Codul muncii (reducere de activitate il firmei in cauza).
În acest sens arată faptul ca reclamanta nu era la prima simulare a unui act juridic (plata compensatorie) precum si asa numita angajare pentru cateva zile urmata de concediere avand ca obiect reducerea activitatii firmei).
Avand in vedere aceste aspecte consideram ca asa cum prevede legiuitorul contractul individual de muncă are ca remuneratie acordata angajatului un salariu la care se pot adauga si sporuri cu caracter permaanent acest asa numit bonus reprezinta de fapt o plata compcnsatoriecare nu poate fi luata sub nici un chip la calculul indemnizatiei de somaj.
Daca s-ar fi luat in considerare acest bonus s-ar fi incalcat dispozitiile legale in vigoare, in speta fiind orba despre prevederile Legii 76/2002 care dispune in mod clar si explicit faptul ca la stabilirea indemnizației de somaj este luat in calcul salariul de baza brut lunar, iar (iaca instanta de recurs va cerceta restul lunilor in cauza va putea constata faptul ca in celelate luni recurenta nu a avut in nici o alta lună un salariu cat de cat asemanator cu cel din ultima luna.
AJ.O.F.M. C. a solicitat angajarorului lamuriri cu privire la temeiul acordarii acestei sume care este ie peste 9 ori mai mare decat media salariilor brute pe ultimele 12 luni, acesta din urma neputind motiva masura acordarii acestei sume, definirea concreta a acesteia care sa o includa intr-un cadru legal care sa impuna luarea in considerare a acestui tip de venituri la calcularea indemnizatiei de somaj.
Totodata, prin adresa nr.9000/02.09.201l, A.J.O.F.M. C. a solicitat angaiatorului S.C. Romtelecom date cu privire la persoanele care au incetat raporturile de munca cu societatca, in anul 2011, cu acordul j.artilor, precum si salariile cuvenite acestora, doar pentru timpul efectiv lucrat, in itma dinaintea incetarf raporturilor de munca, adresa ramasa fara raspuns concret si motivata printr-o cerere in care i s-au solicitat sa indice temeiul legal in virtutea caruia am solicitat aceste informatii si care este scopul acestei solicitari.
A solicitat aceste lamuriri intrucat in urma verificarii actelor nu a mai rezultat pe perioada lucrata la nngajatorul S.C. Romtelecom S.A. ca aceasta persoana sa mai fi beneficiat de cel putin inca un bonus intr-un asemenea cuantum intrucut daca ar fi beneficiat s-ar fi putut considera o practica de remunerare cu bonusuri deosebit de motivate, ori in acest caz exista un singur bonus, acordat doar la data desfaccrii contractului individual de munca.
In consecinta, la stabilirea dreptului la indemnizatie de somaj si calcularea acesteia, A.J.O.F.M. C., nu a luat in calcul decat salariile primite de angajata C.
si in mod legal nu a inclus in formula de calcul aceasta suma de bani compensatorie, denumita in mod generic "bonus" de catre angajatorul S.C. Romtelecom SA.
Subsemnata C. I. -S.
, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat de AJOFM C. și menținerea sentinței atacate .
Consideră că, recursul declarat este tardiv. Conform alin.2, art. 119 al legii nr. 76/2002, "Litigiile privind stabilirea si plata indemnizatiei de somaj se solutioneaza in regim de urgenta, potrivit normelor procedurale prevazute pentru conflictele de drepturi, chiar daca prin lege speciala se prevede altfel."
Potrivit art. 215 al Legii nr. 62/2011 - Legea dialogului social, în materia litigiilor de muncă "Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii hotararii." Astfel, recurenta AJOFM C. avea posibilitatea de a formula recurs în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii. Având în vedere că recursul a fost transmis prin fax la data de_, fiind înregistrat la aceeași dată la
registratura Tribunalului C., solicit respectuos să admiteți excepția tardivității recusului, respingerea acestuia ca tardiv formulat și menținerea sentinței atacate.
Consideră că se impune includerea bonusului de fidelitate care mi-a fost acordat de către SC ROMTELECOM SA la calculul indemnizației de șomaj pentru următoarele motive: - Ajutorul de șomaj cuprinde, potrivit art. 39 alin.2, lit b) al Legii nr. 76/2002: 10% din media salariului de bază lunar brut, - Salariul de bază lunar brut este definit prin art. 19/1 al HG 174/2002 - normele metodologice ale Legii 76/2002 așa cum au fost modificate de HG 113/2011,
:"Prin salariu de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, prevazut la art. 39 alin. (2) lit. b) din lege, se intelege baza lunara de calcul a contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj prevazuta la titlul IX/2 «Contributii sociale obligatorii» din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, pe ultimele 12 luni in care s-a realizat stagiul de cotizare."
Baza lunară de calcul a contribuției individuale este definită la art. 296/""4 din Legea 57112003 privind Codul Fiscal: Baza lunară de calcul al contribuții lor sociale individuale obligatorii, ( ... ), reprezintă câștigul brut realizat din activități dependente, în țară și în străinătate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, care include:
veniturile din salarii, în bani și/sau în natură, obținute în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege ( ... ) la care se adaugă, după caz, sporurile și adaosurile care se acordă potrivit legii;
art. 55, alin. 1 al Codului Fiscal definește veniturile salariale: "toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă".
Din coroborarea acestor texte legale reiese că baza de calcul a procentului de 10% inclus in indemnizația de șomaj sunt veniturile salariale definite ca toate veniturile în bani sau în natură obținute de o persoană care desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă. Arată că a obținut acest bonus în timpul exercitării și în baza contractului individual de muncă cu SC ROMTELECOM SA. Bonusul meu reprezintă un venit în bani și asupra acestui bonus au fost calculate și plătite contribuțiile la fondul asigurărilor pentru șomaj așa cum reiese din adeverința nr.I 00/02/0_ /Cl din 23.06.20 Il emisă de fostul meu angajator, necontestată de re curentă (vizată pentru conformitate de aceasta la dosarul meu de șomaj).
În opinia sa, din ansamblul reglementărilor legale, reiese că regula este ca baza de calcul pentru indemnizația de șomaj este formată din toate veniturile realizate de un salariat în executarea contracului de muncă. Excepțiile de la regula trebuie să fie reglementate în mod expres, neputând fi deduse și nici interpretate extensiv.
La emiterea Dispoziției nr. 6666/2011, AJOFM C. a încălcat toate aceste texte legale, motiv pentru care, prima Instanță - Tribunalul Cluj a admis contestația mea și a anulat dispoziția atacată ca nelegală cu obligarea recurentei la emiterea unei noi dispoziții conformă legii.
Recurenta contestă veridicitatea bonusului de fidelitate acordat subsemnatei de către fostul meu angajator SC ROMTELECOM SA, bonus pe care recurenta refuză să îl ia în calcul la stabilirea indemnizației de șomaj pe care mi-o
datorează creându-mi astfel un prejudiciu material important, în cuantum de 256,39 lei/lună timp de 12 luni cât timp recurenta a fost
obligată prin lege să îmi acorde indemnizația de șomaj.
Argumentele pe care recurenta le aduce în sprijinul îndoielii sale asupra naturii bonul ului nu au temei legal, fiind simple opinii ale recurentei: ". .. bonus de fidelitate acordat surprinzător în luna în care înceta contractul individual de muncă", "acordarea bonusului de fidelitate apare în cazul nostru de-a dreptul comic".
Solicită a se avea în vedere că, față de obligația recurentei - organ al statului, de a stabili în mod legal o indemnizație socială acordată în caz de necesitate (pierderea locului de muncă și rămânerea în șomaj), în opinia mea, se
impunea ca aceasta să aibă în sprijinul deciziei sale argumente legale, texte de lege care să excludă în mod explicit bonusurile de fidelitate sau sumele acordate în ultima lună a desfășurării contractului individual de muncă de la stabilirea
indemnizației de șomaj.
În domeniul raporturilor dintre salariat și angajator funcționează principiul libertății contractuale, limitat fiind doar de legislația muncii și prevederile contractelor colective de muncă ale căror clauze sunt în favoarea angajatului. Aceste acte normative nu sunt de natură să îngrădească natura și cuantumul remunerației pe care angajatorul consideră ca este oportun să o dea angajatului suplimentar față de venitul lunar. Astfel, nu există nici o prevedere legală care să limiteze posibilitatea angajatorului de a acorda bonusuri pentru orice consideră oportun și în ce cuantum consideră că este oportun.
Nici o normă legală nu limitează angajatorul în a răsplăti fidelitate a unui angajat care a muncit o perioadă îndelungată pentru acesta. De asemenea, legea nu exclude din sfera sumelor care sunt incluse în baza de calcul pentru ajutorul de șomaj sumele acordate în ultima lună a contractului individual de muncă.
Pentru aceste motive, argumentele recurentei privitoare la perioada în care mi-a fost acordat bonusul, motivația angajatorului de a-mi răsplăti fidelitatea, faptul că legea nu prevede expres posibilitatea acordării unei prime pentru fidelitate trebuie înlăturate ca nefiind pertinente și ca fiind lipsite de un temei legal.
Arată că recurenta o acuză de săvârșirea unei simulații prin faptul că, după încetarea contractului meu individual de muncă la SC ROMTELECOM SA, rn-arn angajat la SC 3C AS MOBILA SRL, acest contract individual de muncă a încetat fără culpa subsemnatei, întrucât datorită intervenirii recesiunii economice, activitatea angajatorului meu s-a restrâns considerabil. De altfel, atât eu cât și foștii mei angajatori, am respectat toate dispozițiile legale la încheierea, derularea și încetarea acestor contracte de muncă. Susținerile recurentei de la acest punct nu au nici o legătură cu această cauză, sunt neîntemeiate și au caracter lezant.
Recurenta susține că fostul meu angajator SC ROMTELECOM SA nu i-a răspuns unor solicitări de a comunica temeiul legal al acordării bonusului. Aduce în atenția Instanței că atitudinea fostului meu angajator nu îmi este imputabilă, nu este de natură a diminua drepturile mele legale la ajutor de șomaj. În situația în care recurenta consideră că are un temei legal, aceasta ar trebui să se îndrepte împotiva foștilor mei angajatori pentru orice nereguli reclamă în această cauză, iar nu să mi le impute mie.
De altfel, Romtelecom SA nu a refuzat categoric să dea un răspuns, i-a cerut recurentei doar un temei legal pentru a divulga date confidențiale despre salariați. AJOFM C. nu a putut indica nici un text legal.
Deciziile Camerei de conturi Hunedoara nu constituie izvor de drept, decizia la care recurenta face referire în recursul formulat nu îmi este opozabilă,
nu a fost pronunțată față de mine și nu leagă Instanța de judecată. Ce omite insă recurenta să menționeze este că această decizie a fost emisă în condițiile în care angajatul fusese disponibilizat conform art. 65 Codul Muncii iar sumele care îi erau acordate lunar, după disponibilizare cu titlu de plăți compensatorii la disponibiblizare.
Menționeaz că nu a fost disponibilizată, contractul individual de muncă între ea și SC ROMTELECOM SA a încetat prin acordul părților, în temeiul art.55, lit. b) Codul Muncii, iar bonusul de fidelitate mi-a fost acordat înainte de încetarea contractului individual de muncă.
Analizind recursul declarat prin prismna motivelor invocate Curtea retine urmatoarele
:
In motivarea cererii de chemare in judecata reclamanta recurenta a aratat ca isi fundamenteaza cererea de chemare in judecata atat pe prevederile Legii 76/2002 cit si pe prevederile Legii 554/2004.
In aceste conditii aceasta actiune a fost calificata de catre instanta a fi o actiune avind ca obiect anularea unui act administrativ si solutionata potrivit procedurii aplicabile acestor litigii ,procedura reglementata de Legea 554/2004 corob cu Codul de procedura civila .
In ceea ce priveste calea de atac indicata in dispozitivul hotararii judecatoresti ea a fost indicata a fi recursul in termen de 15 zile de la comunicare
,cale de atac si termen de exercitare a caii de atac prevazute de lege pentru hotatarile judecatoresti pronuntate in materia contenciosului administrativ .
Avind in vedere fundamentul juridic al cererii de chemare in judecata
,calificarea data de instanta actiunii si necontestata de vreuna din parti este evident ca hotararea recurata este o hotarare ce solutioneaza potrivit acestei calificari un litigiu de contencios administrativ cu aplicarea procedurii de solutionare specifice acestui litigiu .
In aceste conditii recursul exercitat in speta in termen de 15 zile de la comunicare apare ca fiind formulat in termenul legal prevazut pentru litigiile de contencios administrativ .
Intr-adevar art. 119 din Legea 76/2002 prevede ca litigiile privind stabilirea si plata indemnizației de șomaj se soluționează in regim de urgenta, potrivit normelor procedurale prevăzute pentru conflictele de drepturi, chiar dacă prin lege specială se prevede altfel iar prevederile cuprinse in art. 215 Legea 62/2011 prevad ca in materia conflictelor de drepturi calea de atac a recursului poate fi exercitata doar in termen de 10 zile .
Insa prezentul litigiu nu a fost solutionat ca un litigiu guvernat de procedura aplicabila conflictelor de drepturi ci conform procedurii litigiilor de contencios administrativ.In plus actiunea a si fost calificata de catre instanta avind ca obiect anulare act administrativ fara ca aceatsa calificare sa fie contestata pana in prezent .
In aceste conditii in care hotararea atacata este o hotatare in materia litigiilor de contencios administrativ in speta nu se pot aplica dispozitiile legale referitoare la calea de atac dintr-o procedura neurmata de catre prima instanta, ci pot fi aplicate doar acele dispozitii referitoare la calea de atac vizind procedura dupa care cererea de chemare in judecata a fost calificata si solutionata de prima instanta .
In acest fel se da expresie si principiului legalitatii caii de atac in speta putind fi exercitata doar calea de atac prevazuta de lege pentru litigiul de fata astlel cum a fost calificat si solutionat de prima instanta .
Pentru aceste considerente instanta de recurs in temeiul art. 20 din Legea 554/2004 corob cu art. 301 C.pr.civ a respins exceptia de tardivitate .
In cadrul recursului formulat asadar in termenul legal Curtea a invocat ca motiv de ordine publica motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 1 C.pr.civ in sensul ca instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale raportat la natura juridica a litigiului .
Astfel asa cum s-a aratat deja pornind de la fundamentul cererii de chemare in judecata prima instanta a calificat litigiul ca fiind unul de contencios administrativ avind ca obiect anularea unui act administrativ si l-a judecat in compunerea prevazuta de lege pentru aceste litigii cu aplicarea regulilor de procedura din aceeasi materie .
Aceasta natura juridica a litigiului a fost insa gresit stabilita de catre instanta, in realitate un asemenea litigiu fiind asimilat de lege unui litigiu de munca si asigurari sociale .
Art. 119 din Legea 76/2002 prevede ca litigiile privind stabilirea si plata indemnizației de șomaj se soluționează in regim de urgenta, potrivit normelor procedurale prevăzute pentru conflictele de drepturi, chiar dacă prin lege specială se prevede altfel .
In consecinta prezenta cererea este un litigiu asimilat litigiilor de munca si asigurari sociale vizind stabilirea si plata indemnizatiei de somaj si nu un litigiu de contencios administrativ .
Conform art. 36 alin. 3 din Legea 304/2004 atat la curtile de apel cit si la tribunale se infiinteaza complete specializate sa solutioneze conflicte de munca si de asigurari sociale .Conform art. 54 din aceeasi lege completele ce judeca in aceste materii sunt alcatuite din un judecător și 2 asistenți judiciari.
Problema compunerii completului de judecata nu se confunda in speta cu problema competentei materiale care in prezenta speta nu ar mai putea fi invocata in recurs nefiind invocata in fata primei instante .Sub imperiul Vechilui CPC competanta materiala se rapoteaza la instanta in speta la Tribunalul Cluj el fiind asadar competent sa solutioneza prezenta cerere problema ridicandu-se doar in legatura cu modul de alcatuire al completului de judecata ce trebuie sa solutioneze cererea .
Este evident din cuprinsul hotararii recurate ca in speta dispozitiile legale mai sus amintite cuprinse in Legea 304/2004 nu au fost respectate instanta nefiind alcatuita in conformitate cu aceste prevederi legale fiind asadar prezent motivul de casare prevazut de art. 304 pct. 1 C.pr.civ .In plus prima instanta nu a judecat aceste litigiu ca un litigiu de munca si asigurari sociale ci ca un litigiu de contencios administrativ ignorind prevederile legale procedurale in mod real aplicabile solutionarii acestui litigiu ceea ce echivaleaza cu nesolutionarea litigiului in fond .
In aceste conditii in temeiul prevederilor art. 304 pct. 1 C.pr.civ ,corob cu art. 312 C.pr.civ ,art. 20 din Legea 554/2004 Curtea va admite recursul declarat in cauza ,va casa in intregime sentinta recurata si va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante in vederea solutionarii sale potrivit procedurii aplicabile litigiilor de munca si asigurari sociale inclusiv din perspectiva alcatuirii completului de judecata .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta A. PENTRU O. F. DE M. C. împotriva sentinței civile nr. 10922 din_, pronunțată în dosarul nr._
al Tribunalului C., pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 martie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. A. M. S. L. R. C. P.
GREFIER
M. V. -G.
red.AAM/AC 2 ex. - _
